2,860 matches
-
pentru a gusta plăcerea pe care ne-o dau, ci pentru a primi fluidul misterios pe care il transmit [s.n.]: simpli conductori, mai mult sau mai putin prețioase ori sonore, are puțină importanță; mai curând, conductori ce datorează sonoritatea și splendoarea lor efemera curentului care le traversează... [s.n.]18. Este tocmai ceea ce face Ion Barbu în "Veghea lui Roderick Usher": se plasează, imaginar, desigur, în "locul geometric" al gândirii poești 19, în durată ce-i este proprie, un act ce-i
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
SPLENDOAREA ANOTIMPURILOR Prof. înv. Primar Elena FLOREA Școala cu clasele I-VIII Nr. 130 “Luceafărul” București CLASA a III- a B DISCIPLINE - Limba și literatura română - Științe ale naturiiEducație plastică - Educație muzicală - Educație tehnologică SUBIECTUL - Șezătoare literar -artistică - “Fantezii de toamnă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Elena FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93167]
-
că pe unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumusețelor universului din literatura de pretutindeni și de oricând. Priveliștile și simfoniile naturii sunt în cărțile sale infinite, operă lui însăși e o țară pe care o străbatem mereu, uimiți de splendoarea și de ineditul ei”. Opere reprezentative : Țară de dincolo de negura, Împărăția apelor, Valea Frumoasei. * Stilul S-a spus că cea mai mare calitate a scrisului sadovenian ar fi stilul său; George Călinescu socotea că el a creat o limbă „artificială
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93485]
-
lui, dezgolind în urma sa fîșia marginală a lumii. Contracția divină (țimțum) din Cabala, kenoza christică, cele șaptezeci de mii de văluri de lumină și întuneric pe care Allah le pune între sine și creație pentru a nu o mistui cu splendoarea lui, toate sînt strategii ale divinului pentru a lăsa să fie un altceva decît El. Toate creează un spațiu de alteritate care subzistă datorită urmelor de realitate lăsate de divin în retragerea sa. Iar în acest spațiu, Dumnezeu revine în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în gîndirea și în societățile tradiționale constituie tocmai omul pe cale de a-și realiza statura completă, de om universal. Sfinții întruchipează norma după care omul a fost creat (chip și asemănare a Creatorului), cu alte cuvinte ei sînt omul în splendoarea normalității sale. Agregatul tulbure pe care obișnuim să-l calificăm astăzi drept normal nu e decît o unanimitate a degenerescenței, un dereglaj devenit regulă. Numim normal ceea ce, în realitate, este victoria statistică a unei infirmități Acea normalitate a devenit, prin
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
aventurii pe care o trăiește spiritul în lume. Spiritul trece de la substanță la subiect sau altfel spus de la o formă de universal la alta: de la universalul concret la cel abstract, aici, la acest capăt relativ de drum, bogăția, fascinația și splendoarea naturii ajung să se metamorfozeze, cum arată Goethe în Faust, într-un homunculus ascuns în eprubetă. Așa aprecia Noica jocul și mersul istoriei: ele sînt date de relația dintre rațiunea difuză și rațiunea trează, cea din urmă atît de stăpînă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Grigorie de Nyssa se întreabă, ca și psalmistul David: „cine-mi va da aripile cu care să mă avânt până la înălțimea acelor cuvinte cu care să pot, părăsind pământul, să străbat de-a curmezișul întreg văzduhul, să mă pătrund de splendoarea spațiilor eterice, să zbor mai departe, să ajung dincolo de tot ce se mișcă și se transformă, să intru într-o stare de invariabilitate, să capăt forța de nebiruit, capabilă să se înalțe prin sine, să direcționeze și să susțină tot
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pune în situația să te recunoști în acea imagine. Și apoi oferă alternative. Ai diagnosticat patologia care poate caria tinerețea unui român, îți rămâne alternativa de a exersa și admirația față de un român care a reușit. Conectându-te admirativ la splendoarea unui destin, împrumuți ceva din strălucirea aceea străină ție. Îți ameliorezi tragismul înțelegând dimensiunile ratării. - Literatura compensează. Vremurile moderne începând cu Descartes ne împing într-o sciziune trup-suflet. Modernitatea valorizează excesiv gândirea, minimalizând corpul și valorile lui. Ori acest dezechilibru
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
