12,569 matches
-
-ului din localitate, acțiunile au vizat atât România, cât și Bulgaria. Un alt mare centru exista deja la Constantinopol, dar acesta a fost reorganizat și s-a mai deschis o filială la Adrianopol. Cei doi șefi - Mann și Koiluko - se subordonau filialei locale a G.P.U. și acționau împotriva Greciei și Bulgariei. În plus, ei aveau în sarcini desfășurarea acțiunilor de propagandă și procurarea de arme pentru comuniștii din Bulgaria, România și Grecia. La acestea se adăugau promovarea legăturilor cu comitetul
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
flagrant în treburile interne. Pentru rezolvarea problemelor de ordine publică și siguranță au fost înființate Brigada IV Jandarmi și Subinspectoratul General de Siguranță din Transilvania. În fruntea acestora au fost numiți colonelul Constantin Sterea, respectiv dr. Eugen Bianu, care se subordonau din punct de vedere administrativ Consiliului Dirigent, iar din punct de vedere al sarcinilor și îndeplinirii atribuțiilor D.P.S.G. În atribuțiile Brigăzii IV Jandarmi au intrat, într-o primă fază, strângerea armamentului și a altor echipamente de război abandonate sau ascunse
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de județ din Ardeal, Banat „și țările ungurene”, privind sincopele constatate în administrație, în principal din cauza neînțelegerilor dintre funcționarii administrativi cu cei ai poliției și siguranței. Poliția de stat a fost organizată de Consiliul Dirigent independent de organele administrative, fiind subordonată prefecților de poliție, însă avea obligația a oferi autorităților locale „ajutor și sprijin” în aplicarea dispozițiilor legale, precum și asistență în caz de necesitate. Totodată, Poliția avea obligația a executa dispozițiile primarilor de orașe și să țină seama de indicațiile acestora
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de la 1 mai 1922. Toate atribuțiile acestuia au fost preluate de Ministerul de Interne, iar personalul a fost încadrat în servicii similare, corespunzător studiilor și funcțiilor libere. Din acest moment, întreaga organizare de poliție și siguranță din Transilvania s-a subordonat direct D.P.S.G., eliminându-se structurile intermediare care au creat dificultăți în raporturile ierarhice dintre administrația publică locală și cea a Ministerului de Interne. B. Serviciul de Informații al Armatei Române B.1. Evoluția cadrului organizatoric Structurile informative/contrainformative militare au
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
publice. Astfel, noua structură, cu o încadrare de 328 de funcționari, a avut sarcina de a preveni, a urmări și a finaliza informativ cazurile de încălcare a legilor în domeniul ordinii publice și siguranței statului. Inițial, Corpul Detectivilor a fost subordonat Direcției Poliției de Siguranță, fiind organul însărcinat cu munca de teren - căutare, culegere și analiză primară a informațiilor obținute prin sursă umană. La 1 aprilie 1937, directorul general Constantin Cernat a dispus trecerea Corpului Detectivilor în subordinea directă a șefului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
loc în perioada următoare, a condus la adoptarea Legii privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Rurale din 1 septembrie 1893, prin care această instituție a primit misiunea „de a veghea în comunele rurale la menținerea ordinii, siguranței și executarea legilor”, fiind subordonată atât Ministerului de Interne, cât și Ministerului de Război. Răscoala din 1907 a scos la iveală lipsurile, lacunele și racilele care existau în societatea românească, atât în viața civilă, cât și în cea militară. Jandarmeria nu putea face abstracție și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Siguranță, pentru a identifica, supraveghea și combate eventualele acțiuni subversive. La 10 martie 1932, prin nota nr. 429, Corpul 1 Armată a cerut Diviziei 3 Infanterie centralizarea datelor pe tabele nominale privind suspecții din unitățile militare care i se subordonau și activitățile în care aceștia erau implicați. Acest lucru fusese deja executat de Regimentul Muscel nr. 30, Regimentul 6 Artilerie și Regimentul 1 Vânători „Principele Moștenitor Ferdinand” care au raportat, în perioada 19-25 februarie 1932, situația suspecților din propriile unități
