3,238 matches
-
asta vei fi cinstit cu tine însuți, cinstit față de locul unde trăiești și cinstit față de epoca pe care o trăiești" (35). Subliniind că artistul trebuie să vorbească despre relația sa individuală cu faptele, Garland nu numai că pune în față subiectivitatea scriitorului dar răstoarnă și tendința curentului principal jurnalistic care era factual și obiectiv și care în efortul său de obiectivizare încerca să nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
despre relația sa individuală cu faptele, Garland nu numai că pune în față subiectivitatea scriitorului dar răstoarnă și tendința curentului principal jurnalistic care era factual și obiectiv și care în efortul său de obiectivizare încerca să nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de atins, nu numai pentru că lumea este indeterminată dar chiar și pentru că subiectivitatea sau amintirile impresioniste despre lume trebuie să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
obiectivizare încerca să nege sau să neutralizeze subiectivitatea. Comentariile lui Garland relevă un naturalism care și-a propus pentru sine însuși, în cele din urmă, un scop imposibil de atins, nu numai pentru că lumea este indeterminată dar chiar și pentru că subiectivitatea sau amintirile impresioniste despre lume trebuie să fie în alegerea lor subiectivă indeterminate. Așa cum nota Donald Pizer, "în Crumbling Idols Garland folosește termenii de impresionism și de veritism interșanjabil" (Realism and Naturalism 93). Deci adevărul veritismului este legat de subiectivitatea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
subiectivitatea sau amintirile impresioniste despre lume trebuie să fie în alegerea lor subiectivă indeterminate. Așa cum nota Donald Pizer, "în Crumbling Idols Garland folosește termenii de impresionism și de veritism interșanjabil" (Realism and Naturalism 93). Deci adevărul veritismului este legat de subiectivitatea impresiei. În articolul din Scribner's rolul subiectivității este reflectat în "alegerea aleatorie". Așa cum remarca fizicianul Werner Heisenberg, "ceea ce noi observăm nu este natura însăși ci natura expusă metodelor noastre de cercetare". Ceea ce noi alegem este "spunerea relațiilor noastre individuale
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fie în alegerea lor subiectivă indeterminate. Așa cum nota Donald Pizer, "în Crumbling Idols Garland folosește termenii de impresionism și de veritism interșanjabil" (Realism and Naturalism 93). Deci adevărul veritismului este legat de subiectivitatea impresiei. În articolul din Scribner's rolul subiectivității este reflectat în "alegerea aleatorie". Așa cum remarca fizicianul Werner Heisenberg, "ceea ce noi observăm nu este natura însăși ci natura expusă metodelor noastre de cercetare". Ceea ce noi alegem este "spunerea relațiilor noastre individuale" cu lumea, și Heisenberg, care a articulat Principiul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fizicianul Werner Heisenberg, "ceea ce noi observăm nu este natura însăși ci natura expusă metodelor noastre de cercetare". Ceea ce noi alegem este "spunerea relațiilor noastre individuale" cu lumea, și Heisenberg, care a articulat Principiul Improbabilității în fizică a înțeles bine de ce subiectivitatea noastră dovedește numai o limitată deschidere spre experiența fenomenală. Și, într-adevăr, cronicarii lumii fenomenologice au putut observa de mult că așa stau lucrurile. Samuel Johnson o face în secolul al XVIII-lea când observă în Journey to the Western
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a citirii ficțiunii influențează la momentul dat individul neputincios, cel puțin din punct de vedere imaginativ, prin aceea că-i permite în chip necesar să aibă o reacție față de text" (303). Afirmația lui Bakhtin că un individ dobândește "inițiativă" reflectă subiectivitatea implicită în cadrul "activității intelectuale și emoționale complexe" și autorizarea imaginației "la un răspuns particular necesar". Încă o dată interpretarea lui Davidson se aseamănă în chip remarcabil cu ceea ce spune Garland: "o persoană care e confruntată cu anumite fapte și ne relatează
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fapte și ne relatează relația lui individuală cu acestea". Jurnalismul literar narativ, deci, a încercat să aducă conceptul jurnalistic al realității verificabile reflectat de cerința adevărată "într-o zonă de contact cu realitatea" care nu poate fi structurată decât de subiectivitate. Bakhtin atinge aceasta, la fel de bine ca și evoluția continuă a versiunii sale despre roman, atunci când notează: "Procesul de dezvoltare al romanului nu ajunge acum la final. În acest moment intră într-o nouă fază. Pentru era noastră, care e caracterizată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și o facultate critică. Aceste trăsături vor structura de asemenea viitoarea dezvoltare a romanului" (40). Pentru că "natura obiectivă" se poate deschide pentru a fi dezbătută, "aprofundarea percepției" și "neobișnuita creștere a nevoii de discernământ uman" vorbesc despre importantul rol acordat subiectivității în acest discernământ, care prin definiție nu este capabil să fie omniprezent sau să elibereze obiectivitatea de limitările subiectivului. Poziția similară a lui Zavarzadeh cu privire la subiectivitate este reflectată într-o afirmație care ne ajută să distingem diferența dintre romanul declarat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
