4,767 matches
-
revenit în Campus le sugeră celorlalți: Haideți să luptăm în echipă! Ce spuneți? Da! Spuseră voioși vrăjitorii fără a mai sta pe gânduri. Se pare că iar vine Nago, zise descurajat Hall-Shi. Într-adevăr, balaurul încercase să-i ia prin surprindere pe toți, dar aceștia formându-și echipa de luptă cu câteva secunde înainte au fost mai iuți decât adversarul și vărsând asupra sa pământ, apă, foc, întuneric și lumină, au reușit să-l decimeze subit. Intrând în castelul din care
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a zîmbet. Vocea lui căpătă atunci o inflexiune de curtoazie. - Bineînțeles, totul s-a făcut după toate regulile artei, pentru ca această tranzacție să apară ca perfect legală. Dacă vrei să cercetezi registrele noastre... - SÎnt Încîntat că sînt ținut la curent! Surprinderea și ciuda lui PM păreau sincere. - Două sute cincizeci de mii de euro e o sumă enormă, doar ca să Împiedici familia Le Bihan să mărească fabrica! decretă Marie. Arthus se ridică sprijinindu-se În bastonul cu măciulie de argint. Vocea Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
calmase. - Spune-i să nu iasă atîta timp cît n-am pus din nou mîna pe Yves, de acord? Loïc, cu telefonul la ureche, mergea deja pe coridorul care ducea la camera fiului său. Bătu la ușă și constată cu surprindere că ușa se deschide singură cînd apăsă clanța. Încăperea era pustie. Strigă În mobil: - La naiba! Nemernicul și-a bătut joc de mine! Patul nu e nici măcar desfăcut! Dacă s-a dus după javra aia de Chantal, ți-o jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
unui potop de Întrebări. - Ai sigilat cabinetul doctorului? Ai trimis prin fax avizul de căutare pentru Nicolas Kermeur și Chantal Pérec la SRPJ din Brest? Ai prevenit căpitănia să nu lase să iasă nici o ambarcațiune? Ultima Întrebare Îl luă prin surprindere pe Stéphane. - Cu furtuna asta, ar trebui să fie cineva complet țicnit să iasă În larg, Îngăimă el. - Ei bine, procedează ca și cum ucigașul ar fi complet țicnit, Morineau, Îi replică Lucas, maimuțărindu-l cu răutate pe tînărul jandarm. Apoi arătă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
spre piciorul farului. Ascunsă privirii lui, tînăra femeie reflectă o clipă, apoi se Întoarse iute Înăuntru. Coborî scara În viteză pînă la ușa de intrare la farului și se ascunse acolo la țanc pentru a-l lua pe Ryan prin surprindere. - Ne părăsești deja? Scriitorul Înălță sprîncenele, abia surprins, și Îi zîmbi liniștit. - Plec pentru cîteva zile ca să dau ocol insulelor, te tentează? Marie se uita fix la el fără să izbutească să descopere ceva ascuns În atitudinea lui. Își depăși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
1981, continuă Bruno cu un oftat. Nu era prea frumoasă, dar mă săturasem să fac labă. Îmi plăcea, totuși, că avea sânii mari. Întotdeauna mi-au plăcut sânii mari... (Oftă din nou, prelung.) Protestanta mea cuminte, țâțoasă, și devreme-acasă... Spre surprinderea lui Michel, ochii i se umeziră de lacrimi.) Mai târziu, sânii i s-au lăsat, iar căsnicia noastră s-a dus și ea de râpă. I-am distrus viața. Lucrul ăsta n-am să-l uit niciodată: i-am distrus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
încercând să-mi iau un ton de scuză, știu că ai regulile tale și tot restul, și le respect, dar ideea e că am nevoie de mobil. Bag mâna sub prosop după telefon. — Lasă-l ! Strigătul Mayei mă ia prin surprindere. Samantha, spune, făcând eforturi vizibile pentru a rămâne calmă, dacă ai ascultat măcar vreun cuvânt din ce am zis, vei închide imediat telefonul. Mobilul vibrează din nou în mâna mea. Mă uit la identitatea apelantului și simt un nod în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Nu ăsta era răspunsul pe care îl așteptam. — Samantha, aș vrea să te ajut, spune Guy în cele din urmă. Dar va trebui mai întâi să o întreb și pe Charlotte dacă are ceva împotrivă. — Firește, spun, ușor luată prin surprindere. — Rămâi numai o secundă pe fir, te rog. O sun chiar acum. Închide, lăsându-mă să aștept. Aștept, ascultând muzica ușor metalică de clavecin, încercând să nu fiu dezamăgită. Doar nu mă așteptam să zică imediat da. Evident că trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