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
19 octombrie 1932, și a indicat doar pe Ioan Hodoroagă din Regimentul Muscel nr. 30 că are „idei comuniste”. La sfârșitul anului 1932, Corpul 1 Armată a atenționat Divizia 3 Infanterie că, în urma analizelor efectuate în unitățile care i se subordonează, s-a constatat că propaganda subversivă „s-a intensificat în cursul acestui an și gravitează, în special, în jurul recruților”, ceea ce a necesitat întărirea acțiunilor contrainformative. De asemenea, activități dăunătoare ordinii și siguranței statului au fost desfășurate de unii dintre militarii
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
ceea ce a avut ca efect o reducere a atenției pe celelalte planuri de muncă. La 11 ianuarie 1929, Marele Stat Major a înaintat referatul nr. 171 către Ministerul de Război, prin care a propus ca Serviciul Secret să i se subordoneze direct. O dată acceptată propunerea, s-a trecut la elaborarea unui regulament, finalizat la 8 noiembrie 1933. Un alt moment important în crearea unui cadru instituțional a fost intrarea în vigoare a primului Regulament de organizare și funcționare, la 20 aprilie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mai complex din punct de vedere polițienesc față de poliția urbană. Obiectivul acestei unificări a fost acela de spontaneitate, simultaneitate și omogenitate în derularea măsurilor informative/contrainformatie, controlul execuției și răspunderea unică în rezultatul acțiunilor întreprinse. Comandanții de legiuni au fost subordonați comandamentelor militare pe raza cărora se aflau, iar cu D.G.P. raporturile au rămas de colaborare. Excepții de la aceste norme au făcut Prefectura de Poliție a Municipiului București și Polițiile din Sinaia și Oltenița, care au rămas subordonate direct D.G.P. Această
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și-au cristalizat atribuțiile și domeniile de colaborare, urmând să-și desfășoare activitatea în acest cadru. Au fost cooptate Ministerul de Finanțe - Direcția Vămilor, pentru semnalarea intrărilor/ieșirilor de colete suspecte, contrabande ș.a., Corpul Grănicerilor și Ministerul Comunicațiilor, prin instituțiile subordonate de interes (P.T.T., C.F.R., N.F.R.). În noua configurație, domeniile de acțiune și relațiile de colaborare între structurile menționate au fost stabilite astfel: 1. Urmărirea acțiunilor de spionaj politic, militar, economic etc.: Marele Stat Major (M.St.M.): va păstra numai
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
să se preocupe de strângerea materialului documentar care să evidențieze „în mod cert” crimele și suferințele populației în timpul dominației bolșevice. Un capitol special se referea la organizarea rețelelor informative, accentul punându-se, în mod special, pe agenții rezidenți. Biroul Urmăriri, subordonat Secției a III-a din Serviciul Jandarmeriei a prezentat la rândul său o sinteză asupra activității desfășurate. Prin art. 31 din Legea Jandarmeriei erau prevăzute atribuții de urmărire și prindere a tuturor infractorilor care încălcau legile civile sau militare. Principalele
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informații al Aeronauticii funcționa doar la eșaloanele de la corp de armată în sus, avea rolul de a documenta marile unități și unitățile asupra situației inamicului, dar și unitățile de aviație despre aeronautica inamică. Serviciul Special de Informații al Artileriei se subordona comandamentelor de artilerie de la marile unități și se ocupa cu datele referitoare la artileria inamică, pe care le studia, analiza și difuza celor interesați. Principalele mijloace de căutare a informațiilor utilizate de unitățile militare au fost: aeronautica, marina, trupele în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
