2,627 matches
-
grijă să nu întârzii, firește, dar ne-au primit, pe rând, abia la ora zece seara. Șase ore cumplite de așteptare! Asta nu le-am iertat-o niciodată. Împreună cu mine aștepta și Corina, plânsă toată acum și parcă un pic supărată pe mine, pe noi, pentru povestea în care am băgat-o, fără voie, firește, și totuși... Când mi-a venit rândul să intru, m-am trezit în fața a vreo douăzeci de inși așezați la o lungă masă de ședințe. Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
adormit și sforăie încetișor. Descoperirea mă înveselește, râd și o strig, ca să o readuc la datorie, să privească mai departe filmul căruia îi trăsese clapa. Doina mă mustră. E prea târziu însă: mama s-a trezit deja, nu e deloc supărată, zâmbește „vinovat”, amuzându-se ea însăși de situația în care se află: prinsă „în culpă” și „demascată”. Izbucnim în hohote, „incidentul” ne-a apropiat și mai mult, privim acum din nou cu toții filmul și ne simțim excelent... [Și totuși, abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
fapt, însăși destinația. * Cum a murit lelea Saveta. S-a culcat, ca de obicei, devreme, dar n-a putut să adoarmă: o supăra un ghimpe de lumină, apărut în acea seară nu se știe de unde și cum, încât, intrigată și supărată, s-a ridicat din pat și s-a dus la fereastră, să vadă ce-i cu lumina aceea și să mai tragă un pic perdeaua. Și a murit. * În primăvara lui 1986 am vizionat, pe micul ecran, la bulgari, firește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
ne-au cerut bani (dolari) pentru ca le foloseam paturile. N-au ajuns la înțelegere cu părintele Irineu, cât să le ofere, și ne-au alungat. Eram cu toții obosiți și fără să ne odihnim a trebuit să plecăm. Vă imaginați ce supărați puteam fi, era singurul loc din lume de unde se poate vedea Răsăritul Soarelui la 430 dimineață. Unicul loc în lume! După efortul nostru făcut pe întuneric, la lumina lunii, merita să-l vedem. Dimineață se deschidea și biserica de pe munte
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vedem. Dimineață se deschidea și biserica de pe munte și participăm și noi la slujba, dar așa, nici macar n-am văzut-o pe dinăuntru. Vrăjmașul, care nu se bucură când faci ceva bun, te împiedica prin alții sau diferite forme. Tare supărată și mâhnita am fost. Părintele Irineu a zis să mergem de acolo de pe Muntele Sinai pe Muntele Sf. Ecaterina. Spunea că mai usor este să mergi de pe un vârf de munte pe alt vârf de munte. Că dacă ai coborî
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ce Sacrificiu Mare a făcut El pentru noi, că ne iubește! Dar noi, ce facem noi pentru El? Cum îl iubim noi? Ce-I dăm noi în schimb? Mie îmi pare foarte rău, că nu dau nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s în stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvna nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ceea ce îmi părea o supralicitare. Evident, greșeam. Greșeam ̀ n esență, dar poate nu în ce privește primejdia în sine a encomiasmului și adulației, regim neprielnic unui artist oricât de mare. Poetul mi-a făcut onoarea de a nu se arăta nici supărat, nici indiferent, mărturisindu mi cu simplitate și grație, cu o aristocratică politețe, ba chiar, aș putea spune, cu o deferență ce se adresa desigur mai puțin persoanei mele și mai mult opiniei critice ca atare, cât de mult l-au
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
aducă martori care au văzut furtul. Moșul s-a simțit jignit că șeful nu ia în seamă declarația lui, gospodar bătrân. „Scobască-l croncanii ! Doar el n-a venit la furat cu martori”. Și făptașul a rămas nepedepsit, iar moșul Dumitru supărat foc pentru că i-a cerut dovadă cu martori, după ce el l-a prins pe hoț asupra faptului, a repetat acest caz de sute de ori, la început cu mânie, iar mai apoi pentru a stârni hazul celor prezenți. ETIMOLOGIE Noi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-i ducă la păscut. Când s-a însurat, unchiul Scarlat avea atelier de cismărie, dar a dat faliment pentru că nu s-a ținut de treabă. A avut cinci copii când i-a murit soția. L-au ajuns zile grele. Istovit, supărat, fără chef de muncă, venea la bunica și se plângea. Bunica îi aducea aminte că n-a vrut să învețe carte, ca ceilalți frați ai lui. Îi reproșa bunicii: „De ce nu m-ai dat și pe mine la școală”? Bunica
