2,941 matches
-
implicită sau latentă 89-90, 96 ~ parodică 132-133, 143 ~ loc al celor străine sensului 18-19, 65-67, 68-76, 79- 80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37, 42, 44-46, 53, 74, 141-142 mirum 43, 141, 160 mister 47
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
latentă 89-90, 96 ~ parodică 132-133, 143 ~ loc al celor străine sensului 18-19, 65-67, 68-76, 79- 80, 82-83, 93-95, 99- 103, 116- 117, 119, 191 paradoxuri ~e 65 presupoziții ~e 61, 81, 89- 90, 108, 166, 194 ~ și privire speculativă (vezi „speculativ“) (a se) minuna, minunat 35, 36, 60, 64-67, 114, 157, 161, 179, 180-181, 191-192 mirabil 42, 44, 53, 64-65, 75 (n. 59), 119, 126, 191 miracol 35-37, 42, 44-46, 53, 74, 141-142 mirum 43, 141, 160 mister 47, 117, 145
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
al terțului exclus 47, 76 ființa ca ~ 65-67, 130 privire ~ contemplativă 67, 114 ~ de secundă instanță 9- 10, 16, 20, 28-30, 65, 69, 103, 116, 126-128, 149, 195-196 (vezi și „joc secund“) ~ neutră sau indiferentă 11 (n. 1), 86, 123-124 ~ speculativă 10, 15 (n. 5), 67 prodigium 74 propoziție 18, 60, 61 (n. 48), 63 (n. 51), 66, 84, 92-93, 99- 103, 106, 107-111, 113, 118- 119, 131-132, 138-139 ~ antinomică 20, 62- 63, 91 (n. 82), 152, 159-164 (vezi și „antinomie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
130, 143, 187 străin sferei ~ului (vezi „străin“) transgresare a ~ului (vezi „ab surd“ și „intenție“) sensus communis 77 „se spune“ 28-33 simbol, simbolism 26-27, 29 (n. 16), 33, 44, 84, 135, 142 singularitate 19, 32, 39, 46, 104, 181 speculativ (mod de a privi) 10, 15, 18, 54, 59, 83, 94 speculum mentis 49 straniu (stranietate) 7, 11, 16, 18, 24, 33, 38 (n. 22), 39, 41-43, 45, 65, 71, 104, 116, 155 ~ sau absurd 9, 31, 35, 43, 46
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
nonsens) al ~ 13, INDEX RERUM 213 16, 87 (n. 79), 115, 148- 149, 158, 174 (n. 179), 176- 177, 197-180, 182, 190, 191 vis 26-27, 70-76, 93, 116, 133 ~ și filozofie 71, 74-76 limbaj al ~ 27 pictura ca ~ 26 visio speculativa 15 (n. 5) voință ~ absurdă 42, 53, 104, 162 ~ de sens 7-8, 13, 55, 85, 86-87, 104, 189 dincolo de ~ omenească (vezi „dincolo“) exces al ~ei 42, 53, 85-87 vorbire ~ străină sensului comun 20, 57-58, 68, 100- 103, 116- 119, 135-143
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ale personalității întreprinzătorilor sunt identificare și de M. Pattison(29 pp. 166-172): * Centrarea asupra identificării oportunităților: nu așteptă să apară o oportunitate la momentul și locul potrivit, ci sunt întotdeauna în căutarea oportunităților. * Managementul riscurilor: își asumă riscuri calculate, nu speculative. * Creativitate: gândesc neconvențional. * Nevoie deosebită de a specula. Nevoie deosebită de a reuși. * Nevoie intensă de a deține controlul: foarte puțini întreprinzători cred că viața lor este controlată de alții, aceștia considerând că își pot controla singuri destinele. * Viziune: țintesc
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
apare la ușă și vechile vorbe îi răsunară limpede la ureche: " Aici nu stă nimeni!" G. Călinescu REFERINȚE ISTORICO -LITERARE Pe autorul Enigmei Otiliei îl obsedează ideea paternității. Literatura lui se ordonează astfel în jurul acestei scheme universale, căreia un spirit speculativ ca al lui Călinescu n-a obosit să îi găsească nenumărate semnificații. Paternitatea e, de pildă, expresia nemijlocită a însuși principiului creator; prin zămislirea de urmași se perpetuează viața și capătă sens o filozofie a biologicului. Totodată, paternitatea presupune un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Altădată îl întâlnesc pe Vasia la librărie, la „Scala“, unde discuta înfocat cu Marcian Guttmann, pe care mulți îl socoteau matematician de geniu și care era asistent la Politehnică. Vasia era foarte versat în anumite părți ale matematicii, pe linie speculativă, iar întâlnirile lui cu Guttmann aveau un caracter uneori misterios, ca de confesiune făcută în șoaptă. Tot vorbind, amândoi făceau turul librăriei, ocolind multele standuri de cărți. La un moment dat, Vasia se oprește; îl privește pe Marcian în ochi
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
fond, nici nu este lege, pentru că este prea vagă și îngăduie prea mult; ea pare suverană pentru că nu e eficace decât la un mod simplist, care dovedește de fapt lenea gândirii și satisfacția ei într-o explicație inerțială, fără resort speculativ și fără lărgire de perspectivă. Când afirmi că toate lucrurile au o cauză și că, deci, nimic nu poate exista fără să aibă o cauză, nu spui decât că asimilezi existența, în sensul cel mai larg, cu o înlănțuire în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
