2,780 matches
-
care priveau mirați, țipând și dând din piciorușe, la barba sură ce se apleca spre goliciunea lor. Nașterea copiilor fu tăinuită mult timp În mănăstire, dar până la urmă vestea ajunse unde trebuie și starețul Împreună cu gemenii luară drumul capitalei. Aici starețul fu supus unor investigații serioase și, după trei luni, medicii unei clinici de obstetrică și ginecologie reușiră să dezlege și misterul noului Zosima. Diagnosticul fusese pus: hermafroditism posibil de autoprocreație. Minunea o făcuse un anumit canal care lega testiculele sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
asteroid aflat În spațiul cosmic ce urma să lovească din plin Pământul În anul 2030. Dacă În toată tinerețea lui Pafnutie uterul și ovarele sale rămaseră sterile, printr-un capriciu al sorții, la vârsta de 78 de ani, trupul venerabilului stareț, trecut prin atâtea privațiuni, devenise din nou un organism activ, chiar mult mai activ decât fusese În tinerețe. Toate aceste lucruri, citite cândva Într-un ziar de scandal, Îi veniseră În minte Mașei În timp ce-l asculta pe Extraterestru perorând despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
toaca, adevărul ultim rămase neclintit la locul lui, intrând În fiecare slovă veche, În fiecare literă, ca Într-o măsea afectată de carii, unde Își făcu sălaș, pregătindu-se să pătrundă până-n carnea și măduva Învățăturii lui Iisus; În schimb, starețul Pahomie și enoriașii ce se rugau În schit, simțind miros de lemn Încins, năvăliră cu mic, cu mare În clopotniță, și, smulgându-i lui Lawrence frânghiile din mâini, Îl legară fedeleș și-l duseră, Într-o căruță, la spital, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
alți teoreticieni ai capitalului care-i căzuseră În mână aproape Întâmplător, ci apostolul Pavel, cel care avusese impertinența să interpreteze În felul său Învățătura lui Iisus. Zburând de pe un acoperiș pe altul, masterandul ajunse la poalele mănăstirii Bârnova, unde slujea starețul Pahomie, Împărtășindu-i câte ceva din Învățătura sa. Starețul Îl ascultă cu blândețe, tot clătinând din barbă. Era și el de părere că munca e o nebunie. Conchise Însă că singura cale de salvare e pocăința și acceptarea Învățăturii sfinților apostoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mână aproape Întâmplător, ci apostolul Pavel, cel care avusese impertinența să interpreteze În felul său Învățătura lui Iisus. Zburând de pe un acoperiș pe altul, masterandul ajunse la poalele mănăstirii Bârnova, unde slujea starețul Pahomie, Împărtășindu-i câte ceva din Învățătura sa. Starețul Îl ascultă cu blândețe, tot clătinând din barbă. Era și el de părere că munca e o nebunie. Conchise Însă că singura cale de salvare e pocăința și acceptarea Învățăturii sfinților apostoli... Poate că apostolul Pavel greșise, pentru asta Oliver
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
sa... Ascultându-l, masterandul se enervă. „Dacă n-ar fi fost Pavel, n-ar fi fost nici Marx, nici Lenin”, proferă el. „N-am să mă rog...” Urechile lui Pahomie nu puteau asculta astfel de blasfemie fără să se Înroșească. Starețul Își ridică barba către ceruri și-l afurisi. Oliver Îl blestemă, la rândul său, bătând din aripi și cântând, În semn de deșteptare, cucurigu de trei ori. După care, deschizând o ușiță În perete, se urcă În clopotniță. De acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
client obișnuit al stabilimentului. Toamna, când vântul cel rău ce bătea din răsărit, smulgând copacii din rădăcini, Oliver venea să-și usuce frunzele aici. În afară de aceasta, În incintă găsise printre pacienți, dar și printre studenți și medici, noi adepți. Spre deosebire de starețul Pahomie, care era un sceptic de felul lui, profesorul se Înclina cu respect și admirație În fața lui Oliver, ca În fața unui sfânt. „Ei”, zise Înalta somitate, aplecându-se spre el, „nu ar fi bine să vă Încheiați nasturii de la pijama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
extrem de atent; În cazul În care printre ramuri apărea din senin o carte de joc trimisă de Satanovski, el o rupea grabnic și, prefăcându-se că-și aprinde pipa, Îi dădea foc... Poate că nu degeaba Îl afurisise la mănăstire starețul Pahomie. În ciuda rugăciunilor și a penitenței, În lume Necuratul era Încă puternic și-l abătea pe Oliver de la menirea lui. La rândul său, Bikinski, după ce dezbătuse Îndelung la Corso cu masterandul și cei aflați la masă noile idei, Încercă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