percepției" și "neobișnuita creștere a nevoii de discernământ uman" vorbesc despre importantul rol acordat subiectivității în acest discernământ, care prin definiție nu este capabil să fie omniprezent sau să elibereze obiectivitatea de limitările subiectivului. Poziția similară a lui Zavarzadeh cu privire la subiectivitate este reflectată într-o afirmație care ne ajută să distingem diferența dintre romanul declarat ficțional și construit conform canoanelor clasice și jurnalismul literar narativ ca fiind o formă romanescă, care admite în mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mod implicit ficționalitatea din cauza naturii speculative a limbajului. Zavarzadeh notează că evenimentele și acțiunile din jurnalismul literar narativ "sunt fenomene actuale din lume care sunt accesibile înțelegerii oamenilor obișnuiți și, care invers decât în romanul ficțional, există în afara coperților cărții. Subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane a lumii externe nu elimină statutul fenomenologic concret al experienței transcrise" (226). Această observație face dreptate, spre exemplu, "faptelor" aflate în cimitirul din Garden City, Kansas, morminte conținând rămășițele familiei Cluter care a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
transcrise". Alegerea este între admiterea faptului că avem de-a face cu un statut fenomonologic concret sau cu alunecarea în zona de siguranță a solipsismului conștiinței. În același timp, așa cum presupune implicit Zavarzadeh, statutul fenomenologic al experienței transcrise nu neagă subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane. Încă o dată, jurnalismul literar narativ este structurat de această quadratură a cercului. Connery recunoaște existența, în anul 1890, a unei literaturi a faptului concret care acceptă rolul subiectivității în practică. "O relatare aparținând jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fenomenologic al experienței transcrise nu neagă subiectivitatea implicată în toate actele percepției umane. Încă o dată, jurnalismul literar narativ este structurat de această quadratură a cercului. Connery recunoaște existența, în anul 1890, a unei literaturi a faptului concret care acceptă rolul subiectivității în practică. "O relatare aparținând jurnalismului literar nu este numai înregistrare și raport, este în același timp și interpretare. O face prin plasarea de detalii subiective și impresii care nu mai pot fi considerate acceptabile conform standardelor jurnalistice în expunerea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din trăsăturile distinctive ale jurnalismului literar narativ, așa cum au notat Ronald Weber (Some sort - Ceva de genul - 18, 20-21), Dan Wakefield (Personal Voice - Vocea personală - 41-44, 46), Norman Mailer (Armies of the Night - Armatele umbrelor - 65-66, 243-44) și alții, este subiectivitatea accentuată și uneori prioritară a autorului. Și aceasta se întâmplă chiar și în relatări care au un statut cvasiromanesc, pentru că, așa cum observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
statut cvasiromanesc, pentru că, așa cum observă Weber, "este evident... că arta romanescă a scenei și caracterizarea personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
personajelor ei fac cunoscută prezența scriitorului și structura conștientă în această formă (Some Sort 20). Dar în timp ce scriitorii și cercetătorii au observat de mult prezența subiectivității în jurnalismul literar narativ, rămâne neclar de ce jurnaliștii au ales să-și refuleze propria subiectivitate într-un mod atât de flagrant. Pentru a înțelege acest lucru este necesar să conștientizăm deosebirile de natură epistemologică dintre stilul jurnalismului literar narativ pe de o parte și noul stil al jurnalismului obiectiv sau factual, și, alături de el, al
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la acest lucru, la fel ca și stilul și aranjamentul paginii. Karl Kraus 58 nu a obosit niciodată să demonstreze că de mult paraliza imaginația cititorilor limbajul folosit în ziare" (On Some Motifs - Despre câteva motive). În stilul informațiilor factuale subiectivitatea individuală este separată de ceea ce acum a devenit un obiect distanțat. Acest stil e reflectat în sfaturile care stau în cărțile despre jurnalism. Într-una autorul numește ca "cea mai importantă parte" a unei știri "obiective" linia poveștii, iar el