aveam nevoie, într-adevăr - să credem că nanotehnologia va avea aceste rezultate. Perspectiva conform căreia urma să rămânem fără energie era un scenariu prea dezastruos pentru a fi luat în considerație. Parte a acestei prognoze îndrăznețe rămâne în mare măsură speculativă. Nimeni nu știe cu adevărat dacă nanotehnologia poate realiza acest lucru. Nanotehnologia poate ajuta la clarificarea unor noi soluții legate de energie, dar aceasta este numai una dintre nenumăratele soluții ale crizei noastre energetice. Mai sunt multe de făcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
sau patente de companii, de piețe, de comerț și de a transforma ideile în produse. Ar putea fi oferite chiar și produse finite în căutare de piețe. Ideea bursei, o adevărată inovație pentru piețele futures, ar putea avea un aspect speculativ. În cadrul institutului nostru, am prognozat o Bursă Futures a Inovațiilor, disponibilă la nivelul resurselor electronice, cum ar fi Bloomberg sau realizată pe piețele existente de capital, cum este NASDAQ, ceea ce ar permite instrumentelor financiare virtuale să fie tranzacționate exact ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și ușurința celor ce se vor întâmpla. Știința este motorul fundamental al schimbărilor - favorizând apariția schimbărilor mai mari, mai rapide și mai radicale decât oricare alt domeniu analizat în această carte. Unele dintre previziunile prezentate aici sunt în mare măsură speculative. Aceste previziuni pot părea cu adevărat bizare și greu de acceptat. Totuși, mi-aș permite să-mi păstrez opinia că acest exploziv viitor extrem se apropie mai repede decât își poate cineva imagina, mai repede decât se poate pregăti cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
pe cea de-a doua nu numai cu generalitatea cea mai mare, ci cu espresia necesității, prin urmare cu totului a priori și numai din noțiuni. Într-asemenea principie sintetice, adică lărgitoare (evazive) consistă toată intenția finală a cunoștinței noastre speculative a priori; căci cele analitice sânt drept că importante și trebuincioase, dară numai spre a ajunge la o așa claritate a noțiunilor cari se reclamă la o sinteză sigură și extinsă, ca la cucerire-n-adevăr nouă. Aicea-i ascuns prin urmare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se țin de filozofia transcendentală, pentru că-n contextul ei ar trebui să se presupuie noțiunile plăcerei ș-a neplăcerei, arbitriului ș. a. m. m. cari-s cu toate de origine empirică. De aceea filozofia transcendentală este o înțelepciune a rațiunei pure, speculative numa. Căci toate cele practice, întru cât conțin motive, se referă la simțăminte cari se țin de izvoarăle cunoștinței empirice. Voind a dispune împărțeala (împărțitura) acestei științe din punctul de vedere general al unui sistem, atunci aceasta pe care o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
această numire și s-o păstrăm acelei învățături care e știință adevărată (ceea ce ne-ar apropia de limba și înțelesul celor vechi, a căror împărțire a cunoștinței în [... ] a fost renumită) sau, păstrând acest nume, să-l împărțim cu filozofia speculativă și să luăm estetica parte în sens transcendental, parte în semnificație psicologică. {EminescuOpXIV 379} iară nu ca o determinație atârnătoare de ele, și este o reprezentație apriori care neapărat trebuie să se sumită drept temei fenomenelor exterioare. Pe această necesitate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi cunoscute apriori cât și înfățișarea celora ce constituiesc un sistem de cunoștințe curate filozofice de acest soi, deosebite fiind de toată întrebuințarea empirică a rațiunei, dar și de cea matematică toată. Metafizica iar se subîmparte în aceea a întrebuințării speculative a rațiunei pure și-n aceea a celei practice, este prin urmare sau metafizică a naturei, sau a moravurilor. Cea dentăi conține toate principiele curate ale rațiunei din noțiuni (cu excluderea matematicei) asupra cunoștinței teoretice a tuturor lucrurilor, cea de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Moralitatea este singura legiuită ordine a acțiunilor care poate fi dedusă cu totul apriori din principie. De aceea metafizica moravurilor e adică și proprie morală pură, căreia nu i se pune de temei antropologia (și nici o condiție empirică). Metafizica rațiunei speculative este cea care se obișnuiește a se numi într-un sens mai îngust metafizică; dar întru cât morala curată aparține totuși trunchiului deosebit de cunoștință umană, recte filozofică, din rațiune pură, voim să-i păstrăm acel nume, deși în acest moment
