4,737 matches
-
luându-și ca sfătuitor și confesor pe favoritul tatălui său, contele Piper, pe care l-a numit prim-ministru, Carol al XII-lea a încercat, într-un climat extrem de complicat și ostil Suediei, să-i păstreze și să-i consolideze supremația la Marea Baltică. Ba încă, dacă ar fi fost posibil, el voia să întemeieze un imperiu suedez. Era oare cu putință?... El își promitea să nu scoată primul sabia din teacă: "Mi-am propus declara el să nu pun niciodată mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ei bine! Să-i vorbim întâi primului, apoi să ne ocupăm de ceilalți...!" Cine erau, deocamdată, dușmanii Suediei, în anii domniei sale? În general: toate țările catolice. Și în mod special, statele interesate, care se simțeau amenințate în zona Mării Baltice, de supremația suedeză. Concret: Danemarca, Polonia și Rusia erau în primul șir al statelor care s-au aliat și între 1700-1721 s-au aflat contra Suediei, în marele război nordic. Când s-a conturat această coaliție antisuedeză, Carol preluase frânele conducerii doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
previziunilor politologului Arnulf Baring că "Germania nu va face altfel, decât să pătrundă economic în Europa de Est și este probabil că ea va obține, astfel, ceea ce al III-lea Reich nu a putut niciodată să realizeze cu câteva sute de divizii: supremația asupra teritoriilor imense situate între Vistula, Bug, Nipru și Don" pentru că, în zilele noastre, "Germania a redevenit cu adevărat puterea care își exercită hegemonia asupra ansamblului teritoriilor desemnate sub termenul de Mitteleuropa". 3. Fără a ne propune să enumerăm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de cele care au marcat intensa mea activitate de campion al posesiei! Experiențele mele anterioare mă situaseră permanent într-o competiție sexuală cu iubitele mele; pentru mine, scopul virilității era, oriunde și oricum, să seduc și să supun, arătându-mi supremația indiscutabilă în act. Când auzeam gemetele de voluptate ale partenerelor, mă consideram satisfăcut, întrerupând brusc actul, independent de atingerea plăcerii personale. Mă mulțumeam și mă bucuram pervers numai de asta. Niciodată nu permiteam să fie amanta cea care triumfă asupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
alin. (1), art. 10 alin. (5) și ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 încalcă dispozițiile constituționale ale art. 42, care consacră garantarea dreptului de moștenire, ale art. 51, care prevede obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și ale art. 16 alin. (1), care proclama egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Critică de neconstituționalitate a textelor menționate se întemeiază, în esență, pe faptul
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
16 alin. (1), care stabilesc că "Cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări", ale art. 42, potrivit căruia " Dreptul la moștenire este garantat", și ale art. 51, care dispune că "Respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie". Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 8 alin. (2) și (3) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , care reglementează stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, excepție ce se întemeiază pe susținerea că
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
nu încalcă nici dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, care consacră principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât nu conțin prevederi cu caracter discriminatoriu, și nici dispozițiile art. 51 din Constituție, întrucât nu contravin principiului obligativității respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. Referitor la neconstituționalitatea art. 10 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , Curtea constată că excepția este fără obiect, întrucât acest text nu conține, în realitate, decât două alineate, astfel cum rezultă din cuprinsul
DECIZIE nr. 155 din 12 octombrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) şi (3), art. 9 alin. (1), art. 10 alin. (5) şi ale art. 12 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126224_a_127553]
-
Pădurilor și Protecției Mediului, "prețul mediu este stabilit și calculat în raport cu parametrii prevăzuți de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreționare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalității incriminării și supremației legii". În sensul celor arătate, Curtea Constituțională a statuat și prin Decizia nr. 2 din 10 ianuarie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 30 aprilie 1996, când, soluționând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art.