frunte cu cele istorice. Un istoric și o evaluare obiectivă a lor încă lipsește. Despre ele V. T. are opinii foarte severe. El vorbește de totala neadaptare la un nou peisaj social, de agățare am spune disperată de amintirea unei splendori apuse. De faptul, mai ales ipoteză de luat foarte serios în considerație , că probabil că alte mișcări din umbră vor fi pregătite curând pentru a atrage energiile acelor români care au votat cu F.S.N. din cauza lipsei lor de entuziasm pentru
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ele, un "profit" al imaginației literare de pe urma concepției savantului"47. Concluzia mai recentă, cea din Istoria sa critică, cu referire la două dintre aceste proze este că: "amândouă (La țigănci și Pe strada Mântuleasa-n.m.) merită să fie citite pentru splendoarea lor ambiguă și plină de poezie mai degrabă decât pentru cine știe ce savant ascunse scenarii mitice"48. Monica Spiridon observă instituirea unui "orizont normativ de așteptare", tendința de instituționalizare a doctrinei savantului ca schemă hermeneutică, astfel că anumiți topoi din opera
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Dan Botta. Despre sufletul poemului. Diafanul ca unduire / 101. Khôra sau ovalul inimii / 105. Cerul, formă a inaparentului / 110 • Diafan și perspectivă a inaparentului în Patmos de Ilarie Voronca / 116 • Vasile Voiculescu. Cine duce cerul mai departe. A treia lume: splendoarea dintre lumi / 126. Inima prin care se vede cerul / 134. În numele iubirii: căderea în forma de sus / 144 • Dimitrie Stelaru. Reversul dezvăluit / 148 • Nichita Stănescu. Patru ipostaze ale luminii care taie vederea / 155 • Sorin Mărculescu. Dubla intuiție și definirea prin
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Aprindere a ceea ce dispare, astru sclipind în dezastru, dar în ceea ce dispare răsare intervalul inaparentului, chipul imaginal care nu dă de văzut, ci ridică la vedere, dă veșnic lumină vederii. Vasile Voiculescu. Cine duce cerul mai departe A treia lume: splendoarea dintre lumi " Suntem tălmaci vremelnici ai celor nevăzute,/ Și-n seninătatea noastră se-ncheagă mărturii?/ Sau plămădim noptatici în gropile tăcute/ La rădăcina lumii doar negre bogății?"1. Întreaga poezie a lui V. Voiculescu pare să se scrie în căutarea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în poemul Vraja) supuse deșertăciunii, fragilă imagine a trecerii și a neantului. Din perspectiva sufletului însă, ieșirea "din vama trupului" e însuși posibilul deschis de imaginea interiorului năzuind spre frumusețe: "Și-n râvna lui spre frumusețe, lutul/ Îți modelează marile splendori"6. Splendoarea nu e darul gratuit al transcendenței, care s-ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Vraja) supuse deșertăciunii, fragilă imagine a trecerii și a neantului. Din perspectiva sufletului însă, ieșirea "din vama trupului" e însuși posibilul deschis de imaginea interiorului năzuind spre frumusețe: "Și-n râvna lui spre frumusețe, lutul/ Îți modelează marile splendori"6. Splendoarea nu e darul gratuit al transcendenței, care s-ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
spre frumusețe: "Și-n râvna lui spre frumusețe, lutul/ Îți modelează marile splendori"6. Splendoarea nu e darul gratuit al transcendenței, care s-ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel cum "în orice vers se scaldă, de sus, splendoarea ta", îmbibat de "geamănă (...) lăuntrica splendoare"7. Interioritate absolută a ascunsului nemanifestat în care "misterioasa carne se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
râvna lui spre frumusețe, lutul/ Îți modelează marile splendori"6. Splendoarea nu e darul gratuit al transcendenței, care s-ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel cum "în orice vers se scaldă, de sus, splendoarea ta", îmbibat de "geamănă (...) lăuntrica splendoare"7. Interioritate absolută a ascunsului nemanifestat în care "misterioasa carne se face duh în noi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ar da până și în invizibilul înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel cum "în orice vers se scaldă, de sus, splendoarea ta", îmbibat de "geamănă (...) lăuntrica splendoare"7. Interioritate absolută a ascunsului nemanifestat în care "misterioasa carne se face duh în noi", iar "semințe tinere-n lumină sus/ Trec iar prin carnea fructului, spre nemurire"8. Prin carnea fructului, devenită străvezie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
