7,161 matches
-
lui. Învățasem la istorie despre daci, despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât un bob de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
Și cum cuvintele roiesc ca fluturi. Pământul plânge precum sfinții în icoană Rănile lui se scurg ca roua în dimineață Ne rabdă că îl ținem în prigoană Din moartea lui stropindu-ne cu viață. Pământul tace precum dacii în țărână Strămoșii prefăcuți în iarbă și în grâne. Răsar din umbră îngeri de lumină Punându-ne pe masă vin și pâine. Referință Bibliografică: Poem de lut / Tamara Gorincioi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de
POEM DE LUT de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375829_a_377158]
-
glia, Și când urci pe trepte scara Ia-ți cu tine, România! Ai bani mulți în țări străine, Și belșug să pui pe masă, Vorbește-ți neamul de bine Că într-o zi te-ntorci acasă. Ia-ți puterea din strămoși, Pune flori la veșnicii, Nu uita de ani frumoși Petrecuți lângă cei vii. Țara ta îți e familie, Te iubește ca o Mamă, Și pe un tril de ciocârlie Simți pământul cum te cheamă. Vino acasă dragă frate, Te va
ROMÂNIA, MAMĂ ȚARĂ de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375862_a_377191]
-
Acasă > Poeme > Devotament > ZIUA REPUBLICII INDIA/ INDIAKO GHES Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului O, Patrie a strămoșilor noștrii, Noi cei tineri am uitat numele tău, Dar limba noastră nu te-a uitat! Când un rom spune pământ, el nu știe că, Doar într-un singur loc se spune "phuv" pământului. Acel loc ești tu, Barothan al nostru
INDIAKO GHES de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375849_a_377178]
-
cea cu cele mai bune șanse!) ar mai fi în stare să-i creeze concurență unsului Kremlinului, I. Dodon. De ce să mai experimentăm și să-l căutăm pe dracu. Dați să ne mobilizăm, cum au mai făcut de atâtea ori strămoșii noștri în multimilenara istorie în momentele de răstriște, și să demonstrăm acum ambelor supraputeri că nu suntem niște mămăligari. Să facem tot posibilul ca I. Dodon să nu devină președinte așa cum am mai făcut-o în 2012 la alegerile locale
DIN NOU TRĂDAŢI ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375874_a_377203]
-
Privesc la rotitoarele astre, Trec ca soldații cuvintele, râzând și plângând, Se spânzură de zările- albastre. Ce frumoase sunt toamnele pe la noi, Umbre de nori îngână cocorii în zbor, Coroana Carpaților e făcută din carne și os, Din moși și strămoși ce-au murit maiestos. Sunt călător peste vecia de mâine, Migrez într-o lume din Marele Paradis, Las în urmă jocul de patimi ce ne frământă Și lacrima ce pică pe ultimul vis. vineri, 9 septembrie 2016 Referință Bibliografică: pe
PE ULTIMUL DRUM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375951_a_377280]
-
pornită dintr-un imbold pe care l-am putea crede necesar inițiatic: „O apă cât universul/ Peste gândurile mele./ Inima e prinsă/ În sertarul de sus./ Nici vântul nu mai bate/ Prin patria mea.// Acolo, sub stânca roșie,/ Stă sângele strămoșilor./ Rana de pe cuțit/ Doinește...// Păsări își caută cuibul/ În pământul mamă./ Ramurile copacilor cresc în jos,/ Rădăcinile prind viață spre cer.” În largul celest se întreamă însăși viața, deplinătatea memoriei, până și împlinirea istorică, timp în care roadele se culeg
DANIEL MARIAN DESPRE MENUŢ MAXIMINIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375958_a_377287]
-
trăiri oferind o altă perspectivă de înțelegere a vieții, a cărei esență este iubirea susținută de credința în Dumnezeu: „Îndrăznește! Crede întotdeauna în iubire/ Crede că Domnul te veghează și pe tine“. Iubirea se împletește cu prețuirea față de înaintași, față de strămoșii noștri în poeziile ce readuc în amintire trecutul eroic al dacilor aflați „Sub semnul lupului“: „Iubire, cheamă-ne pe înălțimi!/ Acolo unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate consecvent nepretențios
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
iubire/ Crede că Domnul te veghează și pe tine“. Iubirea se împletește cu prețuirea față de înaintași, față de strămoșii noștri în poeziile ce readuc în amintire trecutul eroic al dacilor aflați „Sub semnul lupului“: „Iubire, cheamă-ne pe înălțimi!/ Acolo unde strămoșii mei, mulțimi/ În vechime, ridicau desfătătoare/ Lăcașuri de-nchinare, altare solare“. Deși variate, subiectele sunt abordate consecvent nepretențios, lucid, sincer, invitând la coparticiparea cititorului de bun simț și de bună credință. Stilul de o naturalețe empatică inserează și inovații lexicale: „tăcere