DECIZIE nr. 102 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124923_a_126252]
-
rațională, economică și menținerea echilibrului ecologic. Prin acea decizie s-a reținut că sunt satisfăcute imperativele principiului legalității pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (9) din Constituție, coroborat cu art. 72 alin. (3) lit. f) din legea fundamentală, si principiului supremației legii. Cât privește atribuția Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a preciza prețul în funcție de care se determina cuantumul pagubei, s-a reținut că acest preț nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu
DECIZIE nr. 102 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124923_a_126252]
-
pagubei, s-a reținut că acest preț nu poate fi altul decât cel stabilit potrivit legii, deci pe baza unui criteriu obiectiv și legal, cu înlăturarea oricărei aprecieri subiective și discreționare, care ar avea semnificația încălcării principiului legalității incriminării și supremației legii. Prin decizia menționată, Curtea Constituțională a mai reținut că "prin competența Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului de a stabili prețul respectiv nu se poate înțelege decât obligația acestuia de a-l calcula în raport cu parametrii prevăzuți de lege. Textul
DECIZIE nr. 102 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124923_a_126252]
-
având în vedere rolul de expert pe care îl are ministerul în determinarea prețului". Prin aceeași decizie s-a stabilit, de asemenea, ca nepublicarea prețului mediu rezultat din negociere nu este o problemă de constituționalitate, deoarece principiul legalității pedepsei și supremației legii nu presupune necesitatea că și aceste prețuri să fie publicate, prețul mediu nefiind un element constitutiv al infracțiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea. Deoarece nu au intervenit elemente noi, care să determine modificarea
DECIZIE nr. 102 din 29 iunie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 97 şi 98 din Legea nr. 26/1996 - Codul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124923_a_126252]
-
și asupra constituționalității ordonanței de urgență a Guvernului, aprobată prin art. I din Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 . Într-adevăr, dispozițiile art. 51 referitoare la supremația Constituției și cele ale art. 114 alin. (5) din Constituție împiedica Parlamentul să aprobe o ordonanță emisă în baza delegării legislative, dacă acea ordonanță fusese adoptată cu încălcarea dispozițiilor constituționale relevante. Prin aprobarea ordonanței de către Parlament, întregul sau conținut devine
DECIZIE nr. 114 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125000_a_126329]
-
parte însă, oamenii nu acționează întotdeauna din perspectiva opțiunilor valorice. Angajările umane au, de cele mai multe ori, determinări multiple. Pe lîngă determinările valorice, la baza unei acțiuni pot sta anumite nevoi, trebuințe și interese. întrebarea care se pune este cine deține supremația comportamentului nostru? Cu alte cuvinte, este sistemul nostru de valori atît de coerent, încît valorile internalizate orientează și formează personalitatea, determinîndu-ne preferințele, dorințele și trebuințele? Sau, de cele mai multe ori, acțiunile sînt determinate de nevoi și interese care intră în conflict
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mănânc, care mă ascultă când sunt supărată, care înțeleg greutățile pe care femeile le împărtășesc în viață, care se bucură cu mine de reușitele mele, care nu mă fac să mă simt în permanență în competiție pentru atenția bărbaților, pentru supremația intelectuală într-un grup. Iubesc feminismul pentru că m-a făcut să fiu și mai empatică, cooperantă, sensibilă la factorii care intermediază și construiesc deciziile și comportamentele femeilor și bărbaților. Iubesc feminismul teoretic pentru că am renunțat la prejudecățile pe care le
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mănânc, care mă ascultă când sunt supărată, care înțeleg greutățile pe care femeile le împărtășesc în viață, care se bucură cu mine de reușitele mele, care nu mă fac să mă simt în permanență în competiție pentru atenția bărbaților, pentru supremația intelectuală într-un grup. Iubesc feminismul pentru că m-a făcut să fiu și mai empatică, cooperantă, sensibilă la factorii care intermediază și construiesc deciziile și comportamentele femeilor și bărbaților. Iubesc feminismul teoretic pentru că am renunțat la prejudecățile pe care le
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
situează în feminismul din America Latină a anilor '60-'70 fiind utilizați pentru a desemna violența și agresivitatea masculină. Termenii continuă să fie asociați cu caracteristici negative ale masculinității: misoginism, sexism, dominație, intimidare și control în raport cu femeile. 27 Sexismul reprezintă ideologia supremației masculine cu sistemul de credințe, valori și practici care o susține. Sexismul se referă la forme de discriminare de gen mai subtile și mai puțin vizibile incluzând o gamă largă de gesturi, cuvinte, imagini sau practici de la socializarea diferențiată, la
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