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
doi măgari pe care îi avea în dotare a oprit lângă mine, iar nenea Ghiță Sandu din Hoița m-a invitat să iau loc pe banca din față, lângă dumnealui. Când am ajuns în sat era târziu, eram epuizată și supărată. M am urcat în mașina poștei care tocmai trecea spre oraș, hotărâtă să plec și să nu mă mai întorc vreodată la comună. Cu fiecare zi care trecea mă simțeam mai lipsită de libertate și de intimitate. A doua zi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
nu tocmai curat. „-Să trăiți! Aveți aici cinci găini făcute rasol, usturoi și mămăligă”, a spus milițianul mulțumit nevoie mare că și-a îndeplinit în cele din urmă misiunea. „-De ce a durat atât de mult?, am întrebat nedumerită și supărată. Și de ce trebuia să faceți cinci găini?” Între timp, foamea dispăruse și nu-mi doream decât să ajung la comună și să dorm. „-Câte una de fiecare”, a spus blonda cea grasă, privindu-mă mirată de 135 întrebare și de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
tovarășa primar, mi-a spus, așa sunt femeile. Am auzit că s-au certat aseară pentru că șeful de post a venit târziu, beat, și ea nu a fost de acord să plece dimineață cu mașina, mahmur cum era. Nu sunt supărată. Sunt obosită. Am nevoie de o mașină să merg la centru mai pe seară. Mai am două tichete de benzină. Dacă nu găsiți pe altcineva, o să meargă părintele să vă ducă. Timpul a zburat repede. Totul a decurs fără incidente
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lăsat intenționat să vă descurcați singure, așa cum s-au descurcat și ei când au venit la ședință prin comunele voastre. Ne-am privit una pe cealaltă. Până la șoseaua națională erau opt kilometri. Două ore de mers pe jos. Am luat supărată pachetul de țigări de pe masă. Când l-am dat celor doi eram hotărâtă ca din clipa aceea să renunț la fumat dar, din motive de supărate am amânat această decizie pentru altă dată, când voi fi mai bine dispusă. Singura
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Până la șoseaua națională erau opt kilometri. Două ore de mers pe jos. Am luat supărată pachetul de țigări de pe masă. Când l-am dat celor doi eram hotărâtă ca din clipa aceea să renunț la fumat dar, din motive de supărate am amânat această decizie pentru altă dată, când voi fi mai bine dispusă. Singura soluție era să plecăm pe jos. Un timp am mers tăcute făcând pașii mari și grăbiți, iar când bezna era adâncă de nu se vedea decât
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de vorbă cu N. Ceaușescu ca în ultimul an să discute despre Perestroika, vizită ce n-a satisfăcut pe nici una din părți și la despărțire, după una din vizite, Gorbaciov supărat ar fi spus: „așa popor, așa conducător”. Dizidenții români, printre care tov. I. Iliescu, au vrut să stea de vorbă cu Gorbaciov, dar au fost împiedicați. Cu ceva tip în urmă la Brașov muncitorii de la cele două mari intreprinderi s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de la Moscova, Gorbaciov, prin mai 1987, ne vizitează și stă de vorbă cu N. Ceaușescu ca în ultimul an să discute despre Perestroika, vizită ce n-a satisfăcut pe nici una din părți și la despărțire, după una din vizite, Gorbaciov supărat ar fi spus: „așa popor, așa conducător”. Dizidenții români, printre care tov. I. Iliescu, au vrut să stea de vorbă cu Gorbaciov, dar au fost împiedicați. Cu ceva tip în urmă la Brașov muncitorii de la cele două mari intreprinderi s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
necaz al Țurcăniței, mă topeam de plăcere când o tot auzeam spunând că sunt un băiat care "va deveni inteligent". Eram foarte mândru de aceste vorbe care nu știu dacă s-au adeverit... De la o vreme însă, Țurcănița era foarte supărată și pe urmă a dispărut. Bunica mea evita orice răspuns când o întrebam despre Țurcănița. Dar m-a lămurit un om de la vie, unul cam bețiv. "A murit Țurcănița", mi-a spus acela, hlizindu-se. A mai trecut o vreme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
