4,267 matches
-
structurile formalizate și integrate a unor legături orizontale (comitete, grupuri de proiect, ofițeri de legătură) demonstrează corelația puternică cu caracteristicile raționalității. Specificul muncii managerului. Restructurarea muncii managerului este atât de evidentă, încât aproape că nu ar mai fi cazul să stăruim asupra ei. Este totuși necesar să reamintim câteva dintre cele mai semnificative caracteristici ale muncii managerului pentru a putea înțelege mai bine cum influențează acestea procesul luării deciziilor. Poate că cea mai strălucită portretizare a activităților managerilor a fost făcută
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
încercare mai disciplinată, mai specifică de a folosi stările psihologice și aspectele emoționale, considerate de teoreticienii sinecticii ca fiind caracteristice procesului de creație (Tyson, 1973, p. 206). # O serie de autori (Aznar, 1973; Fustier, 1988; Lebel, 1990; Raudsepp, 1992) au stăruit în lucrările lor asupra utilității unor asemenea tehnici. În România, brainstorming-ul a fost utilizat de Mihaela Roco (1985) în stimularea creativității tehnico-științifice și manageriale. Ea oferă și o multitudine de teste, exerciții și jocuri creative care ajută la diagnosticarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cauză; pe de altă parte, creează condițiile influențării și chiar manipulării acestora, astfel încât ele să fie eficiente atât pentru individ, cât și pentru organizație. În cele de mai sus am făcut nenumărate referiri la formele participaționale, de aceea nu mai stăruim asupra lor. Adăugăm doar cu titlu de exemplu alte câteva forme posibile de participare. Participarea la aprecierea personalului În loc ca această apreciere să fie făcută doar de o singură persoană (de regulă, de către șef), fapt care antrenează de cele mai multe ori
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
forță (un impuls) orientată spre obținerea acestei stări finale. Prin diversele categorii de motive, individul caută să-si maximizeze satisfacțiile, să evite durerea, neplăcerea (motivația aversivă). Deci satisfacția apare ca un efect al motivației. Cum observam, de data aceasta se stăruie asupra relației dintre satisfacție și motivație, care este prezentată unilateral, doar de la motivație la satisfacție, și nu invers. Mișcarea tradițională a relațiilor umane absolutiza relația inversă - de la satisfacție către motivație. Reprezentanții acesteia (Mayo, McGregor, Likert) considerau ca satisfacția este cauza
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al unei motivații de un gen aparte și anume motivația psihosocială, contribuind, pe de altă parte, nu doar la reactivarea acestei motivații, dar și la satisfacerea unor nevoi specifice determinate de acțiunea într-o situație de grup. Am încercat să stăruim mai mult asupra motivației psihosociale, a problematicii ei, dat fiind faptul că în literatura de specialitate ea este mai puțin analizată. Desigur că tabloul schițat de noi este cu totul insuficient, el urmând să fie conturat mai bine îndeosebi după ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să propună modalități de suscitare și chiar de întreținere/perpetuare a unor conflicte, dar și modalități de ameliorare, soluționare/eradicare a altora. Printre acestea din urmă, negocierea ocupă un loc central. Iată de ce ne propunem ca în prezentul capitol să stăruim asupra celor mai reprezentative probleme teoretice și practice ale conflictului și negocierii organizaționele. Câteva delimitări conceptuale Noțiunea de conflict Semnificația noțiunii de conflict este derivată de cei mai mulți autori din latinescul confligere, care după unii înseamnă ciocnire, luptă, bătălie - iar pentru
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de intențiile cercetătorului. Pentru noi, din perspectiva psihologiei organizațional-manageriale, un mare interes prezintă accepțiunea psihosocială și accepțiunea psihoindividuală, de aceea vom face mai frecvent apel la ele în cadrul acestui capitol. Înainte de a intra în problematica propriu-zisă a conflictului organizațional, să stăruim asupra delimitării conceptului de conflict de alte concepte, cum ar fi cooperare și competiție, tensiune, violență, incompatibilitate, de care conflictele au fost legate sau cu care au fost adeseori confundate. 1.2. Cooperare, competiție și conflict Psihologia socială include cooperarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce câștigă o parte, pierde cealaltă); cu sumă pozitivă (în care ambele părți ies câștigătoare); cu sumă negativă (profiturile părții câștigătoare sunt inferioare pierderilor părții învinse). Noile tipuri de conflicte prezentate sunt sugestive prin chiar denumirea lor, așa încât nu mai stăruim asupra lor. Subliniem doar faptul că ele sunt la fel de complexe și dinamice ca și cele descrise de Deutsch. Un conflict acut poate deveni cu timpul cronic, un conflict care debutează cu o mică intensitate poate evolua spre unul foarte intens
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