suficient pentru a Întemeia și o suveranitate, câtă vreme natura formei monarhice de organizare nu era racordată, și ea, aidoma funcției monarhice, la transcendent, adică făcută să fie de origine divină, ceea ce, În Evul Mediu, constituia argumentul fondator al oricărei supremații. Corelarea, până la urmă, s-a făcut, iar semnul lingvistic al ființării sale l-a constituit, fapt grăitor, tot metafora corpului. Apărută la mijlocul secolului al XIII-lea, Într-unul din cele două tratate ale lui Vincent de Beauvais (intitulat Speculum doctrinale
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
navigației, conform articolului 55 al Tratatului de la Berlin 41". Articolele 3 și 4 ale sus-numitului act atingeau grav suveranitatea statului român asupra porțiunii de fluviu pe care era el riveran. Deoarece prin aceste discuții - sublinia delegatul român - se dă Austro-Ungariei supremație peste o parte din Dunăre, care nici nu atinge măcar teritoriul său, România protestează imediat 42". Vrând oarecum să mai "îndulcească" reacția logică, justificată, firească, a autorităților de la București, ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei la București, contele Ladislau Hoyos, îl informa
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
anul 1880, valoarea produselor britanice importate în România s-a ridicat la 58 milioane de franci, iar totalul traficului a atins cifra de 114 milioane de franci, adică peste 4 1/2 milioane de lire sterline 170. În plus, pe lângă supremația economică, Austro-Ungaria urmărește dobândirea supremației politice, lucru pe care i l-ar asigura preponderența în cadrul Comisiei Mixte, fapt care ar echivala cu "recunoașterea unei veritabile supremații, al unui protectorat asupra Statelor de la Dunărea de Jos"171. În ultima parte a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
importate în România s-a ridicat la 58 milioane de franci, iar totalul traficului a atins cifra de 114 milioane de franci, adică peste 4 1/2 milioane de lire sterline 170. În plus, pe lângă supremația economică, Austro-Ungaria urmărește dobândirea supremației politice, lucru pe care i l-ar asigura preponderența în cadrul Comisiei Mixte, fapt care ar echivala cu "recunoașterea unei veritabile supremații, al unui protectorat asupra Statelor de la Dunărea de Jos"171. În ultima parte a memoriului, trecând din nou în
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
franci, adică peste 4 1/2 milioane de lire sterline 170. În plus, pe lângă supremația economică, Austro-Ungaria urmărește dobândirea supremației politice, lucru pe care i l-ar asigura preponderența în cadrul Comisiei Mixte, fapt care ar echivala cu "recunoașterea unei veritabile supremații, al unui protectorat asupra Statelor de la Dunărea de Jos"171. În ultima parte a memoriului, trecând din nou în domeniul juridic, ministrul plenipotențiar al României la Londra demonstrează, făcând apel la conținutul Tratatelor de la Viena (1815), Paris (1856) și Berlin
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
care nu zărea decât niște perspective favorabile intereselor comerțului său și aspirațiilor politicii sale. Această putere era Austria. Ea nu avea a se teme de nici o concurență pe Dunăre din partea co-riveranilor ei. În partea de sus a fluviului, își exercita supremația asupra altor două state mici germane, prin poziția sa politică și prin superioritatea incontestabilă a traficului său comercial. Pe Dunărea de Jos, la fel, rămânea cea mai puternică dintre puterile riverane, grație imenselor capitaluri și prestigiului de mare putere civilizată
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
de puterile europene. Și atunci când i-au dat Austro-Ungariei președinția perpetuă a acestei comisii și votul preponderent în caz de partaj, autorii anteproiectului făceau ceva mai mult decât să violeze textul tratatelor internaționale: asigurau dominația Austro-Ungariei în valea Dunării și supremația sa economică și politică asupra statelor riverane, în detrimentul marilor interese europene angajate în această parte a continentului. Trebuie să mai adăugăm faptul că Comisia Mixtă avea dreptul, conform termenilor anteproiectului, de a modifica numai ea singură, fără controlul Europei, regulamentele
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Barrère devenea regulamentul definitiv de navigație pe Dunărea de Jos, ea ar fi pus literalmente această parte a fluviului la dispoziția Austro-Ungariei, care ar fi devenit astfel o putere preponderentă asupra statelor dunărene și și-ar fi stabilit pentru totdeauna supremația economică și politică. Dacă proiectul francez nu ar fi avut decât acest inconvenient, acesta ar fi fost în sine mai mult decât suficient pentru a-l face inacceptabil nu numai pentru statele riverane de la Dunărea de Jos și pentru România
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
societăți de vânători", până la societățile mai evoluate, "militante", și cele moderne, industrializate. În paralel cu transformarea formelor de stratificare socială, s-au produs și modificări în uzanța vestimentației. La început, haina, confecționată din blana unor animale sacrificate, semnifica curajul sau supremația omului primitiv care câștiga lupta pentru obținerea hranei. Ulterior, pe măsura evoluției către societățile "militante", a apărut nevoia de a consolida dominația conducătorului tribului asupra celor supuși, precum și nevoia de identificare a grupului. Astfel, haina a servit unor funcții de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]