11,590 matches
-
de canapele plasate Într-un colțișor retras și aproape de unul din șemineele uriașe, În care ardea un foc alimentat cu gaz care mai că părea adevărat, și ne-am instalat confortabil, cu cîte un Mojito pentru ei și cu un suc de merișor cu apă minerală și un pic de lămîie, pentru mine. Pe măsură ce Încordarea afacerilor se estompa, Începurăm să discutăm despre tot felul de nimicuri, cînd ceva mă făcu să-mi Întorc capul. Aveam sentimentul că se uita cineva fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
cam prea politicos, m-am gîndit, dar apoi mi-a zîmbit și am știut că avea să-mi placă. Scuză-mă, continuă, ștergîndu-și mîna pe șervetul de bucătărie. M-au pus la treabă să tai roșiile și-s plin de suc. Am rîs, cînd se auzi o altă voce, precizînd: Încercăm să-i dovedim că nu e totul doar o treabă de femei. Salut! Emma ședea la masa de bucătărie, răsfoind un număr din revista Hello! și ronțăind cu pumnul alune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
locuiască la mine, acum Începusem să realizez ce se Întîmpla. Îmi imaginesem Întotdeauna viața Împreună ca pe un fel de ideal romantic: să ne trezim unul În brațele celuilalt, să ne petrecem diminețile de duminică rîzÎnd la un pahar de suc de portocale și o felie de pîine prăjită. Oricît de rușine mi-ar fi să recunosc, cred că ideea asta a mea s-a format punînd laolaltă diverse reclame TV cam ieftine. Dar realitatea era alta: apartamentul era al meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nevoie disperată de niște mîncare gătită În casă, așa că Într-o vineri, imediat după ce ne-am mutat Împreună, i-am invitat pe băieți la cină. Curînd, asta s-a transformat Într-un ritual săptămînal. În fiecare săptămînă, găteam friptură În suc propriu, cu garnitură de cartofi, legume și sos din pîine și mă asiguram că aveam și pudding care să le aducă aminte de zilele petrecute la cămin: plăcintă cu mere și cremă de ou, budincă cu stafide sau prăjitură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
de "lașitate" vorbesc în necunoștință de cauză, crede-mă. ― În privința asta te cred. Știu că nu exagerezi. ― De unde știi? ― Știu, Galilei... De la Julia. ― Cine e Julia? ― O femeie pe care am iubit-o mult... Mi-a frecat brațul stâng cu suc din frunze de rozmarin și a zis, cu glas grav, pe latinește: bestarberte corrumpit viscera ejus mulieris. "Ce-i asta?" am întrebat-o. Julia a izbucnit în rîs." Acum nu mai ai scăpare. Te-am vrăjit. O să plângi din cauza mea
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
un râs răutăcios. Mi s-a făcut frică, atunci, că apa era otrăvită și m-am tras înapoi, hotărât să rabd, oricât m-ar chinui setea. Am luat frunze și le-am mestecat, am smuls plante și le-am supt sucul, dar, pe măsură ce trecea timpul, rezistența mea slăbea. Și iar am auzit un râs batjocoritor. M-am pomenit căzut cu fața în apa fântânii, bând cu lăcomie, deși eram sigur că voi muri după ce îmi voi fi potolit setea... Și acum
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
capul cu o pânză de in umezită, astfel încât fața să primească tot fumul sau aburul; va trebui să tragă-n piept ceea ce va ieși din această granulă. L-am întrebat ce era substanța aceea și mi-a explicat că era suc de mac alb, o plantă care se găseau în puține locuri: în văile de munte la sud de ținuturile slavilor și, mai din abundență, în Persia și mai departe spre Soare-Răsare. - Tu o să iei hotărârea când dezlegi frânghia și pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
colcăia Într-o marmeladă de cuvinte Îmbibate de birocrație, de evaluări și apeluri la liniște. Scirocco, vântul cald, aducea În clasă polen, petale și praf. Prin ferestrele deschise intra zgomotul traficului și un miros de asfalt Încins, de pizza cu suc de roșii amestecat cu duhoarea gazelor de eșapament - mirosul Romei. Din curtea școlii se auzeau mingile și primele clase care făceau orele de gimnastică. Încercă să se consoleze, gândindu-se la lalelele albastre. Dar Dario era Încă departe, În cealaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