ACTUALITATEA UNUI MIT de VICTORIA MILESCU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376639_a_377968]
-
ura, în ea nu se găsesc:Este ... XXX. GABRIELA JANIK - CUVÂNTUL „MAMĂ” NU SUNĂ ÎN NICIO LIMBĂ MAI FRUMOS CA ÎN LIMBA ROMÂNĂ (POEM CELEST), de Ligia Gabriela Janik, publicat în Ediția nr. 1342 din 03 septembrie 2014. „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai mei purtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești. La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eu cu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Română pentru că niciodată nu m-a trădat. Chiar dacă unii
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
peste ea, au încercat barbarii și tătarii, cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație ... Citește mai mult „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai meipurtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești.La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eucu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Românăpentru că niciodată nu m-a trădat.Chiar dacă unii domnitori, regi
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
cei din Vest și cei de la Apus să o subjuge, dar de fiecare dată a rezistat. A născut fiii și fiice, care au transmis cu mândrie, din generație în generație, frumusețea, duioșia, armonia, dar și ... Citește mai mult „Au adormit strămoșii și toți cei dragi ai meipurtând pe buze zâmbetul cuvintelor românești.La rândul cetei mele, doresc s-adorm și eucu aceleași cuvinte duioase ale Limbii Române!” Cred in Limba Românăpentru că niciodată nu m-a trădat.Chiar dacă unii domnitori, regi
LIGIA GABRIELA JANIK [Corola-blog/BlogPost/376585_a_377914]
-
părintele său, într-o zi de sărbătoare când veniseră câțiva musafiri, cunoscuți ai părintelui său. Băiatul coborâse ca de obicei, scările în spirală, înguste, săpate în piatră, până în adâncul pivniței. Pivnița aceea era mai degrabă o peșteră, ce servise din strămoși celor din neamul său, pentru păstrarea proviziilor și totodată ca ascunzătoare în vremuri de invazii, într-un trecut ce se pierdea în negurile vremii. Locuri de acest fel constituiau un secret al câtorva familii din zonă, bine păzit. Legendele locale
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
pasiune pentru studiul antichităților și simbolurilor străvechi. Era adesea în căutare de cărți vechi, hrisoave și alte materiale care puteau conține informații despre tainițele din munți. Locurile din împrejurimi fuseseră atât de mult răscolite de căutătorii de comori, îngropate de strămoșii daci și de cei dinaintea dacilor, încât se credea, că nu mai există mare lucru, de descoperit. Veniseră înarmați cu aparate complicate, aveau bani și arme și nimeni nu putea să-i oprească, fiindcă legile nu erau destul de drastice, contra
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
un sentiment de siguranță. Citise în ochii mari de culoare violet ai Eluannei, că presupunerea lui avea un suport real. Telepatic, ea îi transmitea că există într-adevăr o legătură veche de sânge, între ei. Deși părea ireal, descindeau din strămoși comuni și când el i-a înfățișat imaginea lui Grace pe ecranul minții, ea a privit-o cu iubire și duioșie pe fată și pentru câteva clipe păru foarte emoționată. În acele momente băiatul o scruta foarte atent. Își zise
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
a Brezoiului și al suburbiilor acestuia, monografie materializată sub numele „Brezoi file de istorie”. Dar neobositul monograf nu s-a oprit aici și a continuat cercetările și documentările despre tradițiile și obiceiurile din timpul sărbătorilor de iarnă transmise din moși strămoși locuitorilor localității de pe malul drept al Oltului și al Lotrului, precum și numeroasele legende transmise oral sau salvate în manuscrise de folcloriști. Din dorința de a nu se pierde obiceiurile moșnenilor din acest areal transmise din generație în generație neobositul Gh
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
negre, își așteptau unul lângă altul degustătorii, în timp ce țăranii, îmbrăcați în straie populare, te invitau să le vizitezi standul și să le guști din cașul, urda, telemeaua sau pastrama de oaie sau de capră, preparată după rețete moștenite din moși - strămoși. Lume multă, aglomerație mare printre tarabele cu zarzavaturi, fiecare fiind interesat să cumpere astăzi, când prețurile erau cele stabilite de către producătorii veniți cu rodul muncii lor, nu de samsari sau speculanții obișnuiți ai târgurilor. Dalia se plimba prin piața special
