2,496 matches
-
poziții. Precum liderul comunist francez Maurice Thorez, prim-secretarul Antonín Novotný a așteptat mulți ani ca să afle exact din ce parte bate vântul, Înainte de a urma exemplul lui Hrușciov și a-l denunța pe dictatorul sovietic. Experiența cehă a terorii staliniste la apogeul său era atât de recentă și de brutală, Încât șefii partidului ezitau să admită și cea mai mică „eroare”, de teamă să nu provoace reacții ce ar fi făcut să pălească evenimentele din 1956 din Polonia și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
octombrie 196210. Urmările revoluției sociale comuniste au fost resimțite În Cehoslovacia mai puternic decât oriunde, În mare măsură pentru că, așa cum am văzut, era realmente o societate dezvoltată, burgheză - spre deosebire de celelalte țări intrate pe orbita Uniunii Sovietice. Principalele victime ale terorii staliniste În Cehoslovacia au fost intelectualii, proveniți de obicei din clasa de mijloc, În majoritate evrei. Alte segmente din societate au fost mai puțin afectate. O trăsătură distinctivă a anilor ’50 În teritoriile cehe și slovace a fost mobilitatea socială ascendentă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
efect combinat: contestarea mult mai energică a controlului exercitat de partid asupra vieții publice. Reformele economice Începute În 1963 nu erau poate universal aclamate de muncitorii din uzine, dar printre scriitori, profesori, cineaști și filosofi posibilitatea unei eliberări din chingile staliniste a stârnit o avalanșă de proteste și speranțe. Astfel, scriitorii au consacrat Conferința de la Liblice din 1963 lui Franz Kafka. Până atunci, acesta fusese un subiect tabu: Kafka era un evreu praghez care scria În germană, ceea ce amintea de istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ladislav Mòačko, a publicat o critică usturătoare la adresa lui Novotný și a nomenclaturii de partid, abia deghizată Într-un roman cu titlu transparent, Gustul puterii. În același an, Kundera a publicat Zert (Gluma), un roman neoexistențialist și declarat autobiografic despre generația stalinistă În Cehoslovacia. Acei ani, „era construcției socialismului”, cum i se spunea oficial, deveniseră ținta predilectă a condamnărilor pronunțate de intelectuali: la al IV-lea Congres al Scriitorilor Cehoslovaci, În vara anului 1967, Kundera, Vaculík, dramaturgul și poetul Pavel Kohout și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pentru toată lumea. Kremlinul, după cum știm astăzi, urmărea deja situația de la Praga cu presimțiri sumbre: Brejnev considerase dintotdeauna Cehoslovacia ca pe elementul cel mai puțin stabil din punct de vedere ideologic al Pactului de la Varșovia. Tocmai pentru că știau acest lucru, bătrânii staliniști din Castelul de la Praga țineau morțiș la linia partidului. Dacă n-au suprimat pe loc opoziția intelectuală apărută În 1967, asta nu Înseamnă că nu au Încercat. Dar erau Împiedicați de două constrângeri: nevoia de a continua reformele economice recent
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cu bătrânii aparatcici de la Praga. Ca mulți alți nemulțumiți - muncitori În construcții, Învățători, oameni de serviciu, vânzătoare -, ei se simțeau nedreptățiți și ignorați de majoritatea cehă. Se vorbea din nou de umilințele de mult uitate dinaintea războiului și de epurarea stalinistă a comuniștilor slovaci. Între timp au apărut, pentru prima oară după o lungă pauză, tulburări de alt gen. La 31 octombrie 1967, un grup de studenți de la Universitatea Tehnică din Praga au organizat o demonstrație de stradă În cartierul Strahov
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să-i critice abuzurile. Dar, cu sau fără sprijin extern, majoritatea covârșitoare a intelighenției sovietice nu a urmat niciodată exemplul pe care Îl dădea, oricât de timid, restul Europei de Est. Deși nimeni nu o amintea, frica indusă de teroarea stalinistă atârna ca un giulgiu peste peisajul moral chiar și după trei decenii de la moartea lui Stalin, și toți criticii, cu excepția celor mai direcți și curajoși, au avut grijă să se manifeste În limitele limbajului și temelor sovietice. Ei presupuneau, și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regimului, conducătorii comuniști au Început să-și trateze supușii ca pe niște consumatori, Înlocuind utopia (socialistă) de mâine cu abundența materială de astăzi. Alegerea a fost făcută deliberat. Cum spunea În 1970 În fața Comisiei Ideologice a partidului Vasil Bil’ak, stalinistul ceh care Îi invitase pe sovietici să-i invadeze țara În 1968: „șîn 1948ț lipeam În vitrine afișe despre cum va fi socialismul, iar oamenii erau receptivi. Era alt entuziasm, erau alte vremuri; astăzi nu mai putem să punem afișe