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nachdenken) rațiunea omenească, nu s-a putut lipsi nici de metafizică, deși n-a putut încă s-o reprezinte pîn-acuma lămurită în destul de toate părțile străine ei. Ideea unei asemenea științe este însă tot așa de veche ca și rațiunea speculativă a oamenilor, și care om nu speculează, fie-n mod scolastic, fie în mod vulgar? Trebuie însă să mărturisim că distingerea celor două elemente ale cunoștinței noastre, din care cea dentăi o avem în putere-ne, cu totul apriori, cea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întîi în ochii altora, în urmă în ai lor chiar. Toată cunoștința apriorică curată constituie, prin deosebita facultate cognițională în care rezidă, o unitate deosebită; și metafizica este filozofia aceea care are a reprezenta acea cunoștință în unitatea sistematică. Partea speculativă a ei, care s-a aprop[r]iat cu deosebire acest nume, adică ceea ce noi numim metafizică a naturei și care cumpănește din noțiuni apriori toate întru cât sânt (nu întru cât s-ar cădea să fie), se împarte numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
928} [a] unei sume de material faptic din cutare sau cutare știință e un semn care însoțește cultura, nu e însă un semn esențial sau epuizant al ei. Ultima țintă a oricărei științe nu e firește despărțirea, ci împreunarea laturei speculative cu cea empirică. Însă pe drumul acesta o despărțire a lucrului [e], după cum ne-nvață istoria, neapărată și folositoare dacă ea se manipulează cu precauțiune. Această manipulare precaută se ajunge cu deosebire prin aceea cum că între părți nu numai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Noica Umbletu-i netrecător. Prins în gânduri și surâsuri Ca-ntr-un pâlc de cavaleri, Aplecat peste abisuri De cuvinte și tăceri, Parcă ne-a-ntrupat din sine Pe noi doi cei fără zei, Invocând, cu gesturi line, Taina numărului Trei. Sub poveri speculative Stă la dreapta Gabriel, Sfâșiat de-alternative Care nu depind de el. Iar la stânga, cu temei, Din cădere în cădere, Urcă nebulos Andrei, Cel nebun întru mistere. Călători ca un colind Printr-o iarnă-mpărătească, Amândoi se-ntrecuprind În uitarea românească, În
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Andrei în marginea lui K. despre raportul dintre speculație și edificare (vezi Prefața la Traité du désespoir, practic împotriva vorbei lui Hegel "die Philosophie darf nicht erbaulich werden"). Ne-am propus să-l întrebăm pe Noica de ce consideră incompatibile filozofia (speculativul) și dimensiunea practicului, a edificării, a căii terapeutice. În fond, opera lui are cel puțin forma (limbajul) unei edificări, iar pentru public ea recuperează ceva din vechea conotație de "înțelepciune" acordată filozofiei. Iar în ce ne privește, nu sîntem noi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Trupul este ființa în versiunea reală; sufletul este ființa în versiunea "dihăniilor", a elementelor; spiritul este versiunea ființei ca ființă. Mi s-a făcut rușine de platitudinea mea și am încercat să o justific. Am făcut-o cu vorba, interpretată speculativ, "omul este după chipul și asemănarea Domnului", lucru care, pe plan speculativ, înseamnă că ființa are trei angajări: întrupare a realului, animare a realului, transcendere a realului." Sâmbătă, 26 ianuarie 1980 " Am să vă spun astă-seară povestea pe care am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a elementelor; spiritul este versiunea ființei ca ființă. Mi s-a făcut rușine de platitudinea mea și am încercat să o justific. Am făcut-o cu vorba, interpretată speculativ, "omul este după chipul și asemănarea Domnului", lucru care, pe plan speculativ, înseamnă că ființa are trei angajări: întrupare a realului, animare a realului, transcendere a realului." Sâmbătă, 26 ianuarie 1980 " Am să vă spun astă-seară povestea pe care am intitulat-o "Uite Koch! Uite Koch!". Aveam 26 de ani când am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mâine Gabi, despre cartea pe care o aveți în față", ne spune Noica în timpul plimbării. Cartea pe care și-o vede Andrei după Pitoresc și melancolie este una despre tipul de gândire artistică, ca distinctă de gândirea discursivă de tip speculativ sau științific. "Cel mai bine îi simt titlul în germană: Das bildnerische Denken. Mărturisesc că în mai tot ce am scris am plecat de la experiențe nemijlocite, nu de la idei sau cărți. La mine este vorba mereu despre un bovarism pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]