recent și curent întrebuințat de generalul Antonescu pentru foștii săi colaboratori legionari. Printre mulții solicitatori veniți la Minister în repetate rânduri, era și un pictor legionar, om trecut de 45 de ani, prieten cu Kico Panaitescu și cu soția lui. Supărat că nu i se atribuie pictarea bisericii Ghencea de către comisia prezidată de mine, i-a făcut scandal subdirectorului artelor, Ion Pașa, bătând cu pumnul în masă, și a năvălit apoi în biroul meu, dorind să-mi ceară socoteală pentru nereușită
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
ministru de finanțe al Antoneștilor și strigând că „Legionarii sunt de vină că ne am aliat cu Germanii” (în timpul acesta era toată ziua împreună cu delegații germani, în frunte cu Clodius, pentru semnarea diferitelor convenții...). Din a doua categorie, a acelor supărați că au fost refuzați, face parte profesorul N. Georgescu-Tistu : trimițândumi vorbă, prin Kico Panaitescu, că ar dori să intre în cuibul meu, l-am refuzat, căci fusese inspector-general școlar în timpul lui Călinescu. Acum cred că e de acord că refuzul
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
Cealaltă jumătate rămâne în sensul identității proprii, nelegate de cuplu. Sindromul room-service O.Ș.: De când te ocupi de feminism, ce s-a schimbat în România, în acest domeniu? M.M.: Enorm de mult. Persoanele tinere care intră în domeniu sunt extrem de supărate că lucrurile stau atât de prost și mai avem atât de multe de făcut, iar înapoierea e atât de mare. Dar eu știu de unde am luat-o și mi se pare că s-au schimbat foarte multe lucruri: s-au
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ai noștri imediat spuneau denumirea latină și rezolvau problema. La un moment dat, un botanist neamț le tot prezenta studenților noștri unele specii de plante mai rare, mai puțin cunoscute. Totuși, ai noștri recunoșteau speciile și le nominalizau. Atunci, oarecum supărat, botanistul le-a zis „dar lăsați-mă și pe mine să vă pun în încurcătură”! Am insistat asupra acestor aspecte pentru a nuanța ce înseamnă etica științifică în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
lîngă o pseudo suverană, o ființă grasă, născută la Beirut într-o casă, zice-se, care nu avea nimic regesc în ea, dar foarte primitoare cu marinarii din port, a plecat zgomotos de la Roma înainte de sfîrșitul petrecerilor, iar această plecare supărată a fost un subiect de bîrfe nesfîrșite. Căsătoria fiicei lui Mussolini cu contele Galeazzo Ciano a prilejuit o mare recepție la vila Torlonia, unde ne-a fost dat să-l vedem pe Duce alături de soție, Dona Rachele, care de obicei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Conform unei versiuni oficiale și optimiste, un stadion ultramodern va lua locul scaieților de la margine de București. Așadar, Mircea Sandu s-a resemnat. România nu va mai candida împreună cu Ungaria la organizarea Europenelor din 2012. Nu fiindcă ungurii ar fi supărați că ai noștri i-au azvîrlit cu bolovani în cap lui Carol Robert de Anjou la Posada, ci pur și simplu pentru că nu putem. Nu sîntem în stare. În curînd, ar fi trebuit să ne ducem cu caietul de sarcini
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
câteva propoziții, ce-ți dorești să faci în vacanța mare. Creionul - Au! Mă doare! Fii atentă pe unde calci! Maria se oprește. Tresare. E singură în cameră. Atunci, cine a vorbit? Privește în jur. Nimeni. Face încă un pas. Glasul supărat se aude din nou: După ce că nu ai grijă să mă așezi frumos, în penar, mă arunci pe unde se nimerește, mă mai și calci în picioare! Fetița privește spre covor. Nu e nimeni. Ba da! Chiar lângă piciorul ei e
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
întâlnești în text? * Ce este real în această povestire? * Ce este închipuit/fantastic? * Ce însușiri pozitive are Maria? * Tu cum procedezi cu lucrurile tale? 2) Găsește cuvinte cu același înțeles pentru: a vorbi, a privi, miracol, filă, voce, confortabil, amici, supărat, a făgădui. 3) Desparte în silabe cuvintele de la exercițiul anterior. 4) Alcătuiește două propoziții în care să folosești sensurile diferite ale cuvântului”vin”. 5) Scrie un dialog pe care îl poți avea tu cu creionul roșu. 6) Ordonează silabele date
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]