12,786 matches
-
sufăr când sunt contrariată. Otilia este o adolescentă care îl tulbură atât pe moșierul Pascalopol, cât și pe studiosul Felix, căruia de la Paris îi trimite aceste rânduri semnificative, menite să explice gestul ei: Cine a fost în stare de atâta stăpânire e capabil să învingă și o dragoste nepotrivită pentru marele său viitor. Romanul s-a bucurat de aprecierea criticii literare, fiind considerat de Ov. S. Crohmălniceanu primul nostru roman citadin de tip clasic și balzacian. De la clasicism îi aparțin atât
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339637_a_340966]
-
cash - cel puțin asta reiese din cel mai recent studiu Institute of World Economy. Doar unul îi ține într-un depozit sau nu îi extrage din contul curent în care-și primește leafa. Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ce privește stăpânirea ABC-ului financiar, cu o rată de sub 25% din populație, spune cel mai recent studiu realizat de Gallup la cererea Băncii Mondiale. În Europa sunt mai jos decât noi cetățenii din Albania, Armenia, Macedonia și Kosovo. Vă veți întreba cine
România asigurată. Un alt fel de ABC, în țara tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte () [Corola-blog/BlogPost/339115_a_340444]
-
miezul nopții a început să plouă și o lumină portocalie m-a învăluit plină de căldură. L-am întrebat pe soldat dacă o vede și acesta a negat dând din cap. O liniște sufletească așa cum nu mai cunoscusem altădată pusese stăpânire pe mine. Acum știam cu precizie ce va urma. Paznicul de la celălalt capăt al podului, care era în vârstă de șaizeci de ani, tată a trei feciori, bărbați și ei întoată firea, avea să fie prins sub dărâmături, de unde totuși
RAPORT DE EVENIMENT de ION UNTARU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340728_a_342057]
-
slujbelor pe care acestea le dedicau mântuirii Domnului și familiei acestuia. În acest fel domeniul funciar al țării s-a divizat în trei categorii de sate: domnești, boierești și mănăstirești. Atât boierii, cât și mănăstirile dețineau la început drepturi de stăpânire limitate la perioada vieții Domnului care făcuse dania, prelungirea acestora depinzând de bunăvoința succesorilor, care puteau să întărească sau să retragă satele donate de predecesor. Cu timpul însă, la dorința beneficiarilor, domnii donatori au început să introducă în actele de
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
generație la alta, ajungându-se în unele situații ca aceștia să îi depășească pe țăranii dependenți. Aceste sate au aparținut la origine unor boieri ai căror succesori nu s-au mai bucurat de danii domnești ulterioare, astfel încât drepturile lor de stăpânire se rezumau la ceea ce au moștenit de la înaintași. Cu alte cuvinte, creșterea numerică a numărului de membrii ai familiei nu a mai fost dublată de o creștere adecvată în dimensiuni a domeniului familiei, ceea ce a făcut ca proprietățile moștenite să
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
aceste aspecte au făcut practic imposibilă cucerirea acestor mici cetăți de către hoardele de barbari, care erau în goană. Pământul obștii sătești este desemnat cu termenul de „moșie” care derivă de la cuvântul geto-dac „moș”, prin care era desemnat lotul aflat în stăpânire individuală a fiecărei familii. Termenul de „moș” a fost dublat de cel de „bătrân” cu același sens provenit din latinescul „veteranus”. După invazia slavilor din secolul al VI-lea în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
în limbă au intrat cuvintele slave: „ocină”, „dedină”, „baștină” cu sensul de proprietate ereditară și cuvântul „megieș” cu sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
sensul de proprietar, membru al obștii. În proprietate devălmașă se aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
aflau pădurile, pășunile, iazurile, livezile. Câmpul de cultură însă se afla în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
în stăpânire individuală fiind împărțit în loturi, atribuite fiecărei familii prin tragere la sorți odată pentru totdeauna.Tot în stăpânire individuală se aflau locul de casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
casă și curtea. Semnul stăpânirii individuale era gardul. Membrii obștii puteau să mai desprindă din stăpânire devălmașă anumite terenuri pe care le amenajau prin muncă proprie, prin defrișare sau de desțelenire, și pe care le stăpâneau individual cu titlu de „stăpâniri locurești”. Toate acestea cu acordul obștii 2. Agrar - prin acest principiu se subînțelege că principala ocupație a locuitorilor era agricultura. Deși nu tocmai dezvoltată, agricultura, alături de creșterea extensivă a animalelor, constituia ocupația de bază a țăranilor din cadrul obștii sătești. Alte
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
obștea de vecinătate (o comunitate compusă din oameni care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o locul de casă și grădina (gospodăria personală). Semnul distinctiv al trecerii unui teren din stăpânirea devălmașă în cea personală l-a reprezentat gardul. Proces asemănător a parcurs și câmpul de cultură (țarina) - terenul destinat agriculturii. Țarina era împărțită în loturi repartizate familiilor din obște prin tragere la sorți, dar nu în sistemul asolamentului, ci o dată
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
nu în sistemul asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
asolamentului, ci o dată pentru totdeauna. Se numeau loturi matcă sau sorți, pentru că dădeau posibilitatea celor care le stăpâneau să utilizeze și celelalte părți din hotarul obștii în devălmășie cu ceilalți membrii ai obștii. Procesul de trecere de la stăpânirea devălmașă la stăpânirea individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
individuală a continuat în sensul că membrii obștii mai puteau lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra celor personale) un drept de supraveghere și control care mai târziu va fi drept de protimis. 3. Normele privitoare
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
lua în folosință personală și alte suprafețe de teren din hotarul obștii (din pășuni, păduri, fânețe) prin defrișare, desțelenire, terenuri care erau apoi introduse în circuitul agricol. Ele se numeau stăpâniri locurești. Celelalte terenuri din hotarul obștii au rămas în stăpânirea devălmașă a membrilor lor. Obștea exercita asupra tuturor terenurilor (și asupra celor personale) un drept de supraveghere și control care mai târziu va fi drept de protimis. 3. Normele privitoare la statutul juridic al persoanelor. În cadrul obștii guverna principiul egalității
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
siguranță că oamenii vor câștiga din ce în ce mai bine și normal ar fi ca ei să trăiască și din ce în ce mai bine. Dar dacă omul va continua să meargă împotriva lui Dumnezeu, ne vor paște iarăși suferințele! Mai mari! Însă de altă natură. Orice stăpânire ne poate și mângâia apărându-ne, dar ne și poate pedepsi ca un bici al lui Dumnezeu, după caz. Pentru că orice stăpânire, oricât ne-ar fi de greu să înțelegem sau să acceptăm, vine tot de sus. Am făcut bine
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]
-
continua să meargă împotriva lui Dumnezeu, ne vor paște iarăși suferințele! Mai mari! Însă de altă natură. Orice stăpânire ne poate și mângâia apărându-ne, dar ne și poate pedepsi ca un bici al lui Dumnezeu, după caz. Pentru că orice stăpânire, oricât ne-ar fi de greu să înțelegem sau să acceptăm, vine tot de sus. Am făcut bine că am intrat în NATO? Facem sau nu facem bine, că intrăm în UE? E prematur să spunem acum, dacă în perspectivă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 7 de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340846_a_342175]