albastră îmi provoacă o ușoară nervozitate. Îmi storc creierii, încercând să-mi aduc aminte dacă pot spune că mă pricep la ceva. Păi... pot să... pot să... îhm... fac pâine prăjită, spun. Cam asta. — Pâine prăjită ? Pare complet luată prin surprindere. Doar atât, pâine prăjită ? — Și gogoși, adaug repede. Prăjiturile de ceai... adică tot ce poate fi făcut cu un toaster... — Dar de gătit ? Întinde prosopul pe un suport de metal de lângă plită și mă privește puțin mai atentă. Dar... o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sac cu cartofi... Și ce-ai făcut în weekend ? îmi întrerupe Trish reveria. Abia dacă te-am văzut ! Te-ai dus în oraș ? — Am fost acasă la Nathaniel, răspund fără să mă gândesc. — La Nathaniel ? Trish pare total luată prin surprindere. Acasă la grădinar ? De ce ? Imediat îmi dau seama ce gafă uriașă am făcut. Nu pot să-i spun „ca să învăț să gătesc”. Mă uit la ea prostește preț de câteva clipe, încercând să inventez un motiv plauzibil. — Doar ca să... îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cheamă Nathaniel. Simt că mă înroșesc. E... un tip foarte drăguț. Guy se încruntă de parcă nu înțelege ce vreau să spun de fapt. — Dar e doar o idilă de vacanță. — Nu e deloc o idilă de vacanță ! zic, luată prin surprindere. E o relație. Și ținem foarte mult unul la altul. — Se mută cu tine la Londra ? — Păi... nu. Nu-i place la Londra. Dar o să ne descurcăm noi cumva. Guy mă privește sceptic preț de o clipă, după care își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
trebuie neapărat să vorbim despre ceva. — Știu, spun, făcînd eforturi să-mi controlez vocea. Dar, dacă se poate, aș dori să-mi spun și eu punctul de vedere, mai Întîi. Preț de o clipă, Jack Harper pare total luat prin surprindere - apoi ridică din sprîncene. — Sigur. Spune. Intru În cameră, trag aer adînc În piept și-l privesc drept În ochi. Domnule Harper, știu de ce m-ați chemat aici. Știu că am greșit. A fost o rătăcire de moment, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
am spus nimănui nimic. — Bine. Îți mulțumesc foarte mult și-ți rămîn recunoscător. ZÎmbește și se ridică de pe scaun. Îmi pare bine că te-am cunoscut, Emma. SÎnt sigur că ne vom mai vedea. — Asta-i tot ? zic, luată prin surprindere. — Da, asta-i tot. În afară de cazul că dorești tu să discutăm altceva. — Nu ! Mă ridic repede În picioare, pălindu-mi una la gleznă, de piciorul mesei. Pe bune acum, ce-o fi fost În capul meu ? Ce credeam, că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
dacă vrei. Le-am descărcat de pe net. Îmi arată cu un zîmbet larg un dosar de pe masă. Îl deschid și mă trezesc uitîndu-mă la fotografia granulată, alb-negru, a unei camere cu canapea și ghiveci. — Detalii de apartamente ! zic, luată prin surprindere. Uau. Ce rapid ai fost. Nici măcar n-am apucat să-mi anunț proprietarul că plec. Păi, ar cam trebui să Începem să căutăm, spune Connor. Uite, ăsta are și balcon ! Și e și unul cu șemineu În stare de funcționare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
zice el. Întreaga asistență reverberează șocată, iar eu nu-mi pot abține un chicot. După cum știți, am lipsit o vreme din arena afacerilor. ZÎmbește. Mi-ați putea traduce ce ați spus În engleza normală ? — A, spune Artemis, complet luată prin surprindere. Păi, ziceam doar că, din punct de vedere strategic, dacă facem abstracție de viziunea companiei... În clipa În care Îi zărește expresia, se oprește. — Mai Încearcă o dată, zice el amabil. Fără să folosești cuvîntul strategic. — A, spune Artemis din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
le vine cheful. O fi existînd vreo cameră secretă de făcut sex de care eu nu știu ? Nu pot să-i scriu un e-mail lui Connor și să-i cer sfatul, pentru că ideea tocmai asta e, să-l iau prin surprindere. Elementul șoc va fi un puternic excitant și va face totul cît se poate de pasional și de romantic. Plus că există și riscul minor ca, dacă Îl avertizez, să-l apuce conștiința de angajat exemplar și să insiste să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
