4,708 matches
-
dedicat lui Sarapion din Atena, filosof stoic, bun prieten cu Plutarh. Sarapion era și poet, convins că versurile sale, cu caracter etic, reprezintă un Îndreptar moral. Subiectul discuțiilor imaginate de Plutarh În acest dialog se referă la semnificația unei ofrande străvechi, făcute lui Apollo, zeul tutelar al Oracolului de la Delfi. Este vorba despre o anathema, o dedicație scrisă, care nu conținea decât un imens E. Anathema era așezată la loc de cinste, În pronaosul templului apollinic, alături de celelalte două faimoase anathema
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a ținut În realitate pe timpul vizitei lui Nero În Grecia, În anii 66-67. Redactarea luărilor de cuvânt a fost făcută mult mai târziu, la insistența fiilor lui Plutarh și a fratelui său, Lamprias. În primele decenii ale secolului I d.Hr., străvechea anathema cioplită În lemn - Între timp atenienii dăruiseră o alta, turnată În bronz - a fost reprodusă În aur, la cererea Liviei, soția lui Augustus. În a doua jumătate a secolului, o emisiune monetară din timpul domniei lui Hadrian reprezenta fațada
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ori al mării Dar, dacă el Înseamnă totuși ceva, doar zeii știu ce; n-au cum muritorii să afle”. Se pare că prin acest răspuns Zeul Îl trimisese repejor la plimbare, ca pe unul care se apucase să verifice o străveche tradiție de parcă ar fi fost o stampă, (410) să poată pune degetele pe ea și s-o pipăie Îndeaproape. 2. Cu puțin Înainte de celebrarea Jocurilor Pythice, pe vremea lui Callistratos 1, doi cucernici bărbați șhieroiț, sosiți din direcții opuse ale
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
produce «entuziasmul». Să luăm seama că pământul din care provin astfel de exalații, precum și soarele care asigură pământului proprietatea de a suferi asemenea transformări sau combinații sunt pentru noi unul și același lucru - și anume forțe divine care, după o străveche credință, purced de la strămoșii noștri. Dacă suntem Însă de acord că daimonii, În calitatea lor de supraveghetori, de intendenți sau de păzitori - ca să zicem așa - ai corectei proporționări, a acestui amestec, (437) Îl fac să fie, după caz, când mai
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
își trăia viața după obiceiul pământului de la bătrâni. Pravilele 3 țineau de datina cea veche. Tot vechiul obicei era înscris în hrisoave și zapise 4 cu caracter autohton, dezvoltând o concepție de viață juridică românească. Viața societății românești din timpuri străvechi și până la jumătatea veacului al XVII-lea s-a orânduit după cutume 5, tradiții și uzanțe juridice ale poporului român care se referă la noțiunile de „pământ” și „moșie” în locul dreptului consuetudinar 6, cu timpul făcându-și loc dreptul scris
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că prelucrarea cânepii, a inului și a lânii a constituit o îndeletnicire străveche a locuitorilor ce au populat aceste meleaguri, tehnicile și uneltele folosite fiind aceleași ca cele folosite pe întreg teritoriul locuit de români. Până nu demult, cânepa și inul aveau, totuși o mare însemnătate economică pentru fiecare gospodărie. Odată cu sporirea considerabilă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e pulsul cel mai solid al țării, pentru că din vânzarea mierii și cerii își afla răsuflarea de cheltuielile nenumărate ce se fac în fiecare an la Poartă” (Nicolae Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. II, pag. 5-6 ). Importanța acestei activități străvechi este pomenită în actele vechi domnești din Epoca feudală, care amintesc de dijma de miere numită „deseatină”. Ceara și mierea erau cerute mult peste hotare, fiind îndeosebi monopolizate de turci. În anul 1890, se găseau în Oncești 180 de stupi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ori „Tatăl nostru”, apoi să se ducă și să se spele cu rouă, pe față și pe mâini, și să nu vorbească cu nimeni vreme de un ceas, ci în vremea aceea să rostească în gând rugăciuni. Cu alte cuvinte, leacul străvechi a vindeca fobiile, depresiile, angoasele și nevrozele rebele ale omului de ieri și de astăzi. Medicină veterinară populară În vederea îngrijirii animalelor bolnave, localnicii au învățat din tată în fiu, cum să le vindece, folosind ierburi de leac, slobozirea sângelui sau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tarnița era specific acestor forme de relief, prin prezența androcului și a ornamentului floral predominant. Fetele nu se căsătoreau decât în cadrul satului sau al satelor