2,893 matches
-
modul cel mai serios, altele fiind neglijate complet.Oricum noi stim ca colibasenii isi iubesc satul si vor intelege ca pastrind natura de fapt se pastreza pe ei. În concluzie, teritoriul satului Colibași este amplasat la sud, în zona de stepă a Moldovei. Din punct de vedere tectonic teritoriul satului Colibași este amplasat pe platforma Paleozoico-Mezozoică. Pe parcursul erelor geologice regimul geosinclinalelor se schimba cu regimul continental, ceia ce a determinat acumularea de diverse depozite, care sînt în special reprezentate de nisip
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități mici: iepurii, gîștele, rațele sălbatice. Pentru acest teritoriu este caracteristic prezența solurilor de ciornoziom, care conțin o cantitate mică de humus, însă necătîn la aceasta ele sînt cele mai fertile soluri de pe teritoriul satului
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
învecinează la nord și nord-est cu pămănturile satului Plop, la est și sud-est cu cele ale satului Maramonovca - raionul Drochia, la sud și sud-vest cu moșia satului Tîrnova, iar la vest cu orașul Dondușeni. Satul Țaul se află în zona stepelor cu păduri, solurile fiind predominant de cetrnoziom. Țaul a fost prima data atestat în anul 1451 sub numele de Albotești. Inițial vatra satului s-a aflat la 2 km vest de locul actual al satului. În secolul al XVII-lea
Țaul, Dondușeni () [Corola-website/Science/305161_a_306490]
-
un iaz enorm, între șoseaua Glodeni-Fălești și c.f. Glodeni-Răuțel, în regiune de mici coline. Pe moșia localității se conturează 7 movile funerare, ce vorbesc despre lupta înverșunată a strămoșilor noștri în adîncul istoriei cu hoardele păgîne, care năvăleau din stepele asiatice. La început satul se numea Leonardovca, deoarece cătunul apăruse pe moșia boierului Leonard, îl fondaseră țărani și țigani șerbi înămiți să lucreze pămîntul. Anul întemeierii e considerat 1824 - asa afirmă „Dicționarul statistic al Basarabiei" din 1923. O perioadaă de
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
-și aducă apă de la fîntîni mai îndepărtate. Sărată a fost întemeiata de băștinași în Evul Mediu Din acea vreme, pe moșia satului, se află patru movile funerare, rămase de la triburile nomade care în adîncul istoriei au năvălit peste băștinași din stepele asiatice, măi șunt două fîntîni, din bîrne de stejar, pe valea satului și un mormînt cu obiecte votive, descoperit în anii 1977-78. La deshumarea lui, au participat persoane de la Institutul arheologic din Chișinău. Prima atestare a localității este menționată la
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
n. 1938; 6. Anisia Ghiorghievna Fodor, născută în 1902, cu feciorii Ivan Ivanovici, n. 1943, Liomid Ivanovici n. 1940 și fiică Varvară, n. 1937 (care a fost îngropată de vie de un plug, pe care lucra noaptea la arăt în stepa Kazahstanul de Nord) 7. Fevronia Ghiorghievna Frățescu, născută în 1914, cu fiicele Nina Ghiorghievna, n. 1935, si Emilia, n. 1938;8. Anastasia Ivanovna Paladi,născută în 1889; 10. Iliea Ivanovici Pleșca, născut în 1904, cu soția Alexandra Antonovna, n. 1904
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
apariția viscolului, chiciurei, poleiului. Vânturile sudice și sud-estice cauzează creșterea temperaturii și apariția caniculei. Cantitatea medie a precipitațiilor este de 500-550 mm anual, în perioada vegetației active suma precipitațiilor constituie 360-380 mm. Fauna și flora sunt dominate de specii de stepă. Cele mai răspândite animale sunt: iepurele de câmp, țistarul, cârtița, vulpea, rozătoare etc.; dintre păsări: pițigoiul, cucului, ciocârlia, graurul ș.a. Cea mai mare parte a teritoriul a fost valorificată, însă pe versantul drept al râului Răuțel se întâlnește vegetația de
Răuțel, Fălești () [Corola-website/Science/305170_a_306499]
-
egale față de Ecuator și printre cele de Polul Nord, în zona climatică temperata. Această poziție determina caracterul climei, cu alternarea celor patru anotimpuri și ritmicitatea corespunzătoare a unor activități umane. La randul sau climă condiționează formarea zonelor naturale de silvostepa și stepa. Pornind de la poziția satului față de Meridianul Zero, ora oficială este cu două ore mai timpurie decat oră de Greenwich. De exemplu cand la Petrunea este oră 24 fix, la Londra este 22 fix. În același fus cu Petrunea orar se
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