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Au Început să răsară organizații neoficiale, de remarcat Între acestea fiind „Clubul Perestroika”, format În 1987 la Institutul de Matematică din Moscova, din care s-a născut apoi organizația „Memorialul”, care avea drept scop „să păstreze vie memoria victimelor” trecutului stalinist. Speriate la Început de propria lor existență - la urma urmelor, Uniunea Sovietică era Încă o dictatură a partidului unic -, aceste organizații s-au dezvoltat și au proliferat rapid. În 1988, susținerea lui Gorbaciov provenea deja mai mult din afara partidului, din partea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dinamica perestroikăi. Pornit ca reformator În interiorul partidului, secretarul general acționa acum tot mai mult, dacă nu Împotriva partidului, cel puțin pentru a dejuca rezistența acestuia la schimbare. În octombrie 1987, Gorbaciov a vorbit În public pentru prima dată despre crimele staliniste și a avertizat că, dacă partidul nu promovează reforma, avea să-și piardă rolul conducător În societate. La Conferința partidului din iunie 1988, Gorbaciov și-a reiterat atașamentul față de reformă și relaxarea cenzurii, cerând organizarea de alegeri libere În anul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
regimul de la Praga pe cât era În Pankow. Dar asemănările se opresc aici. În Cehoslovacia, ca și În Ungaria, regimul comunist trona peste amintirea tăcută a unui trecut furat. Dar, În vreme ce Kádár și partidul său se distanțaseră Întru câtva de moștenirea stalinistă, liderii din Cehoslovacia nu au reușit o astfel de tranziție. Nici nu au Încercat. Invazia din 1968 și „normalizarea” ulterioară erau Întruchipate de Gustáv Husák, la putere din 1969. Iar În 1987, când Husák, În vârstă de 75 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
atmosfera confuză de la Înceutul anilor ’90, anticomunismul se confunda adesea cu o anumită nostalgie pentru regimurile dărâmate de comuniști. Condamnarea comunismului era greu de separat de reabilitarea predecesorilor fasciști. Mulți oameni rezonabili au admis că linia trebuia trasă după epoca stalinistă: era prea târziu pentru a-i pedepsi pe cei implicați În comploturile, procesele-spectacol și persecuțiile din anii ’50 și, oricum, multe dintre victimele lor muriseră. Astfel de probleme, s-a spus, trebuiau lăsate mai bine În seama istoricilor, care aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lui la Bădăcin, ca să atragă singur tunetele și fulegrele lui Jupiter Rex, preconiza și la noi formarea unui „Front Popular” de tipul spaniol sau francez, fronturi care, acum se știe, nu erau decât preludiu la instalarea în Europa a comunismului stalinist care, când s-a impus și la noi, și-a găsit instrumentul tot întrun front, Frontul Plugarilor, al vânzătorului de neam și de țară, Petru Groza. Acesta a fost de la începuturile sale „infantilismul” naționalismului mistic legionar. Dar cum domnul Coposu
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
contribui la lărgirea acestor rupturi, fără a ne asuma vreo responsabilitate". Conflictul avea să se producă între Kremlin și guvernul rebel, nicidecum între Moscova și Washington. CSN anticipa, cu optimism, că în cadrul statelor-satelit ar putea apărea două tabere: un grup stalinist și unul nonconformist. Evident că Statele Unite ar fi putut trage foloase de pe urma acestei situații, atrăgînd către Occident cîteva din statele-satelit500. Cît despre armele pe care le avea Washingtonul la dispoziție, două păreau cele mai potrivite: ideologia și economia. SUA trebuiau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Evident că Statele Unite ar fi putut trage foloase de pe urma acestei situații, atrăgînd către Occident cîteva din statele-satelit500. Cît despre armele pe care le avea Washingtonul la dispoziție, două păreau cele mai potrivite: ideologia și economia. SUA trebuiau să atace dogmele staliniste ca fiind în totală contradicție cu independența politică. Mai mult decît atît, America trebuia să promoveze naționalismul și să scoată în evidență, în mod constant, faptul că Moscova nu aderase la Charta Națiunilor Unite 501. Oricum, arma principală rămînea tot
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și țăranilor la colectivizarea forțată și dezvoltarea industriei grele prevăzute în Planul Cincinal. Noua direcție părea să ofere consumatorului cîteva din roadele promise de tranziția către socialism și acest lucru era foarte important pentru Gheorghiu-Dej, care urmărea aplicarea unui model stalinist în România. Adoptînd noua direcție, el putea submina atît rezistența noncomuniștilor, cît și a membrilor de partid la stilul de guvernare 732. În sfîrșit, noua direcție îi oferea lui Gheorghiu-Dej ocazia de a promova în continuare comunismul național. La cel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aveau rostul 821. Faptul că Hrușciov sprijinea pluralismul socialist l-a încurajat pe Gheorghiu-Dej să conducă mai departe România către socialism. Moscova nu a scăpat din vedere conduita lui Gheorghiu-Dej. Hrușciov nu-l avea deloc la inimă. Îl considera un stalinist care sprijină China în strădaniile ei de a prelua de la sovietici controlul asupra mișcării comuniste, mai ales în Africa și Asia. Liderul sovietic a întreprins o vizită în România cu ocazia aniversării a 11 ani de la eliberarea acesteia de sub fascism