vecine Filipeni și Slobozia, ceea ce se mai practică și în prezent, amintindu-ne de endogamia străvechilor comunități gentilice, moștenite în relațiile de căsătorie în cadrul comunități. Industria casnică din localitate a produs până la mijlocul secolului al XX-lea toate categoriile de textile necesare în gospodăria țărănească. Atât portul femeiesc, cât și cel bărbătesc se caracterizează prin strălucirea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Vasile Vlasie, Vasile Buigiu sau Gheorghe Maftei. Pe la 1850, se purta căciula rotundă, denumită „țurcănească”, deoarece era confecționată din piei de oaie țurcană. Lipseau ornamentațiile la cămăși la costumul bărbătesc dădea o notă aparte de eleganță și sobrietate. Câteva ornamente străvechi apăreau pe gluga ciobănească, nelipsită din portul de lucru al ciobanilor. Din costumul de vară distingem următoarele piese de bază: pălăria, cămașa, ițarii, brâul, betele, jaleatca, ilicul și opincile. În zilele de sărbătoare, flăcăii purtau cordică la pălărie cusută cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
căciuli se mai folosește și lâna „sârbă”. Ca însemn profesional, în Tarnița, un număr restrâns de reprezentanți ai vechii generații (Gherase, Maftei și Negru) mai poartă și astăzi pe după gât „gluga ciobănească”, arhaica piesă moldovlahă, ajunsă până astăzi din vremuri străvechi. În satele răzășești Bărboasa, Dealu Perjului și Laz portul național era asemănător cu cel din restul comunei, cu deosebirea că peste jaletcă, sumanul denumit „cherpeneag” era ornamentat cu benzi înguste și decupaje florale din catifea. Încălțămintea purtată după anul 1900
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
binemeritată. Povestirile se spun după-amiaza, când membrii grupului poziționați în cerc în jurul regelui sau reginei alcătuiesc o confrerie spirituală, intangibilă prin simbolul sfericității, lângă o fântână, depozitară, 159 Ibidem, p. 25. 160 Ibidem. 65 în plan metaforic, a unei înțelepciuni străvechi. Rolul acestor povestiri este de a salva o lume prin cuvânt, verbul a spune înglobează în el nu doar narația în sine, ci și convenția, codul, atmosfera și ritualul, cunoașterea vieții (acel savoir-vivre), arta conversației. Povestirile vor deveni o spovedanie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
strâns legat de natură, de teluric, de materialitate. Il Filocolo încearcă să imite marii clasici ai literaturii antice (intervenții divine neașteptate, metamorfoze), face trimiteri la realități istorice cunoscute, conține numeroase digresiuni care trădează o erudiție a autorului legată de mitologia străveche, reușește chiar să explice formarea unor orașe (cum ar fi cel natal, Certaldo, unde Boccaccio și-a petrecut și ultimii ani ai vieții), nu lipsesc însă nici elemente împrumutate din romanele grecești și medievale (magia, aventuri nenumărate finalizate pozitiv, vise
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
O altă donna angelicata este Dorigena 816 , eroina din Povestea răzeșului, narator care își cere scuze pentru că, nefiind instruit, nu poate povesti într-o manieră elegantă, așa cum au făcut unii pelerini de-a lungul călătoriei. Istorisirea lui ne conduce în timpul străvechilor briți, adică într-o epocă a cavalerismului, acțiunea desfășurându-se în Armonica (Bretania, regiune din Franța). Avem, încă din incipit, imaginea unui cuplu ideal: cavalerul Arveragus și soția sa, Dorigena. „Kittredge a considerat această povestire o definiție a unei căsnicii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
atmosfera și principiile dragostei curtenești: dragostea la prima vedere, curtarea femeii iubite pentru mult timp și în cel mai deplin secret, iubita de o frumusețe răpitoare, dar care, în cele din urmă, se dovedește trădătoare. Acțiunea poemului se desfășoară în străvechea Troie, protagoniștii fiind doi îndrăgostiți, Troiolo, fiul regelui Priam, și Criseida, în a căror poveste de dragoste un 947 „Numele celor mai multe personaje apar în Iliada lui Homer, dar cititorii medievali aveau cunoștințe restrânse despre această epopee sau chiar nu auziseră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Farfara citește de-a valma un număr mare de romane franțuzești fără a reține autorul, doar ca divertisment facil. Bonifaciu Hagienuș și Panait Suflețel sunt „putrefiați de cultură”, dar se rezumă la antichități. Ultimul citește cu deliciu Virgiliu. Primul cercetează străvechi ilustrații pornografice și o rețetă „ad excitandem” în latină. Copiii lui Hagienuș văd în cărțile tatălui doar potențiala valoare materială. Sunt neliniștiți că latinistul le-ar putea înstrăina, „dezmoștenindu-i”. Sultana, anticăreasă de mobilă, leagă luxos volume vechi, cu conținut indiferent