aș putea zice. Ceva ce nu știe. Oare există așa ceva ? — Am comandat o cină extrem de specială, care cred că va fi foarte pe placul tău, spune Jack, cu un zîmbet. Totul pregătit special, doar pentru tine. — Dumnezeule ! spun, luată prin surprindere. Ce... extraordinar ! O cină special pregătită, doar pentru mine ! Uau. E incredibil. Doar că... jumătate din distracția mersului la restaurant constă În partea cu alegerea mîncării, nu-i așa ? Sinceră să fiu, aproape că Îmi place mai mult să aleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Logon cu glasul cel greu când, de sus de pe culme, am auzit un fluierat ascuțit. Am privit spre culme, Încordat din creștet până În tălpi, căutând din ochi un pietroi, după cum face orice om Întreg la minte când e luat prin surprindere. Acolo sus Însă, erau Kikil, Tek și Încă cineva - era un om cu piele albă pe care nu-l mai văzusem niciodată și care, cu toate astea, Îmi zâmbea. De fapt, Îmi zâmbeau toți trei - erau zâmbete din acelea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Ravelstein recunoștea că Rousseau, geniul și novatorul ale cărui idei - a cărui gândire Înaltă - au dominat societatea europeană mai bine de un secol, era (aproape În mod necesar) el Însuși un bezmetic. Ca să revin la subiect, Ravelstein fusese luat prin surprindere când a aflat că m‑am Însurat cu Rosamund fără să‑l consult În prealabil. Admit că el mă cunoștea mai bine decât mă cunosc eu, dar n‑am avut de gând să mă plasez În custodia lui și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
De sus se aude un zgomot puternic ca și cum două trape grele s-ar fi dat la o parte. Lumină celestă inundă pe verticală toate etajele universului. Un început de muzică de catedrală care crește maiestuos.) BĂRBATUL CU BASTON (Luat prin surprindere, agitat.): Dumnezeule, văd că-ncepem azi mai devreme! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Cum începem mai devreme? BĂRBATUL CU BASTON: Nu știu. Văd că începem mai devreme. Hai sus! Hai sus repede! VOCEA BĂRBATULUI CU PĂLĂRIE: Pe unde naiba să vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
hamal. Și apoi... însuși Grubi... a venit aici... pentru că a avut un vis... Vedeți? Fiecare cu povestea sa... Ehe, ce vis a avut Grubi! CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Domnule... De ce nu plouă? Ce rost are să nu plouă? ȘEFUL GĂRII (Luat prin surprindere.): Ah, așteptam această întrebare! Vă jur că o așteptam! Știam că o să vină, că mi-o veți pune până la urmă. Am avut tot timpul presimțirea ei. M-am gândit la ea... și la ce ar trebui să vă răspund... Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
și expediat la Moscova pentru a fi judecat. Nu se poate! exclamă Resi. — Taci! i-a poruncit Kraft. Apoi s-a ridicat în picioare, a zvârlit revista. A scos din buzunar un pistol mic, dar eu l-am luat prin surprindere cu Luger-ul meu. L-am obligat să arunce pistolul pe podea. — Ia te uită la noi..., zise el minunându-se, ca și cum ar fi fost un spectator nevinovat, cowboy-ii și indienii. — Howard..., începu Resi. — Să nu scoți o vorbă, o avertiză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
s-a emoționat așa de tare auzind despre Kahm-bală și ce punea el la cale, că a venit la ușă. Sunt sigur că nu se aștepta să-l vadă pa Kahm-bală în persoană. Vroia doar să-și arate sila și surprinderea față de aerul pe care îl dislocase prezența lui acolo. A deschis ușa, în timp ce fiul ei îi spunea din spate să n-o deschidă. Bătrâna mai să leșine când a dat cu ochii de Kahm-bală însuși, de Kahm-bală într-o stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Dumnezeu nu urmărea și el revoluția de la București în direct la televizor, să-și îndrepte atenția și spre treptele vilei lui Burtăncureanu, să facă o minune și să-i alunge pe cei cu armele de la poartă. Revoluționarii fuseseră luați prin surprindere. Conducătorul lor, inginerul Nisip, răcni dintr-o dată: „Băi, ascultă la mine comanda! În genunchi! Biserica aici de față e cu noi! Și cultura e cu noi! Să cântăm și noi încă o dată slavă lui Dumnezeu că am alungat dictatura! Jost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
Naio Ba He, Su Qi, Senshe. Am ales Gon Zhuo pentru că-mi plăcea numele. Într-o dimineață galbenă cu nori ca spinarea de șopârlă, o potârniche a poposit pe terasa templului. Gonkgu, care târnuia momăind rugăciuni, a fost luat prin surprindere și a rămas blocat. O potârniche era ceva rar la înălțimea asta, ca de altfel orice pasăre, mai puțin vulturii negri, destul de abundenți în decembrie. Potârnichea a ciugulit printre scândurile dușumelei, s-a înfoiat și s-a dus. Nemaipomenit, îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]