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hrușciov l-a denunțat în mod public pe Stalin ca fiind un criminal care a promovat "cultul personalității", adică și-a urmărit interesele personale mai mult decît cele ale partidului. Și dintre toți liderii țărilor-satelit, nici unul nu era atît de stalinist precum Gheorghiu-Dej. Era un stalinist român ale cărui strategii politice și economice se bazau pe cele ale fostului lider sovietic. Iar îndemnurile lui la prietenie și frăție între București și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mod public pe Stalin ca fiind un criminal care a promovat "cultul personalității", adică și-a urmărit interesele personale mai mult decît cele ale partidului. Și dintre toți liderii țărilor-satelit, nici unul nu era atît de stalinist precum Gheorghiu-Dej. Era un stalinist român ale cărui strategii politice și economice se bazau pe cele ale fostului lider sovietic. Iar îndemnurile lui la prietenie și frăție între București și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fiind una revizionistă. Beijingul concura cu Moscova pentru supremația asupra lumii comuniste încă de la conferința de la Beijing. Cel de-al XX-lea Congres al Partidului, din 1956, s-a dovedit a fi un atac împotriva lui Mao, care era un stalinist și un adept al cultului personalității. Și satelitul Sputnik a contribuit la conflictul chino-sovietic. Această realizare le-a dat sovieticilor încredere în ei înșiși și i-a încurajat să conceapă un program de coexistență pașnică. Pentru Mao, satelitul Sputnik era
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
general, a relațiilor economice și culturale cu toate țările... pe baza egalității, a avantajului reciproc și a neamestecului în treburile interne"909. Nimeni nu putea fi mai satisfăcut de această declarație decît Gheorghiu-Dej. Acum își putea urma în voie calea stalinistă către construirea socialismului în România. Pe 17 decembrie, la scurt timp după întoarcerea la București, el le-a spus membrilor de partid că România sprijină Declarația de la Moscova și că nu va tolera nici un "liberalism" în ceea ce privește linia partidului, unitatea și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă la ceremonia de închidere de pe 5 decembrie, două teme au ieșit în evidență: destalinizarea și independența României. Destalinizarea nu s-a redus numai la atacurile împotriva Anei Pauker și a lui Luca, ci a dus pînă la distrugerea edificiilor staliniste din România. Au dispărut statuile lui Stalin și s-au schimbat numele străzilor. Bulevardul și Piața Stalin au fost denumite "Aviatorilor", după un monument din apropiere, ridicat în memoria aviatorilor din primul război mondial 993. Programul de destalinizare al lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în memoria aviatorilor din primul război mondial 993. Programul de destalinizare al lui Gheorghiu-Dej avea încă un avantaj: nu numai că liniștea Moscova, dar ajuta la promovarea independenței României. Acest proces permitea implicit României să se desprindă de trecutul sovietic stalinist. La ședința Comitetului Central, Gheorghiu-Dej a continuat să evoce rolul României în înfrîngerea fascismului din 23 august 1944.994 El a avut îndrăzneala de a declara, în 1954, că PCR și armata sovietică au fost coeliberatorii României. Deci, Gheorghiu-Dej afirma
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
special pentru Ion Pacepa, care-și părăsise țara și pentru David Funderburk, ambasadorul Americii în România din 1981-1985, acordul însemna că Ceaușescu putea implementa proiectul "Orizont", o operație menită să asigure tehnologie occidentală fără a-și reduce controlul de tip stalinist asupra României 1759. După spusele lui Pacepa, care fusese șeful Poliției Secrete din România, Ceaușescu i-a mărturisit în 1978, înainte de plecarea lui, că operația "Orizont" a fost încununată de succes. Înainte de aceasta abia dacă avea "o duzină de ofițeri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
literaturii didactice în general care a funcționat până în acel moment în sistemul educațional românesc este închisă odată cu instalarea regimului de democrație populară după abolirea monarhiei în 30 decembrie 1947. Literatura didactică este monopolizată de stat, autoritățile socialiste introducând, după modelul stalinist, principiul manualului unic. Noua viziune oficială, singura disponibilă, asupra trecutului românesc este codificată în manualul redactat de un colectiv coordonat de academicianul Mihail Roller, sub titlul de Istoria României (1947), ulterior redenumit în Istoria RPR (1952). Schimbarea paradigmei politice din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]