repede: - Ai venit cam târziu că văd că nu s-a uscat pe jos. Ai grijă să strângi în timpul zilei, să nu văd o scamă pe jos, că draci mănânci. Pe urmă, să aduci cafelele la 8.30, apă și sucuri pe la 9. Și gustările. Și să stai cu ochii pe coridor, să-mi spui cine trece și unde se duce fiecare. Iar când ai terminat programul, du-te la mine acasă și fă ordine, când viu, să fie lună. Vencica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
deja prea mult. Într-un hotel de cinci stele frigiderul ne aștepta gol-goluț fără apă sau băuturi răcoritoare, iar gândacii făceau nestingheriți jojing în baie. Ce să mai spun despre pahare refolosibile la tonetele de pe plajă. După ce ai consumat un suc, o bere, venea un nene, le strângea într-un coș nu tocmai plăcut la vedere, le spăla și apoi ți le oferea din nou, cu încredere! N am riscat și-am cumpărat din magazinul, care aparținea, vă rog să rețineți
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
și ne-a încântat cu modul în care ne putem răcori, am găsit fântâna secată, iar bazinul de piatră încins de soare. La câțiva metri distanță ne-am așezat la un bar să servim o înghețată, o apă rece, un suc. Partea cea mai distractivă a urmat, când plăcerea relaxării ne-a fost curmată brusc de-un mic grup de cerșetori, care se milogeau la masa noastră în greacă, iar mama, în cea mai pură limbă română lea zis: „Cărați-vă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
huruială” să poată auzi urarea... Să vezi atunci râsete, pentru că dacă se termină bateria de la lanternă și am uitat parte din cuvinte, ne împotmolim. Odată terminată toată trebușoara aceasta, adică urătura, suntem invitați în casa gospodarului care ne servește cu suc, uneori vin fiert, prăjituri, mai ales plăcintă cu mere sau nuci ori cu plăcintă cu brânză de vaci. Nu știu cum este prin alte sate dar aici, la Răducăneni, plăcinta este la mare căutare... Colacii, împletiți, prevăzuți cu coardă de jur împrejur
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
mare, mare, așa ca la nunți, așezat pe un prosop din acelea vechi, țesute în stative de care le mai are și bunica în sipet. După aceea părintele, ciocnește cu gospodarii un pahar cu vin iar nouă ne este dat suc și colăcei. Nu lipsesc bomboanele și iconițele cu Maica Domnului și Nașterea Pruncului Iisus. Se vede treaba că tot gândindu-mă la buhai și omul de zăpadă, am uitat de celelalte obiceiuri din sat care au loc cu o săptămână
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
intra în casă. Așa a continuat până a ajuns la fel de grăsuț cum era. Din ziua aceea Garfield a mâncat mai ponderat. Eu și Garfield am vrut să vedem împrejurimile. Am văzut câmpii din pizza, văi din șuncă și ape din sucuri. Mai erau și dealuri din fructe și legume. Pe Garfield îl tenta doar dealurile. Voia să mănânce ceva sănătos. Am urcat pe munții Pițamus și Suncoși și am mâncat, în vârf, din munte câte o lazania. În alta zi am
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
durerea și chiar m-a făcut un pic să râd și să suflu și eu în fața ei. Cele patru femei stăteau de vorbă peste capul meu când durerile se micșorau, iar când creșteau iar, începeau să murmure încurajări. Îmi puneau suc de fructe în gură și mă ștergeau cu prosoape parfumate delicat. Meryt îmi masa picioarele. Ochii lui Re-nefer luceau de lacrimi. Am plâns și am urlat. Mi-am pierdut orice speranță și m-am rugat. Am vomitat și mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ăsta, pe cuvânt de onoare, e plin cu boabe neprăjite de cafea adevărată, și că în magazia asta sunt de toate, chiar de toate, magazia asta e belșugul pe pământ, e ciocolată câtă vrei, portocale, smochine, curmale, lăzi întregi de suc de lămâie grecească, e de toate, pricepeți, de toate. Și într-adevăr, pe ușa magaziei ieșeau în fugă oameni, unul după altul, care mai de care cu câte ceva de-acolo, pungi și baloturi și lăzi și portocale în fileuri roșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dosar, Franck. - Am Început o anchetă În interior, Marie. Te țin la curent. Făcu un gest cu bărbia spre celule. - Ce facem cu scorpia? - Nu avem destule elemente ca să prelungim arestul preventiv, răspunse Lucas. Las-o să mai fiarbă În suc propriu Încă vreun ceas-două, și apoi dă-i drumul. - Cu plăcere. Se Îndepărtau cînd Franck o chemă Înapoi pe Marie. - L-ai găsit pînă la urmă pe tipul pe care-l căutai ieri... Noël Legoff? Conștientă de privirea lui Lucas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Magia se sfărîmase. Demară În scrîșnet de motor. 