dintre cei mai destoinici și capabili funcționari, iar numirea lor era condiționată de avizul prealabil al S.S.I. În scopul instruirii acestora, al conducerii și coordonării activității lor unul față de altul și al tuturor față de evoluția evenimentelor, delegații urmau a fi subordonați operativ, în limitele misiunii lor, față de Secția Contrasabotaj din S.S.I. Prin aplicarea acestui sistem, S.S.I. avea în vedere următoarele avantaje: crearea unei rețele informative eficace și complete privind siguranța porturilor și a navigației; posibilitatea Subsecretariatului de Stat al Marinei de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Poliție Specială de Campanie la Comandamentele de Mari Unități din interior, în care misiunile generale ale acestor nuclee au fost mai bine delimitate. În alcătuirea acestor grupe au conlucrat ofițeri și subofițeri jandarmi cu funcționari de poliție, care se subordonau șefului Biroului 2 de la comandamente. Direcțiile de acțiune au avut în vedere, în ordine, acțiunea contrainformativă în armată, acțiunea contrainformativă în teritoriu și „diferite alte însărcinări” de natură informativă în legătură cu armata, teritoriul și populația civilă. Cursul de specialitate a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
tranziție, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și începutul unei scurte democrații la instaurarea regimului comunist în România. Structurile de informații și siguranță națională, conservatoare prin excelență, au fost printre primele instituții pe care comuniștii și le-au subordonat și exploatat, dar printre ultimele afectate de reduceri masive de personal, treceri în cadru disponibil sau arestări în masă. În noul context politic, armata, poliția și serviciile de informații românești, alături de celelalte instituții ale statului, au intrat într-o perioadă
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
P.) din Inspectoratul General al Jandarmeriei Începând cu 23 august 1944, 12.000 de jandarmi au participat la luptele de apărare a Capitalei, fiind organizați în unități operative și subunități de pază și apărare. Legiunea de Jandarmi București a fost subordonată operativ Diviziei 1 Gardă și se va acoperi de glorie în pădurea Băneasa, șoselele Alexandriei și Măgurele, Regimentul de Jandarmi Pedeștri va fi comandat direct de Comandamentul Militar al Capitalei și va asigura gărzi și pază întregului centru al Bucureștiului
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
reprezentat una de tranziție, de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și începutul unei scurte democrații la instaurarea regimului comunist în România. Structurile de informații, conservatoare prin excelență, au fost printre primele instituții pe care comuniștii și le-au subordonat, dar printre ultimele afectate de licențieri, reduceri de personal, treceri în cadru disponibil sau arestări în masă. În perioada menționată, România nu a avut nici un atașat militar în străinătate, în timp ce Secția a II-a a fost reorientată spre alte activități
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul 1 Pe baza prezenței hotărîri se înființează Departamentul de Control al Guvernului. Departamentul de Control al Guvernului este subordonat direct primului-ministru, care îi aprobă programul de activitate și căruia îi raportează activitatea. Articolul 2 În cadrul Departamentului de Control al Guvernului funcționează: a) Compartimentul de control economico-financiar, tehnic și investițional; ... b) Compartimentul pentru protecția consumatorului și protecția socială; ... c) Compartimentul
HOTĂRÎREA nr. 260 din 5 aprilie 1991 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului de Control al Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107776_a_109105]
-
îmbunătățirea mediului înconjurător, în scopul prevenirii accidentelor de muncă și a imbolnavirilor profesionale și controlează modul de realizare a acestora; 24. organizează activitatea de prevenire și stingere a incendiilor, mecanic și energetic, și urmărește îndeplinirea sarcinilor de metrologie în unități subordonate; 25. coordonează activitatea de transport cu mijloace proprii; 26. exercita atribuțiile ce-i revin, potrivit legii, cu privire la stabilirea și aplicarea tarifelor și prețurilor în ramura și subramurile sale de activitate; 27. organizează, îndrumă și coordonează activitatea unităților din rețeaua proprie
HOTĂRÎRE nr. 235 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107754_a_109083]