La rândul său, Bikinski, după ce dezbătuse Îndelung la Corso cu masterandul și cei aflați la masă noile idei, Încercă să propovăduiască Învățătura sa despre adevărul ultim și adevărul prim la mănăstirea Golia. Nu avu Însă nici el prea mult succes. Starețul Pafnutie, arătându-i crucea, spuse: „Aceasta-i singura cale ce duce spre lumina lui Hristos... Învățătura ta te face să orbecăiești ca o cârtiță prin bezna răspândită În lume de Îngerii lui Lucifer...” „Mergând pe drumul nostru, noi vrem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Împăciuitor Pafnutie, „voi nu faceți decât să pregătiți a doua venire a lui Hristos. Îi neteziți, cum se spune, calea...” „Vom Încerca să facem mult mai mult”, zise Bikinski, privindu-l de la Înălțime. „Să nu cădeți În păcatul trufiei”, spuse starețul cu o voce blândă. „Orgoliul l-a pierdut pe Lucifer...” „N-avem noi treabă cu Lucifer....” „Aveți, În shimb, de-a face cu Satanovski...” Bikinski simți, nu știu de ce, nevoia să-i ia apărarea inginerului Edward, care Îl luase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
apără din nou Bikinski, adăugând: „Se ocupă de asfaltări...” De Loto-Prono, de jongleriile cu zaruri și cărți măsluite, de restaurantul Corso pictorul nu pomeni nimic. „Prin urmare, netezește și el o cale... Calea sufletelor ce vor ajunge-n iad”, spuse starețul, clătinând ușor din cap. „Vă rog să nu-l vorbiți de rău”, zise Bikinski. „În cercul nostru el trece drept un om erudit. Fapt pentru care noi Îl respectăm....” „Vorbești mereu de noi”, spuse starețul. „De fapt câți sunteți?” „Deocamdată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vor ajunge-n iad”, spuse starețul, clătinând ușor din cap. „Vă rog să nu-l vorbiți de rău”, zise Bikinski. „În cercul nostru el trece drept un om erudit. Fapt pentru care noi Îl respectăm....” „Vorbești mereu de noi”, spuse starețul. „De fapt câți sunteți?” „Deocamdată doi, eu și masterandul Oliver, dar În curând vom fi mai mulți...” „Tu și Oliver”, spuse pe un ton vădit disprețuitor starețul. „Amândoi niște amărâți...” „De ce țineți cu tot dinadinsul să ne jigniți?” „Cine mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
om erudit. Fapt pentru care noi Îl respectăm....” „Vorbești mereu de noi”, spuse starețul. „De fapt câți sunteți?” „Deocamdată doi, eu și masterandul Oliver, dar În curând vom fi mai mulți...” „Tu și Oliver”, spuse pe un ton vădit disprețuitor starețul. „Amândoi niște amărâți...” „De ce țineți cu tot dinadinsul să ne jigniți?” „Cine mai e și Oliver ăsta al tău? Cu ce se ocupă?” „A terminat masteratul În Matematică... Deocamdată e liber-profesionist...” „Și cum Își câștigă el pâinea cea de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
se ocupă?” „A terminat masteratul În Matematică... Deocamdată e liber-profesionist...” „Și cum Își câștigă el pâinea cea de toate zilele?” „Propovăduind adevărul... „Prin urmare, e un trântor!” „În concepția lui Oliver, munca e un păcat...” „Dar trândăveala ce-i!?” zise starețul, cu fața Înroșită de furie. „Oliver e un liber-cugetător și În același timp un om de acțiune. Învățătura sa ne va scăpa de blestemul lui Adam. Oamenii nu vor munci nici măcar cu gândul...” „Și atunci ce vor face de dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
furie. „Oliver e un liber-cugetător și În același timp un om de acțiune. Învățătura sa ne va scăpa de blestemul lui Adam. Oamenii nu vor munci nici măcar cu gândul...” „Și atunci ce vor face de dimineață până seara, vor trândăvi?!” Starețul se Înfurie de-a binelea. Crucea de metal tremura amenințător În mâna lui puhavă. Chiar și chipul lui Hristos suflat În aur căpătă un aer Înfricoșător. Pictorul Însă nu se sperie. Starețul putea să răcnească mult și bine. Bikinski era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
