2,586 matches
-
fenomene ale naturii sau unor idei ori entități abstracte. Ca și celelalte figuri de gândire, personificarea se poate realiza printr un epitet, o comparație, metaforă, metonimie etc.: Doamna mărilor șia nopții varsă liniște și somn. (M. Eminescu); O vorbăși trec spicele - feten văpaie (L. Blaga); [...] aud materia plângând (G. Bacovia); După aceea au început să cânte / și melodia a întins spre tine / brațele ei reci. (N. Stănescu); Haina de zăpadă se zdrențuia dezvelind trupul negru al câmpurilor. (L. Rebreanu) Alegoria desemnează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
istoria mitică a răpirii Persephonei, fiica Demetrei, de către Hades. Demetra (pămîntul mamă) este divinitatea care veghează asupra fecundării terestre și sezoniere, adică a ciclului anual al însâmînțării și recoltării: bobul trebuie să fie îngropat în pămînt ca să se transforme în spic și în pîine, care constituie darul Demetrei. Cicul sezonier al însămînțării și recoltării este cel care devine centrul misterelor de la Eleusis datorită faptului că el poate simboliza soarta dorinței pămîntești: refularea și sublimarea ei. Iată ce relatează mitul: Hades, divinitatea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
intervenția lui Zeus (Soarele), Hades este constrîns să renunțe parțial la prada sa. Persephona (care reprezintă la nivelul mitului agrar bobul îngropat) părăsește timp de o jumătate de an locuința ei subterană: protejat de pămîntul-mamă și de soarele-tată, bobul devine spicul care le asigură oamenilor hrana pămîntească, satisfăcîndu-le astfel nevoia cea mai firească. Conform acestei semificații, cea mai primitivă care corespunde unei prime faze agrare mitul simbolizează binefacerile materiale și celebrează darurile pe care le primește omul de la pămîntul-mamă și de la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simboluri ale hranei sufletului și spiritului, adică simbolizează condiția productivității (fecundității) sufletului și a spirtului; condiția (hrana) sublimării și a spiritualizării. (Eroul mitului creștin își spune el însuși "pîinea vieții", deoarece adevărul lui constituie hrana sufletului și a spiritului.) Deverind spic, bobul, simbolizat de soarta Persephonei, are și el această semnificație spirituală. Sensul moral este inclus în mitul răpirii, deoarece Demetra nu simbolizează doar fecunditatea sezonieră a pămîntului, ci și dorința pămîntească. Mitul devine astfel capabil să exprime cele două "aventuri
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conștientă, prea ușor multiplicată și exaltată, "Persephona", care este din cauza aceasta expusă pervertirii subconștiente (răpirea), ceea ce include capacitatea virtuală de o para prin reacția opusă: sublimarea supraconștientă. Aventura Persephonei conține aceste două posibilități: răpirea simbolizează refularea, iar renașterea (învierea) Persephonei (spicul) dorința provocată de refulare datorită reacției spirituale (grație ajutorului lui Zeus): conștientizarea erorii și a culpei. Pentru a înțelege perfect aceste relații,fundamentale atît pentru mit, cît și pentru viață, este indispensabil să ținem cont de funcționarea psihicului: dorința umnă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
conștient și a-l întări, era cu atît mai capabil să șocheze și să inspire supraconștientul psihicului mai primitiv, dar și mai sugestibil din punctul de vedere al sublimului. La Eleusis, inițiatului pregătit de învățăturile preoților îi erau arătate trei spice. Învățătura se referea firește la mitul Persephonei, care era de altfel înconjurat de o serie întreagă de episoade mitice, variante ale temei centrale 28. Ostentația celor trei spice nu ar fi avut nici un sens dacă nu ar fi constituit o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sublimului. La Eleusis, inițiatului pregătit de învățăturile preoților îi erau arătate trei spice. Învățătura se referea firește la mitul Persephonei, care era de altfel înconjurat de o serie întreagă de episoade mitice, variante ale temei centrale 28. Ostentația celor trei spice nu ar fi avut nici un sens dacă nu ar fi constituit o concentrare simbolică a sensului inițierii, sens care (făcînd abstracție de dogmatizarea pe care o suferă orice religie oficială) nu se putea referi decît la transformarea simbolică: grîu-pîine-hrană