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
cu picături de ulei de cuișoare. Același efect analgezic se obține prin mestecarea de frunze de fragi și de mentă, proaspăt culese. Durerile de dinți sau de măsele dispar dacă se aplică usturoi și ceapă zdrobite, pe locul dureros. Un străvechi calmant, analgezic și antiseptic folosit contra durerilor dentare Îl reprezintă ceaiul concentrat de mușețel, care se dădea și copiilor În perioada de creștere a dinților și măselelor. Comprese și mestecare de șovârf, proaspăt cules, zdrobit. Rădăcinile de pătlagină Înlătură durerile
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
pudră, zahărul se suflă În ochiul afectat cu ajutorul unei trestii, corn, tub, hârtiuță sau printr-o bucată de lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de corn, care se arde, iar zahărul amestecat cu cenușa rezultată se macină și se suflă În ochiul afectat. La fel se procedează și cu sarea, pregătită În același scop, care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
afecțiunilor respective. Se pune sare Într-un pahar cu apă caldă, până când soluția este saturată și se dă bolnavului să Înghită o lingură din acest preparat. Bolnavul este oprit să bea și să mănânce 24 de ore. Acest tratament românesc străvechi este cunoscut și aplicat În prezent În Japonia, unde diareea este explicată ca un exces de YIN În stomac, care trebuie anihilat prin aport de YANG, prin sare. Într-un tifon se puneau 2 linguri de sare de bucătărie, care
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
o linguriță la o ceașcă cu apă clocotită. Se beau 4-5 cești pe zi. Decoct din 30 g de rădăcină de căpșuni, la un litru de apă, care se fierbe 15 minute și se bea pe parcursul unei zile. Un leac străvechi În calmarea durerilor vezicii urinare și ale rinichilor Îl constituie punerea de sticle cu apă fierbinte pe locul dureros. Perne umplute cu sâmburi de cireșe, Încălzite la 50-70ș, aplicate pe zonele dureroase. AFECȚIUNILE RENALE NEFRITE (inflamații ale țesutului renal) Ceai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
suferea de "vezică slabă" li se dădeau suc de afine, câte un pahar pe zi sau ceai din frunze de afin, 2 lingurițe la o ceașcă de apă fierbinte, care se bea Într-o zi, cu Înghițituri mici. Un tratament străvechi Îl reprezintă ceaiul de iarbă neagră, 2 lingurițe de flori sau de frunze opărite cu o cană de apă fierbinte. Se beau 2-3 cești pe zi. Semințe de dovleac, mestecate bine, 3-5 semințe, de 3 ori pe zi. Consum de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
2-3 căni pe zi. Ceaiuri de gălbenele, păpădie, pătlagină sau de urzici, o linguriță la o cană cu apă clocotită. Se lasă puțin "să tragă", se strecoară și se beau 1-2 căni pe zi. Pentru o naștere ușoară: Din vremurile străvechi, pe patul femeii care urma să nască, se punea un strat subțire de frunze și flori de drăgaică. Uleiurile volatile degajate de plantă aveau efectul benefic dorit. Când femeia mai avea o lună până la naștere, umbla pe jos cât mai
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
semnat de Paul Stoica, prim secretar al comitetului municipal Bârlad al P.C.R., iar alături fotografia solistei de muzică ușoară Coca Dragomir, evoluând în cadrul unui spectacol. Militând pentru „Tradiție și actualitate", cursiv semnat cu inițialele N.G., foaia pune în evidență contribuția străveche a Bârladului la dezvoltarea culturii românești și înscrie într un chenar roșu versuri scrise cu suflet, ca de obicei, de G.G. Ursu, prof. univ., mare animator și păstrător al valorilor culturale ale orașului, intitulate „Rondelul amintirii" foarte apreciate de localnici
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al P.C.R. Cuprinde un capitol „Bârladul istoria unui vechi oraș" cu date mai importante și un altul referitor la „Bârladul pe coordonatele spiritualității românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu, matematician și prieten al lui Aurel Vlaicu, pe care l-a ajutat... cu inima ca și cu o
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a cenaclului literar „Ion Iancu Lefter", cu participarea și a notabilităților din județ, lansări de volume literare cum ar fi medalionul „Ion Mâcnea Vetrișanu", autor și al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de împărțeală, moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]