vor face de dimineață până seara, vor trândăvi?!” Starețul se Înfurie de-a binelea. Crucea de metal tremura amenințător În mâna lui puhavă. Chiar și chipul lui Hristos suflat În aur căpătă un aer Înfricoșător. Pictorul Însă nu se sperie. Starețul putea să răcnească mult și bine. Bikinski era obișnuit cu astfel ieșiri... „Se vor gândi la cele sfinte”, răspunse pictorul cu răceală În glas. „Și asta nu tot trândăveală e?” răbufni Pafnutie, Îndreptându-și barba amenințător În direcția apusului. „Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și bine. Bikinski era obișnuit cu astfel ieșiri... „Se vor gândi la cele sfinte”, răspunse pictorul cu răceală În glas. „Și asta nu tot trândăveală e?” răbufni Pafnutie, Îndreptându-și barba amenințător În direcția apusului. „Mă mir cum poate un stareț să spună astfel de vorbe...” „Te miri fiindcă te-ai obișnuit cu trândăveala. La noi rugăciunea nu se rostește-n gol, ci o Împletim cu buna rânduială și cu munca, altfel ne-ar mânca păduchii de vii...” „Dar poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fiindcă te-ai obișnuit cu trândăveala. La noi rugăciunea nu se rostește-n gol, ci o Împletim cu buna rânduială și cu munca, altfel ne-ar mânca păduchii de vii...” „Dar poate că și păduchii sunt o Încercare...” „Gata”, făcu starețul. „Am terminat. Tu și cu Oliver sunteți niște nenorociți. Niște flecari... Faceți umbra pământului degeaba...” „Cum Îndrăzniți să vorbiți astfel despre Oliver? L-ați cunoscut măcar? Aveți idee cum arată?” „Nu l-am cunoscut și nici nu am nevoie. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ce cotlon uitat de Dumnezeu, ca să-i netezească drumul lui Mesia la Judecata de apoi...” „Chiar așa”, zise Bikinski. „Oliver nu-i orișicine. A studiat informatica și, pe cont propriu, a descoperit formula nemuririi...” „Prin urmare, Oliver e nemuritor?” râse starețul, agitându-și barba sură. „Deocamdată, descoperirea lui e În fază incipientă. De studiu de laborator... Oliver Încearcă să aplice formula pe propria sa piele și, când va ajunge să se convingă că nu a dat greș, o va extinde pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
descoperirea lui e În fază incipientă. De studiu de laborator... Oliver Încearcă să aplice formula pe propria sa piele și, când va ajunge să se convingă că nu a dat greș, o va extinde pe scară largă...” „Va să zică”, se amuză starețul, reușind să se liniștească pe moment, „prietenul tău Oliver a devenit propriul său cobai... Și În ce constă metoda lui, dacă nu e un secret?” „Prin contaminare. Uzând de introspecție, Oliver Încearcă să ajungă la adevărul etern ce sălășluiește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Însă atunci când, sărind etapele În grabă, te Împotmolești la jumătatea drumului ce leagă un regn de altul, intrând Într-o stare intermediară, când nu ești nici om, nici animal, nici plantă, ci doar o mică părticică din propriul tău eter...” Starețul râse. Nimeni nu putea trece de la stadiul de neființă În stadiul de ființă decât la Judecata de Apoi. Și, poate, nici atunci. Era clar că avea de-a face cu niște scelerați. Văzând că starețul nu-l contrazice, gândindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
părticică din propriul tău eter...” Starețul râse. Nimeni nu putea trece de la stadiul de neființă În stadiul de ființă decât la Judecata de Apoi. Și, poate, nici atunci. Era clar că avea de-a face cu niște scelerați. Văzând că starețul nu-l contrazice, gândindu-se, probabil, Îndelung și cumpănind În sinea sa la cele spuse de Bikinski, pictorul continuă: „De altfel”, zise el, „și moartea am dobândit-o tot prin contaminare. Când nu se știa ce-i moartea, nu murea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ce sălășluiește-n el. Iisus a spus: „Priviți la păsările cerului; ele nu seamănă și nici nu seceră și nici nu strîng nimic În grânare și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Priviți la crinii care cresc pe câmp...”. Starețul se uită la chipul chinuit al lui Bikinski și deodată sufletul lui fu cuprins de milă. „Cine știe”, gândi el. „Poate că e mai curat decât mine. N-a spus oare Iisus: Fericiți cei slabi cu duhul, căci a lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Iisus: Fericiți cei slabi cu duhul, căci a lor va fi Împărăția cerurilor... Iată că acești doi nebuni Încercau să aducă fericirea din ceruri pe pământ...” „Ce-ar fi să ridicăm o ulcică de vin În cinstea Domnului?” se Înduioșă starețul Pafnutie, Îmbiindu-l pe Bikinski să intre În chilia lui. „Când dai un prânz sau o cină”, cită el În gând din Evanghelia lui Luca, „să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
dar o masă frugală se putea Încropi. „Vino, fiule”, Îi zise el pictorului, care Îl privea de parcă ar fi căzut din lună, „nu te sfii...” Desigur că Bikinski nu era nici orb, nici șchiop, ci, poate, doar sărac cu duhul. Starețul l-ar fi primit la el și pe acel Oliver care, În naivitatea lui, credea că-l poate mântui pe om de blestemul muncii Înrobitoare... Iată că Învierea celor drepți era aproape. Poate că Oliver și pictorul ce Îi apăruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]