-
ferate și de exploatare a metroului, a întreprinderilor, a unităților de cercetare-proiectare, informatica, aprovizionare, precum și înființarea de agenții în străinătate; 7. aproba structura organizatorică și funcțională a societății; 8. stabilește și aproba relațiile compartimentelor din aparatul propriu și al unităților subordonate în cadrul societății și cu terții, în domeniile tehnic, de exploatare, economic, comercial, administrativ, financiar, juridic și altele; 9. stabilește și aproba competentele și atribuțiile unităților din cadrul și din componenta societății; 10. prezintă ministrului propunerile de subvenții pentru a fi aprobate
HOTĂRÎRE nr. 235 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107754_a_109083]
-
din dotarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, precum și pentru operațiunile comerciale, financiar-contabile specifice, recrutarea, pregătirea și perfecționarea personalului; 4. aproba, în condițiile Statutului personalului Căilor Ferate Române, angajarea și concedierea personalului din aparatul propriu al societății și numește, prin decizie, conducătorii unităților direct subordonate; deleagă competente de personal conducătorilor unităților subordonate; 5. aproba în condițiile legii, angajarea de specialiști pe termen limitat, pentru efectuarea de studii, lucrări, determinări și alte asemenea, necesare societății; 6. aproba trimiterea de delegați sau participa personal la congrese, adunări
HOTĂRÎRE nr. 235 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107754_a_109083]
-
a capitalului pus la dispoziția agenților economici, Ministerul Economiei și Finanțelor numește cîte un reprezentant în toate ministerele și celelalte organe ale administrației publice. Articolul 2 Reprezentanții prevăzuți la art. 1 sînt salarizați de Ministerul Economiei și Finanțelor și se subordonează ministrului bugetului, veniturilor statului și controlului financiar. Articolul 3 În cadrul ministerelor și al celorlalte organe ale administrației publice se organizează cîte un compartiment de control care verifica legalitatea, oportunitatea și eficienta utilizării fondurilor bugetare alocate și/sau a capitalului pus
HOTĂRÎREA nr. 497 din 23 iulie 1991 privind organizarea controlului financiar de stat în ministere şi alte organe ale administraţiei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107914_a_109243]
-
individuali, cu asigurarea sejurului pe teritoriul României; operațiuni de import-export; comercializare de mărfuri; servicii. Articolul 3 Detaliile organizatorice sînt stabilite de către conducerea Cooperativei "Tourservice", împreună cu directorul Filialei București. Articolul 4 Directorul filialei este numit de conducerea Cooperativei "Tourservice" și se subordonează acesteia. Articolul 5 Directorul este organul executiv al Filialei București și are următoarele competente: - este ordonator principal de credite; - angajează personalul filialei potrivit legislației române; - controlează împreună cu contabilul șef respectarea integrității patrimoniului filialei. Conducerea Cooperativei "Tourservice" îi poate stabili și
HOTĂRÎRE nr. 643 din 17 septembrie 1991 privind autorizarea funcţionarii în România a Filialei Bucureşti a Cooperativei "Tourservice". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107994_a_109323]
-
general, și ia hotărîri prin vot deschis cu majoritate simplă. Articolul 22 Consiliul științific adopta programele de cercetare științifică fundamentală și aplicativa, răspunde de realizarea acestora și de utilizarea eficientă a fondurilor bănești alocate în acest scop. Consiliul științific este subordonat consiliului de administrație, care îi stabilește competența și modul de activitate. Articolul 23 Consiliul de administrație, comitetul de direcție, precum și consiliul științific își organizează un secretariat, în scopul publicării hotărîrilor ce se adoptă cu privire la activitatea și personalul regiei în ansamblul
HOTĂRÎRE nr. 665 din 20 septembrie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome "Institutul naţional de medicina veterinara Pasteur". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108006_a_109335]