Europa de Vest. De pe Atlantic vin mase de aer oceanic umed, iar de pe Marea Mediterana, aer cald și umed. O particularitate a poziției constă în faptul că Petrunea se află la contactul a trei zone geografice, central-europeană cu păduri de foioase, eurasiatica de stepa și silvostepa și mediteraneană de vegetație xerofita cu frunză aspră. Această circumstanță determina diversitatea lumii organice și a solurilor. Situarea Petrunei în bazinul Mării Negre are un rol important atat pentru evoluția naturii, cat si pentru dezvoltarea economică a satului. Astfel
Petrunea, Glodeni () [Corola-website/Science/305176_a_306505]
-
vali sunt Valea Cogilnicului, Valea Voloșenilor, Valea Părului,Valea Ulmului, Valea Lupului, Valea Bătrânei etc. Solurile satului Ciuciuleni sunt în proporție de 75% cernoziom. Satul Ciuciuleni este situat în brâul climatic temperat și face parte din zona naturală de Silva stepa și silvostepa. Condițiile agroclimatice permit dezvoltarea unor ramuri ale agriculturii cum ar fi: pomicultura, viticultura, cultura cerealelor. Factorii ce favorizează acest tip de climă sunt masele de aer umed cu caracter ciclonic ce vin dinspre Oceanul Atlantic provocând schimbări în anotimpurilor
Ciuciuleni, Hîncești () [Corola-website/Science/305179_a_306508]
-
mai aproape de adevăr este data de 5 iulie 1765. Denumirea satului are la bază mai multe legende, la fel ca și cronologia. Conform uneia, denumirea ar proveni de la conducătorul unui trib al tătarilor nogai care și-au menținut prezența în stepa Bugeacului pe parcursul multor decenii, jefuind o parte din pământurile Moldovei. Ocuparea de către tătarii nogai a unei părți din ținutul Tigheci a întâlnit o puternică rezistență din partea populației, dar numele "Borogani" s-ar fi lipit de acest loc. Din spusele bătrânilor
Borogani, Leova () [Corola-website/Science/305188_a_306517]
-
temelia satului a fost pusă de către boierul Beiul și fii lui, care au tras o brazdă adâncă, de hotar, între moșia lor și cea a satului Chiperceni. Pe moșia satului sunt două movile funerare rămase de la triburile nomazilor veniți din stepele asiatice peste băștinașii sedentari, cu scopuri de jefuire. În ele au fost înmormântați migratorii răpuși în lupte de către băștinași. Movilele ne vorbesc despre faptul că localitatea este mult mai veche, acest fapt este atestat documentar, document în care se vorbește
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
rîulețul cotește formînd cascade și gropi, dintre care “Groapa Lidiei” este cea mai mare și are o adîncime de mai mult de 4 metri. Pădurea este în temei alcătuită din stejar, frasin, arțar cu frunza ascuțită, arțar tătăresc, arțar de stepă, tei, corn, păr, vișin magalebn, carpen. Din arbuști se întîlnesc: drăcila, păducelul, scumpia, măceșul, porumbarul, mura. Plantațiile artificiale de salcîm sînt întîlnite îndeosebi deasupra dealului. În adîncimile din pante predomină frasinul, teiul, iar mai aproape de rîu - salcia albă, salcia galbenă
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
insuficiență de umiditate sînt poiene cu plante graminee, clopoței, garofițe, iar printre pietrele dezgolite cresc arbuști de măceș, drăcilă, păducel, corn, porumbar. Acolo unde stratul de roci este mai mare apare coada șoarecelui. Din animalele sălbatice se întîlnesc: dihorele de stepă, dihorele de pădure, vulpea, iepurele sălbatic, popîndăul comun, popîndăul pătat, veverița, șoarecele gulerat, șoarecele de cîmp și șoarecele de pădure.
Climăuții de Jos, Șoldănești () [Corola-website/Science/305213_a_306542]
-
2 kilometri de la râul Nistru. Satul este împărțit în două de un defileu, la fundul căruia curge un pârâu numit Ciorcan. Pârâul, lung de 5,5 km se varsă în râul Nistru. Teritoriul întregii comune se află în zonă de stepă cu păduri (antestepă). În apropierea satului, la distanțe egale de el, se află două masive de pădure: unul pe malul Nistrului, iar altul spre sud-est. Aflându-se într-o regiune deluroasă - Podișul Nistrului, satul e plasat într-o vale formată
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
o constituie agricultura. Situația economică este precară, o mare parte a tineretului fiind nevoită să plece peste hotare. În sat funcționează un gimnaziu, este deschis un oficiu poștal și o centrală automatizată de telefonie. Satul este așezat la hotarul dintre stepa Bălțiului și poalele Codrilor Moldovei, extremitatea nordică a acestora. Este un sat destul de pitoresc, cu oameni harnici, primitori și buni gospodari. O cale de dezvoltare a economiei satului o constituie dezvoltarea turismului rural, crearea unei infrastructuri adecvate.