decât zonele de incertitudine și puterea care creează spațiul conflictelor potențiale sau reale. Christine Marsau (2005), preluând postulatele analizei strategice ale actorilor elaborate de Crozier și Friedberg, precum și componentele-cheie ale acesteia (actor, schimbare, decizie, putere, strategie, sistem, zonă de incertitudine), stăruie asupra impactului acesteia asupra acțiunilor colective și oferă în final o grilă de analiză a componentelor conflictelor organizaționale. Ameliorarea conflictelor de la nivel intraorganizațional este strict dependentă de natura sursei generatoare. De aceea, unii autori preferă să prezinte modalitățile ameliorative prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
posibilitatea pentru a recurge la una sau alta dintre modalitățile de soluționare a conflictului. 5.2. Modalități de soluționare a conflictelor În literatura de specialitate sunt descrise trei modalități generice de soluționare a conflictelor (negocierea, medierea, arbitrarea) asupra cărora vom stărui în continuare, pe scurt, pentru a relua apoi una dintre ele și a o prezenta mai detaliat. 5.2.1. Negocierea În legătură cu definirea negocierii există o mare concordanță de opinii între autori. Iată doar câteva definiții: # Negocierea este o procedură
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
cele mai complete formulate în perioada anilor ’60. El conține numeroase informații utile despre fiecare dintre dimensiuni, despre relațiile dintre ele, despre strategiile și tacticile ce stau la dispoziția negociatorilor pentru a soluționa conflictele asupra cărora, din păcate, nu putem stărui. Ele pot fi găsite însă în lucrarea autorilor citați. Modelul forțelor negocierii. Cel care a propus acest model a fost McGrath (1966). Se insistă asupra derulării dinamicii negocierii, a forțelor care concură la declanșarea și apoi la desfășurarea negocierii. O
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lor comportamentale (de a coopera, de exemplu) să fie întâlnite și la partea adversă. Iluziile pozitive se soldează însă cu o serie de costuri sociale și pot periclita succesul negocierii. În fine, ultima tendință în noua abordare psihosocială a negocierii stăruie asupra rolului emoțiilor. Stările emoționale pozitive facilitează tendința negociatorilor în selectarea strategiilor cooperative de negociere; de asemenea, ele cresc nebănuit de mult practica negocierilor integrative, de tip câștig-câștig. Stările emoționale negative afectează corectitudinea judecății negociatorilor în ceea ce privește interesele oponenților, cresc probabilitatea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
stil comportamental. Dacă acesta se cristalizează și este utilizat repetat în procesele negocierii se convertește în ceea ce am putea numi stil de negociere. Problematica stilurilor de negociere este foarte asemănătoare cu cea a stilurilor de conducere, de aceea nu vom stărui în amănunt asupra ei. Vom evoca doar câteva tipologii ale stilurilor de negociere care ni se par a fi mai relevante. Înainte însă de a purcede la un asemenea demers, precizăm faptul că în literatura de specialitate, foarte adesea, stilul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivel) reprezintă eustres pentru cei care „gustă” asemenea activități. Și într-un caz, și în altul rezultă același răspuns somatic nonspecific, caracteristic și stărilor de distres. Această formă complexă de stres, consideră Selye, este cuprinsă în noua definiție formulată. Am stăruit mai mult asupra concepției lui Selye deoarece ea exprimă cel mai bine esența paradigmei stresului ca reacție a organismului. Principala problemă pe care o ridică această paradigmă este cea a naturii reacțiilor produse de stres. În această privință există un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de noi implicații specifice situațiilor de stres sever, apărute în urma pierderii persoanelor dragi, în bolile terminale (cancer, SIDA), în urma dezastrelor naturale (cutremure, inundații, incendii devastatoare). Cum asemenea situații sunt mai puțin specifice mediilor organizaționale, deși nu total exclusive, nu mai stăruim asupra ei. Constatări conclusive Cele patru paradigme ale stresului au, după opinia noastră, o întreită semnificație: ajută la conceptualizarea și înțelegerea unui fenomen atât de complex și omniprezent cum este stresul (general și organizațional/ocupațional); constituie materia primă pentru cercetătorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
elaborare a unor asemenea modele, mai ales pentru stresul managerial (Pitariu, 2003; Brate, 2004). Uneori simpla denumire a modelului trădează intențiile și conținutul lui, alteori sunt necesare explicații suplimentare pentru o înțelegere mai adecvată. Nu este în intenția noastră să stăruim asupra tuturor acestor modele. Un asemenea de mers ar depăși cu mult scopul prezentului paragraf. Vom selecta doar câteva dintre ele care ni se par a fi mai semnificative dintr-o dublă perspectivă: a evoluției lor istorice; a încorporării în interiorul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