a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de dogmatizarea pe care o suferă orice religie oficială) nu se putea referi decît la transformarea simbolică: grîu-pîine-hrană a sufletului și a spiritului. Cifra trei este un număr sacru, simbolul spiritului, iar bobul ieșit din mormînt (moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu se putea referi decît la transformarea simbolică: grîu-pîine-hrană a sufletului și a spiritului. Cifra trei este un număr sacru, simbolul spiritului, iar bobul ieșit din mormînt (moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul "cîștigă" din ce în ce mai mult o semnificație morală ar putea duce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
moartea sufletului) și devenit spic simbolizează sublimarea. Rezumat simbolic de ostentația celor trei spice, învățătura preoților și inițierea în misterele eleusinese refereau la misterul metafizic și la realitatea morala: sublimarea-spiritualizarea dorințelor datorită căreia omul trebuie să devină el însuși fecund (spic). A spune că mitul "cîștigă" din ce în ce mai mult o semnificație morală ar putea duce la o confuzie asupra fenomenului mitic în general. Este important să ne dăm seama de faptul că semnificația morală este bazată încă de la originea ei pe creația
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
c) Spre deosebire de Paște, nu este greu de demonstrat caracterul originar agricol al sărbătorii Azimelor. În Dt 16,9 începutul „sărbătorii săptămânilor” - în greacă Pentecoste (Rusaliile, n.trad.) - este calculat astfel: „Vei număra șapte săptămâni; când secera va începe să taie spicele, vei începe să numeri șapte săptămâni”. Deci, dacă Rusaliile cad exact la cincizeci de zile după începutul sărbătorilor Paște-Azime (de aici și numele grecesc) este clar că ne aflăm la începutul secerișului. Ei bine, Ios 5,10 ș.u., o
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
în sanctuarul „ales de Yhwh pentru a face o locuință numelui său”. 11.2. Trăsăturile sărbătorii Am notat două fragmente care precizează timpul prevăzut celebrării sărbătorii săptămânilor: primul, Dt 16,9 care stabilește șapte săptămâni „de când secera începe să taie spicele”, text care, la o atentă examinare, ne dăm seama că este produsul unor reelaborări însemnate, și al doilea, Lev 23,15 ș.u. care afirmă: „Din ziua a doua după sabat (mimmåḥorat haššabăt), din ziua în care ați adus snopul
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă, sură (gri) și roșie, cu spic de orz, în vârf legau un ciucure din boabe de călin, "îngrădit" cu un "ciochine" de ovăz. Marți și miercuri din săptămâna premergătoare nunții, oaspeții se adunau la casa mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ziua Macaveilor (Macoveilor) sau Ziua Crucii de vară. În Bucovina, se face agheasmă în grădini, pentru insectele și viermii vătămători pomilor și legumelor. Tot în această zi, în comuna Ropcea, se duc la biserică snopi de flori, buruieni și spice care, după ce vor fi sfințite, se pot întrebuința în scăldătorilor oamenilor bolnavi.398 O altă sărbătoare, când se obține "apa de leac", este Ovidenia (21 noiembrie), ziua în care "s-a vedit lumea pe care Dumnezeu a blagoslovit-o la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna, / Troian și-a umplut / Cu aur mâna / Și s-a dus să vadă / De i-a dat Dumnezeu roadă. Grâul era-n spic cât vrabia / Și în pai cât trestia..."63 Scenariul trăirilor zilnice este însoțit de semnificațiile zilelor săptămânii care măsoară și cântărește viața omului: "Cucuruz, pănușă verde, / Dorul mândrii nu mă crede, / Că nu se merge la fete; / Luni seara să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fășuță de mătasă, / Fășuță de-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai floarea-soarelui / Și cu spicul grâului / Stau la ușa raiului / Și judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la jurământ, / Numai floarea-soarelui / Și cu spicul grâului / Stau la ușa raiului / Și judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și mustrează florile: / Unde li-s miroznele? / Busuioc bătut pe masă, / Rămâi, gazdă, sănătoasă, / Ca o garoafă frumoasă, / Când o ai și-o pui pe masă. / La anul și la mulți ani!"128; "Iar Adam