Mihălașa, Telenești () [Corola-website/Science/305250_a_306579]
-
protecție strictă (corcodelul mare, rața mică, rața sulițar, pescărușul argintiu, pescărușul sur, prigoria, chira de baltă, florintele etc.) și 14 specii de păsări de interes comunitar. Din punct de vedere fitogeografic, lacul se înscrie în subzona de vegetație naturală a stepei, mult modificată în prezent datorită agriculturii și pajiștilor antropice.
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
ghetouri și lagăre de internare a evreilor și a 25.000 de rromi pe teritoriul dintre Nistru și Bug (Vapniarka, Berezovca etc.); a ordonat marșuri interminabile în care evreii și rromii - inclusiv femei, bătrâni și copii - erau tărâți prin imensele stepe înghețate lăsând în urmă șiruri de cadavre; a dispus prestarea de „munci obligatorii”. Prin Ordonanța nr. 35 din 2 ianuarie 1942 Alexianu a dispus deportarea tuturor evreilor din Odesa în regiunea Berezovca, unde aceștia au fost masacrați. Conform istoricului Raul
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
Turcia. Iurucii fac parte dintr-un mozaic complex de etnii azi sedentarizate sau semi-migratoare, uneori greu de deosebit una de alta și care se extind începând din Balcani, Asia mică, Caucaz, Iran, Marea Caspică și până în Urali și dincolo în stepele Asiei Centrale înspre Marea Aral. Iurucii de azi în Turcia se deosebesc de turcii propriu-ziși prin acea că au tenul de culoare mai deschisă, uneori sunt blonzi, neavând cel mai adesea trăsături mongolo-turanice, și în consecință greu de distinși de
Iuruci () [Corola-website/Science/304773_a_306102]
-
orașului munții de cretă sunt vizibili, care în unele locuri sunt împăduriți. Există oportunități pentru o vacanță pe plajă de vară pe malul Volgăi și o vacanță de schi de iarnă în limitele orașului. Orașul este situat în zona de stepă din regiunea Saratov în partea sa de nord-est. Volsk este situat pe malul drept al râului Volga, în valea adâncă, înconjurat de munții de cretă, se întinde de-a lungul râul Volga la aproximativ 10 kilometri. Principalele minerale care se
Volsk () [Corola-website/Science/305515_a_306844]
-
́блика Алта́й"; altai: "Алтай Республика") este un subiect federal al Rusiei (o republică). este o entitate administrativă diferită de vecina sa, Kraina Altai. Republica este situată în centrul Asiei, la limita la care se întâlnesc taigaua siberiană, stepele Kazahstanului și semideșertul din Mongolia. Pădurile acoperă peste un sfert din teritoriul republicii. Republica Altai este localizată pe fusul orar al Omskului cunoscut și ca al Novosibirskului, cu o diferență față de UTC de +06.00 (NOVT)/+07.00 (NOVST). Peste
Republica Altai () [Corola-website/Science/305583_a_306912]
-
termină pe panta de nord-est a Dealului Melcilor, în apropiere de Pădurea Mujai care se întinde spre vest. La sud de capătul de sud al pădurii curge valea Bongar, în care se află un pâlc relict de stejar pufos specific stepei sudice. Partea de nord-est a pădurii este mărginită de Valea Lungă, ce trece prin calcare eocene și formează Cheile Baciului, o vale cu versanți asimetrici (partea nordică este stâncoasa și abruptă, cu roci fosilifere, drept care a fost declară rezervație naturală, iar
Pădurea Hoia () [Corola-website/Science/305675_a_307004]
-
condamnat la opt ani de închisoare. S-a îmbolnăvit de tifos și a fost dus la un spital-închisoare. În anul 1923 a fost amnistiat și transportat la Moscova. Acolo este arestat din nou și trimis într-un lagăr din stepa Turkestanului (în apropiere de Krasnovodsk) pentru o perioadă de doi ani. În anul 1926 este eliberat din nou, dar este rearestat la scurt timp și din nou trimis în Turkestan, mai întâi la Kzyl- horde, apoi la Turtkul. După eliberarea
Nikodim Krotkov () [Corola-website/Science/305682_a_307011]
-
hanatului se considerau "poporeni din Kazan" sau "musulmani din Kazan", fără o altă conotație etnică. Religia de stat a hanatului era islamul. Nobilimea feugală era formată din etnici bulgari, dar curtea hanului și gărzile lui de corp erau tătari de stepă: kipciaci și, mai târziu, nogai. În conformitate cu tradiția ghinghizită, triburile locale turcice erau denumite "tătărești" de nobilime stepelor, iar mai târziu de aristocrația rusă. Unii dintre membrii marii nobilimi descindea din nobilimea Hoardei de Aur, aceștia fiind membrii a patru familii
Hanatul Kazanului () [Corola-website/Science/305698_a_307027]