26 Niște mese improvizate fuseseră puse În afara cafenelei, pe locul rezervat de obicei pieței. Lampioanele răspîndeau o lumină blîndă, colorată. Femeile erau Într-un permanent du-te-vino cărînd oale cu scoici fierte În suc propriu și vin, În vreme ce alcoolurile circulau. Un acordeon cînta În surdină. Puteai crede că e o seară de 14 Iulie. Toată lumea venise să sărbătorească Întoarcerea eroului. Lands’en decisese să dea uitării, timp de cîteva ceasuri, dramele care Îl Îndoliau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
bunicul muri. În condițiile climei noastre, un cadavru de mamifer sau de pasăre atrage mai Întâi anumite muște (Musca, Curtonevra); de Îndată ce Începe descompunerea, noi specii intră În joc, În special Calliphora și Lucilia. Sub acțiunea combinată a bacteriilor și a sucurilor digestive secretate de larve, cadavrul se lichefiază mai mult sau mai puțin și devine sediul fermentațiilor butirice și amoniacale. După trei luni, muștele Își termină lucrarea și sunt Înlocuite de legiuni de coleoptere din soiul Dermestes și de lepidoptera Aglossa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
nu-i de nasul lui, e urât, are burtă, e și mai scund decât ea. Dar e lipicios, pramatia, cu asta reduce din handicap. Celălalt Încuviința cu un aer posac, depănând cu degetele niște mătănii imaginare. Terminându-și vodca cu suc de portocale, Bruno Își dădu seama că lipiciosul Karim izbutise să-și atragă prada pe un tăpșan ierbos. Trecându-i o mână pe după gât și vorbindu-i Întruna, Îi strecura ușor cealaltă mână sub fustă. „Iar ea desface cracii, putoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
rog. Din... ce aveți. Nu vine nimeni să-mi ceară biletul. Nu mă deranjează nimeni. Trenul pare să fie nu știu ce fel de rapid expres. Suburbiile devin câmpii, și trenul zdroncăne mai departe. Am băut trei sticluțe de gin amestecat cu suc de portocale, suc de roșii și un iaurt cu ciocolată. Sloiul de gheață din stomac mi s-a mai topit. Mă simt bizar de departe de tot. Am făcut cea mai mare greșeală din cariera mea. E posibil chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
aveți. Nu vine nimeni să-mi ceară biletul. Nu mă deranjează nimeni. Trenul pare să fie nu știu ce fel de rapid expres. Suburbiile devin câmpii, și trenul zdroncăne mai departe. Am băut trei sticluțe de gin amestecat cu suc de portocale, suc de roșii și un iaurt cu ciocolată. Sloiul de gheață din stomac mi s-a mai topit. Mă simt bizar de departe de tot. Am făcut cea mai mare greșeală din cariera mea. E posibil chiar să-mi fi pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
e liniște, dar încep să mă simt tot mai puțin intimidată. Măcar acum știu să umblu cu cafetiera și cu prăjitorul de pâine și în cămară am găsit o tonă de gemuri. O să-mi pregătesc un mic dejun cu toast, suc de portocale și marmeladă de ghimbir, și o ceașcă de cafea. Și am să citesc ziarul, din scoarță-n scoarță. Asta o să dureze până pe la ora unșpe, după care văd eu ce fac. Găsesc pe preșul de la intrare un exemplar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
despre avocați e o glumă, nu? — Nu tocmai, răspunde Eamonn vesel. Nathaniel nu suportă avocații. — Aha ! Reușesc cumva să continui să zâmbesc. Îhm... din ce cauză ? — De când a murit tatăl lui. Eamonn ridică pe tejghea un carton cu cutii cu suc de portocale și îmi schimb poziția pe scaun ca să-l văd mai bine. — De ce ? Ce s-a întâmplat ? — A avut un proces cu primăria. Eamonn se oprește din ce face. Nathaniel e de părere că procesul n-ar fi trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
douăzeci și nouă de ani. Pot să mă duc oriunde. Să fac orice. Să fiu orice doresc. — Nu-i nici o grabă, spun într-un final. Mă întind spre el și-l mai sărut o dată. Cocktail făcut din gin sau vodcă, suc de lămîie îndulcit cu sirop de trestie de zahăr și apă minerală (n.tr.) The Waltons, celebru serial dramatic american din anii ’70. Indice bursier din Hong Kong. În original „tombstone”, material publicitar cu circulație redusă, care oferă propriilor investitori ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]