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
M-am resemnat, în speranța că va ieși ceva lumină din gâlceava specialiștilor. Poate arheologii și istoricii vor mai descoperi ceva probe care să-i ajute pe lingviști în demersurile lor. • Nu s-au luat în considerare creațiile populare, mitologia strămoșilor noștri, activitățile lor milenare, credințele, ritualurile, obiceiurile lor, care ar fi clarificat acele „origini necunoscute”, precum și alte etimologii ale cuvintelor românești. • De-a lungul timpului, snobismul a făcut mult rău limbii române, prin agresiunea cu barbarisme și coruperea ei prin
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
cu străinismele lor. Apoi, avem „ofițerii de gardă” ai limbii noastre, toți învățătorii, profesorii, în special cei de limba română, care se străduiesc în anonimatul lor modest, să-i învețe pe copiii și tinerii țării dragostea și respectul față de limba strămoșilor. Și mai trebuie să fim liniștiți cu privire la viitorul limbii române, întrucât toți românii își iubesc limba , pentru că au învățat-o de la mamele lor. Să nu uităm cât de mult s-au străduit și înaintașii noștri ca s-o apere și
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
bizară atunci când rachetele își fluieră lugubrul cântec și vei înțelege mai bine cât de lungă este o zi atunci când gheara răului este adânc înfiptă în viața unor oameni care au o singură vină: își iubesc pământul zălogit de miticii lor strămoși și se străduiesc să facă, din respect pentru aceștia, pe acest pământ, moștenire sacră, o adevărată grădină în care copii lor să se simtă, după milenii de rătăciri, acasă. Pare atât de puțin, dar cu ce preț... Deseori cu prețul
BIANCA MARCOVICI ŞI TĂCUTELE EI ROSTIRI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376738_a_378067]
-
străinilor se aud unele cuvinte românești, așa cum am arătat mai sus (catalană, germană, franceză, chiar și engleză, daneză, kurdă, lituaniană, punjab-nord-vestul Indiei, Irak ș.a.) indiferent dacă popoarele respective recunosc sau nu proveniența lor (sau măcar urme) din limba proto-latină a strămoșilor noștri, imigranți pe teritoriile lor în vremuri străvechi. Vie doar în aparență Se cuvine, deci, să știm că limba română este vie pe toată planeta acolo unde sunt urmașii românilor străvechi sau imigrați în secolele trecute ori în zilele noastre
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
vatră, jar, flura (fluier). Ar fi trebuit ca și autorii DEX-ului să fi făcut această descoperire și să afle care este originea reală a cuvintelor rostite de Ramo și alți vlasci din munții Bosniei, cuvintele învățate de la moșii și strămoșii lor. Se pune întrebarea: dacă dispare acel Ramo, vor dispărea ultimele urme de limbă română din acele locuri? Sper ca statul român să rezolve problemele sesizate de reporterii menționați pentru păstrarea limbii române la frații noștri din statele balcanice. Se
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în comună. Trăiau în bună înțelegere, deși erau firi atât de deosebite. Tata socru era un om falnic, frumos, brunet, cu ochii aproape
GÂNDURI ÎNCHINATE FEMEII ��' SOŢIE ŞI MAMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376795_a_378124]
-
în ordine cronologică, cu personajele romanului, personaje din care își trage sorgintea autoarea, pe numele său adevărat, de fată, Saveta Bachiș, iar după căsătorie, Saveta Georgescu. Rând pe rând se perindă, ca pe o peliculă de film, episoade din viețile strămoșilor săi, începând de la anii copilăriei, traversând perioada maturității, cu bucuriile și necazurile lor, până la despărțirea de cei dragi din lumea pământeană și plecarea la ceruri. Doamna Dora Alina Romanescu reconstituie în romanul „Roata timpului” arborele genealogic al familiei sale. Un
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
ci încă de mici luau parte la treburile gospodărești. Cum creșteau alergau după animale la pășune, la strâns de fân sau chiar la sapă. Doamna Dora Alina Romanescu abordează pe alocuri și problema naționalismului, naționalism născut din suferința și patriotismul strămoșilor săi: „A făcut-o cu demnitate, a murit ca un erou, apărând pământul românesc de limbile de foc ale dușmanilor.” Autoarea amintește și de Dictatul de la Viena din 1940 prin care: „județele Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, o parte
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]