înțelegerii, în imposibilul imaginii; dacă lutului îi e dat să modeleze splendoarea, o face în virtutea splendorii de sus care iradiază jos, în lucrurile create, la fel cum "în orice vers se scaldă, de sus, splendoarea ta", îmbibat de "geamănă (...) lăuntrica splendoare"7. Interioritate absolută a ascunsului nemanifestat în care "misterioasa carne se face duh în noi", iar "semințe tinere-n lumină sus/ Trec iar prin carnea fructului, spre nemurire"8. Prin carnea fructului, devenită străvezie, se trece, căci - expusă pe un
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
acoladă, frumusețea manifestărilor fenomenale înfășurate în frumosul acestei nebănuite desfășurări: "Doar pura-ți frumusețe în mine se-nfiripă,/ Ca-ntr-un cleștar răsfrântă de mii și mii de ori"18. Este o trecere prin lumină ca punere în lumină, arătând splendoarea dintre lumi, acolo unde la "albă răspântie-adâncă,/ Între cerul străin/ Și lutul ce ne mănâncă" se ridică o a treia lume, a interiorului revărsat în exterior, a invizibilului devenit vizibil: "frageda taină a două lumi topite/ În limpezimea unei minuni
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ceruri interioare"27. Prin urmare, a urca spre cerul sfânt e totuna cu a coborî spre cerul interior, în sufletul frumos care, ca răsfrângere speculară a înălțimii celeste, duce cerul mai departe. Pentru ca minunea să se limpezească, să apară ca splendoare strălucitoare a frumosului, trebuie străbătute toate vălurile ce ecranează, limburile stratificate prin care se coboară până în "fără-de-fundul visului etern", în "negrul afund fără de vad"28. Revelarea revelatului nu apare decât pe un fond revelator: în obscuritate, în banalitate, în sărăcie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
67. Imaginea a ceea ce începe să semnifice nu arată altceva decât lumina acestei limpeziri; nici nu e de fapt o imagine propriu-zisă, căci nu prezintă în lumină chipul reflectat al frumosului nevăzut, așa cum iubirea - "în pura-i goliciune - unica ei splendoare" - nu îmbracă "straie de imagini", ci se arată "asemenea zeiței ieșită ideală/ Din spasmele cu spume ale eternității"68. Ea e forma de manifestare posibilă a nemanifestatului, chipul în care inaparentul trece prin lumină și dă sens tuturor celor ce
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
aparenței mundane, destrămarea imaginii pe care lumea o proiectează pe vălul ce ascunde chipul firii: "e drumul de la literă la duh/ și primul pas e depărtarea lumii"16. Condiție în care se poate întrevedea "ce-i dincolo/ de gânduri// în splendoare", nu în cea care se arată ca fapt de a apărea în lumina lumii, în centrul autarhic al ochiului lumii, ci în strălucirea discretă a ceea ce apare nevăzut, în imaginea inaparentului, a acelui incognito învăluit în "splendoarea de la marginea lumii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de gânduri// în splendoare", nu în cea care se arată ca fapt de a apărea în lumina lumii, în centrul autarhic al ochiului lumii, ci în strălucirea discretă a ceea ce apare nevăzut, în imaginea inaparentului, a acelui incognito învăluit în "splendoarea de la marginea lumii"17. Marginea e smerirea, descentrare și distanțare, cu atât mai pregnantă cu cât e mai ștearsă din vedere, dar și recentrare, reducție până la miez, "ca o descreștere, a lumii, înspre fruct"18. Apoi, complementar, o descreștere a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe plajă, răsfir scoicile și nu știu/ că-n El sunt cum nu știe oglinda". Un drum neștiut - al necunoașterii - spre chipul nevăzut în care tot ce se creează se oglindește. Intermediul acestei transformări este locul imaginii, posibilul imposibilului. "Înaintea splendorii", conform acestei adevărate asceze estetice 85, a crea înseamnă acum a imita sau a urma decreația divină, a învăța "felul de-a fi al picăturii de apă"; a-ți apropria apropierea în virtutea distanței care îți ia vederea, a intra în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în irespirabilul și în insuportabilul transcendentului. Imaginea își desăvârșește natura din perspectiva - dintotdeauna deschisă - a finalității supranaturale, se șterge în evlavie pentru a sluji prototipului să se arate în icoana transparentă. Vederea panoramică vede lucrurile de la înălțime în adevărata lor splendoare, în strălucirea lor originară. Dar ce e astfel transpus în vedere trebuie depus în mărturie, rostit de cuvântul în care Logosul se pune ca început. Și atunci "din această bucurie sărbătorească în urma găsirii a ceea ce tânjeai să-ți fie odată
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]