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a dezlega norocul, cucul își asumă propria soartă, de veșnic călător solitar: "Săracul cucul bătrân, / Și-a lăsat puii de chin / Ș-a fugit la Rusalim. Ș-a găsit o păsărea / Ș-a zis că i-a hrăni ea, / Cu spicuri de pe ogoare, / Cu apă de la izvoare. / S-a întors cucu-ntr-o vreme, / Săracii, puiuții nenii! / Cum trăiți în câmp cu piele! / Da noi nu ț-om zice nene, / Că ne-ai lăsat fără pene, / Da noi nu ț-om
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
râu și aruncă boabele pe apă. Fetele și feciorii se spală și încing o horă, cântând: "Bună dimineața, apă rece, / V-am adus puțin grâu, / Pentru pasărea care roagă pe Dumnezeu, / Care roagă pe Dumnezeu să rodească grâul, / Să fie spicul ca brâul preotului / Și snopul ca preotul."319 În preajma solstițiului de iarnă, pasărea-suflet din colinde este reprezentată ca simbol al comuniunii dintre pământesc și ceresc: "Voi, sfinților, stați aici, / Eu mă duc cu îngerii / Pe cărarea-ntr-aurită. Unde raiul îi gâcit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
proces autoevaluativ asemănător). * „Se laudă că sînt impersonali de cele mai multe ori oamenii care nu pot avea o personalitate.” (N. Iorga) Desigur, e ușor să te arăți imparțial atunci cînd nu ai curajul să-ți asumi responsabilitatea unor convingeri proprii. * „Tăind spicul, moartea răspîndește adesea sămînța viitorului.” (N. Iorga) Bineînțeles că doar atunci cînd „timpul” reușește să facă din ideile celui care a murit un prilej pentru cei care au rămas de a trăi mai bine și mai frumos. * „Suprafața cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
ceaiuri care favorizează și accentuează transpirația. Ceaiuri de boz, busuioc, cozi de cireșe, de frunze de gutui, rădăcini de iarbă mare, de lemn galben, de lumânărică, mentă neagră, de nalbă, pătlagină, flori de tei, flori de salcâm, pelin, mătase sau spice de porumb, mușețel, de spin, de flori de soc, de sudoarea (asudul) calului. Consum de rachiu sau de vin fiert, amestecat cu ardei iute, cu piper negru, scorțișoară sau zahăr. Se bea lapte dulce fiert, amestecat cu ou proaspăt și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Ceaiuri din conuri de brad, de frunze și flori de barba ursului, din vârfuri (muguri) de brad, pin sau molid, de iarbă mare, lumânărică, lumânarea Domnului, de măceșe, muguri de mesteacăn, de plămânărică, de peliniță, mătase de porumb, mătase și spice de porumb, de scaieții pământului, din flori de soc, de troscot, țușnică, vâsc de pădure (Îndeosebi de stejar), de vâsc Împușcat, din ovăz, din flori de salcâm, din ocheșele (vâzdoage), ciuboțica cucului, limba vacii, din rădăcini de nalbă, arpacaș, smochine
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
iarbă dulce, iarbă mare, bobițe de jneapăn, leuștean, liliac, flori și rădăcini de lumânărică, măceșe, mentă, mierea ursului, flori și rădăcini de nalbă de grădină, coji de nuci uscate, odolean, ovăz, pătlagină, sunătoare, mătase de porumb fiartă cu tot cu boabe și spice, de mușețel, flori și păstăi de salcâm, flori de soc, sulfină, flori de trandafir sălbatic, urzică, lăstari de zmeură, de mături de gradină. Ceai de tărâțe de grău amestecat cu miere de albine, lapte fiert cu grăsime de gâscă, țuică
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
germenilor care Întrețin o inflamație bronșică (bronșită). Tratamente populare Ceaiuri de amăreală, angelică, cimbrișor, cimbru de grădină, fenicul, iarbă mare, isop, muguri de pin, mușețel, valeriană (odolean), pătlagină, podbal, sovârf, sulfină, talpa gâștii, trei frați pătați, unguraș, mătase de porumb, spice de porumb, din măduvă de porumb, din conuri de brad, din planta cinci degete, cozi de cireșe, scuturătură de fân (stroh), frunze de gutui, din fructe de hamei, din lumânărica Domnului, măceșe, flori de marțea Paștelui, mușchi de copac, nalbă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Afecțiune a vezicii urinare caracterizată prin retenție urinară, ce apare din cauza răcelii, oboselii mari, ridicăturilor etc. Ceaiuri din barba caprei, boz, busuioc roșu, cimbru, cozi de cireșe amare, coada calului, teci de fasole, ienupăr și paie de ovăz, mătase și spice de porumb, părul ursului, rădăcini de pir, de pătrunjel și de stânjen. Coji de ou pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. Băi calde la rinichi cu fiertură din stroh, tărâțe de grâu și zeamă de var. Inhalații cu aburi de pe
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]