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
sună învechit, din punct de vedere al perspectivei contemporane, ea rămâne o versiune timpurie a stilului știrilor obiective și factuale din mai multe motive. În primul rând, Lincoln omul a fost concretizat ca președinte, ceea ce-i elipsează identitatea și simbolica subiectivității sale umane. În al doilea rând el a fost împușcat într-un teatru generic și abstract. În al treilea, faptul că Lincoln va muri a fost prevăzut exact în momentul în care ar fi urmat întrebarea Este în viață sau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru a putea fi prezentată ca un fapt incontestabil care nu are cum să fie subiect de dispută, altfel decât întrebarea pe care cititorul a fost direcționat să o pună - Este Lincoln în viață sau nu? În cele din urmă subiectivitatea cititorului a fost exclusă de la participarea imaginativă. Imaginația a fost cu adevărat paralizată. O concluzie asemănătoare poate fi trasă cu privire la nașterea în acea perioadă a presei de senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
exclusă de la participarea imaginativă. Imaginația a fost cu adevărat paralizată. O concluzie asemănătoare poate fi trasă cu privire la nașterea în acea perioadă a presei de senzație. Jurnalismul de senzație încearcă să producă scârbă, oroare, sau să sperie prin sublinierea diferențelor dintre subiectivități, și nu prin încercarea de a îngusta prăpastia dintre ele. Subliniind diferența, sau ceea ce ne face diferiți de Celălalt, jurnalismul senzațional reactivează problema epistemologică moștenită, a obiectivizării, a jurnalismului "factual". Dar o asemenea alienare izolată nu putea fi suficientă dacă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ieftin al sferei intime" (Ziff, 148). Aici sub "nou jurnalism" nu se înțelege varietatea apărută pe la 1960 ci jurnalismul factual, sau ceea ce poate eventual fi denumit ca fiind jurnalismul obiectivist."59 Experiența lui Howells în ceea ce privește prăpastia tot mai adâncă dintre subiectivitate și obiectivitate își găsește expresia în publicarea, în 1890, a romanului A Hazard of New Fortunes; el încă mai servește drept o privire critică asupra tendinței obiectiviste în jurnalism, privită din interior. În acest roman Howells explorează atât potențialul jurnalismului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
privat, ca și cum ți-ai croi drum prin mijlocul New York-ului, și New York-ul nici nu te-ar băga de seamă". Cu toate acestea, March nu ia în seamă sfatul lui Fulkerson. Probabil că cititorii nu consideră greva "deloc" importantă pentru că subiectivitatea lor este alterată de natura epistemologică a jurnalismului obiectivist practicat de cea mai mare parte a presei din epocă. Dar nu este prima dată când March este sfătuit să își angajeze subiectivitatea în experiența fenomenală a lumii înconjurătoare. Personajul Conrad
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
că cititorii nu consideră greva "deloc" importantă pentru că subiectivitatea lor este alterată de natura epistemologică a jurnalismului obiectivist practicat de cea mai mare parte a presei din epocă. Dar nu este prima dată când March este sfătuit să își angajeze subiectivitatea în experiența fenomenală a lumii înconjurătoare. Personajul Conrad Dryfoos îl consiliază pe March căci "orașul însuși depune cel mai bun jurământ din toate timpurile" (Howells, Hazard, 138). Răspunsul lui March nu este unul care să dea speranțe. El arată alienarea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în experiența fenomenală a lumii înconjurătoare. Personajul Conrad Dryfoos îl consiliază pe March căci "orașul însuși depune cel mai bun jurământ din toate timpurile" (Howells, Hazard, 138). Răspunsul lui March nu este unul care să dea speranțe. El arată alienarea subiectivității sale față de lumea obiectivă atunci când răspunde: "Nu știu dacă te înțeleg". Așa cum observă Daniel H. Borus, când March refuză sfatul lui Conrad Drezfoos, o face pentru că jurnalistul "filozofează" - are ideea să se retragă pe sine din imediatul cotidian al vieții
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
se retragă pe sine din imediatul cotidian al vieții... Această poziție îl împiedică pe March să termine schițele pentru care strânsese material" (180). Refuzând să participe imaginativ cu subiectivatatea sa în aceste experiențe, March își neagă în ultimă instanță propria subiectivitate; el reface în propria viață experiența distantă care reflectă alienarea cititorului față de obiecte. Filozofând, o ia pe calea volatizării nietzcheniene. Într-adevăr, Ziff are dreptate: caracterul nociv al încălcării experienței personale este dovedit de curentul dominant reprezentat de jurnalismul obiectiv
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]