consecință negativă a stresului profesional” ilustrează sfera mai restrânsă a burnout-ului. Cel mult am putea accepta o oarecare suprapunere între burnout și ceea ce numim stres organizațional sau ocupațional. Dar și în acest caz apar unele diferențe asupra cărora nu mai stăruim însă. Stresul este rezultatul unei tensiuni pasagere, burnout-ul unei tensiuni continue, permanente. # Stresul este un termen generic care se referă la procesele de adaptare temporară acompaniate de simptome mentale și fizice. În contrast, burnout-ul poate fi considerat un stadiu final
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncă apare burnout-ul (și nu depresia), în timp ce atunci când se pierde reciprocitatea în relațiile private / în viața de cuplu, de exemplu apare depresia (și nu burnout-ul). Burnout-ul și boala Între burnout și boală diferențele sunt mai nete, de aceea nu vom stărui prea mult asupra lor. Probabil numai în sens metaforic, Freudenberger și Richelson (1980) numeau burnout-ul „boala luptătorului”. Definiția dată de Maslach și Jackson (1981) este în măsură să elimine orice confuzie între cele două fenomene. Chiar dacă în burnout observăm o
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
asupra faptului că într-o asemenea situație intră în funcțiune un fenomen pe care l-au numit workalholism, adică dependența față de muncă, cu repercusiuni dintre cele mai neplăcute în planul vieții sociale și personale. Asupra acestui fenomen ne propunem să stăruim în continuare. 4.1. Ce este workaholism-ul? 4.1.1. Apariția termenului și extensia fenomenului Termenul workaholism a fost creat prin analogie cu cel de alcoolic. Se consideră că așa cum există persoane dependente de alcool, tot așa există și persoane
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care vorbeau franceză, engleză, germană]1. Acești cunoscători de limbi străine 1 au convins-o să dea examen de admitere la Litere.), anafore metalingvistice sau autonimice (La seminar se vorbise mult despre [iubirea absolută]1. Aceste două cuvinte 1 îi stăruiau în minte.) Anaforele îndeplinesc funcții variate din punct de vedere textual (au un rol important în structurarea textului, în asigurarea coeziunii textuale), din punct de vedere referențial (de exemplu, contribuie la identificarea, reclasificarea, definirea, numirea referenților într-un discurs) și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la noi libertatea voinței și puterea de a ne hotărî prin noi înșine, ci abia el ne dăruiește libertatea, ca să nu mai fim stăpâniți zilnic și fără să vrem de diavolul. De aceea, după botez, atârnă de noi, fie să stăruim de bună voie în poruncile lui Hristos, Stăpânul nostru, în care ne-am botezat, și să umblăm pe calea celor poruncite de El, fie să ne abatem de la această cale dreaptă, întorcându-ne prin faptele rele la potrivnicul și vrăjmașul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
coerenței narative. Convergența forțelor discursive impune ca Oedip să fie ucigașul lui Laios, și el se supune acestui înțeles ultim. Înțelesul nu-i aici un efect al vreunui eveniment anterior, cît chiar cauza lui. În caz că lui Oedip nu i-ar stărui în minte ideea propriei vinovății și nu s-ar supune coerenței narative rezistînd logicii semnificațiilor, adică insistînd cu: „Nu înseamnă că l-am omorît dacă este tatăl meu” , clamîndu-și deci inocența și solicitînd noi probe și noi martori, el și-
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și trăsăturile ei tipice, din perspectivă literară și lingvistică, în: Bal (1985); Chatman (1978); Georgakopoulou, Goutsos (1997); Hoey (2001); Longacre (1983); Schiffrin (1994); și Scholes, Kellogg (1966). 2 Structura de bază a istoriei 2.1. Istorie / fabula / histoire Naratologii au stăruit îndelung asupra unei diviziuni teoretice a materiei în domeniile istoriei (fabula sau histoire) și discursului (sjuzhet sau discours). Istoria reprezintă materia de bază, neprelucrată a povestirii și (cu anumite trăsături deosebitoare) cuprinde evenimente, personaje și cadru. Relațiile dintre acestea variază
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
arată că sînt lipsite de importanță în cadrul intrigii. Putem începe cu verbele finite din propozițiile de început (s. ns.): Ședea la fereastră și privea cum se lăsa seara peste uliță (1). Ținea capul rezemat de perdele și în nări îi stăruia mirosul cretonului prăfuit (2). Era obosită (3). Toate verbele în discuție sînt fie statice, fie descriu o stare statică, fără să implice o schimbare. Verbele statice - a fi, a ști, a înțelege, a presupune - contrastează cu verbele dinamice - a sta
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cum proceda mama ca să îl sprijine. Dar textul continuă: O umbră îi întunecă în treacăt fața cînd își aminti cum se împotrivise, ursuză, cînd a fost vorba să se însoare. Anumite vorbe disprețuitoare rostite de ea atunci încă îi mai stăruiau dureros în amintire; spusese odată despre Gretta c-ar fi o țărancă șireată - și asta nu i se potrivea Grettei de loc: Gretta era cea care o îngrijise în casa lor de la Monkstown în tot lungul timp al ultimei boli
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]