3,733 matches
-
adus aminte de cratița revelatoare și de borcanul gol din bucătărie. Alice a simțit cum încep să i se ridice colțurile gurii. Din ce în ce mai tare. După care a început să chicotească și să se cutremure. Mai întâi, Hugo a privit-o surprins, apoi a început și el să râdă. Încercând să nu râdă prea zgomotos, Alice și-a dus mâna la gură și a apăsat cu putere, în timp ce cobora ușor pe scări. Hugo a urmat-o îndeaproape. Foarte aproape. În întunericul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
devotat lui Theo și ai un serviciu pe care te poți baza. — Asta e important? Hugo s-a gândit îngrijorat la eșecul din parcarea subterană. El spera să-l poată convinge pe Neil să fie îngăduitor. Barbara l-a privit surprinsă. — Sigur că e important. E puțin probabil ca un tată fără serviciu să fie cel căruia să-i fie acordată custodia, atunci când mama este angajată. —Aha! — Deci treaba asta, plus mersul la consilier o să atârne în favoarea ta. Însă șansele în favoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
o perioadă plină de provocări cu Theo. Dar cu toții am admirat felul în care ați făcut față și cum ați reușit să construiți o legătură extraordinar de strânsă și de plină de iubire cu fiul dumneavoastră. Hugo era mult prea surprins ca să mai poată vorbi. În plus, întotdeauna v-ați conformat rapid regulilor creșei și ne-ați sprijinit de fiecare dată când ați putut. Domnule Fine, dumneavoastră sunteți un părinte model. Credeți-mă! Mi-aș dori să fie mai mulți părinți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fiu directorul unui lanț întreg de publicații. —Felicitări. Amărât, Hugo și-a imaginat că asta însemna că Theo avea să petreacă zile multe și lungi într-o altă creșă. —Mulțumesc. Amanda a clătinat din cap cu grație. Și-aici vine surprinsa, cum se spune. Surpriza. —Cum? — Aici vine surpriza. Așa e expresia. Iată persoana care manevra cuvintele extraordinar de bine. A, da. Oricum, ce voiam să-ți spun e că Laura m-a ajutat să văd. —Ce să vezi? Hugo crezuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Am simțit asta dintotdeauna, Al, a mârâit el. Și întotdeauna mi-a fost frică de asta. Am încercat să-mi reprim trăirea. S-o fac să dispară. Dar n-am reușit. Lui Alice i se uscase gâtul. Era așa de surprinsă că abia dacă mai putea să vorbească. Dar... sexul. Cu mine. Mi s-a părut că-ți face plăcere. Mi-a făcut. — Dar dacă ești homosexual...? —Mulți bărbați homosexuali au relații heterosexuale sau chiar se căsătoresc înainte să-și recunoască
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu ploaie aproape biblică... Câteva zeci de secunde se priviră în ochi, în vreme ce un fulger sfâșie cerul către nord-vest. Imediat fu urmat de un tunet care făcu alarmele unor mașini să răbufnească... - Căutați pe cineva? Încercă să pozeze în gazdă surprinsă, dar politicoasă, cu toate că i-ar fi trântit ușa în nas individului, în doi timpi și trei mișcări. - Cred că ați greșit adresa, continuă după ce observă că buzele crăpate continuau să strângă chiștocul de țigară. Dar se întâmplă frecvent, nu trebuie
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ploi interminabile. Lacrimi pe obraji de sticlă, își spuse, începând să se dezmeticească, partea cea mai bună dintre toate este că astfel de obraji nu vor face niciodată riduri, în ciuda timpului scurs. Încercă să se ridice din pat și observă surprins noroiul uscat care așternuse flori de pământ pe lenjerie. Lucia nu era. Ar fi putut să schimbe cearceafurile astea, totuși, mormăi. Dar cu siguranță că nu a vrut să mă trezească, hai să apreciem delicatețea ei... Brusc, își aduse aminte
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dispariție. Deveni meditativ (Lucia se amuza strașnic, de fiecare dată când poza în gânditorul măcinat de probleme fundamentale ale existenței) și gândi că liniștea te amăgește, te cheamă, tu te duci, te apropii, știi că te apropii, pe urmă observi surprins că nu ai făcut altceva decât să te îndepărtezi suplimentar, ești ca racul, un pas înainte, doi înapoi, dar ce spun eu doi, chiar mai mulți, îndepărtarea de liniște este îngrozitor de dureroasă, această îndepărtare induce deprimarea, aduce cu ea lehamitea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Hollywood) legitimația. Totul decursese firesc, iar el - stând în continuare lângă benzinărie, în timp ce scriitorul se îndepărta, încetul cu încetul - revăzu întreaga scenă. Un scrâșnet, apoi ușa se întredeschide. - Da, vă rog? - De la poliție, îmi cer scuze (legitimația fluturată prin fața ochilor surprinși, o privire pătrunzătoare care face interlocutorul să o ferească pe a sa, nori mohorâți pe umeri și, inevitabil, un alt tunet, ca un gong al unei alte scene, dramatice de această dată). Aveți câteva minute libere? Ușa deschisă larg, proprietarul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
creadă într-o iluzie. Apoi coborî din nou privirea între paginile ziarului, părând absorbit de ceea ce tocmai citea acolo. Cum să bați la o ușă în spatele căreia știi sigur că nu se află nimeni, atunci când tu ești de cealaltă parte? Surprins, auzi pași târșâiți. Dincolo, pe partea cealaltă, o cheie se răsuci în broască. Ia uite, e fantă acolo, nu e fantă aici, își spuse, așa ceva este inadmisibil. Ușa se crăpă câțiva centimetri. Clovnul... Clovnul era un clovn, cum să descrii
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
Detectivul frunzări câteva hârtii, le depuse apoi în sertarul biroului, simți nevoia să bea o cafea, însă o vărsă din greșeală pe pantaloni și trase câteva înjurături. Merse la toaletă, încercă să se curețe cu un șervețel și observă plăcut surprins că pata era aproape invizibilă. Intră într-o cabină, iar în timp ce urina își spuse că povestea Scriitorului suspect putea să suporte amânare, măcar douăzeci și patru de ore. Apoi, în timp ce se spăla pe mâini, se gândi la Lucia și la formele ei
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
eroina cu păr buclat. Zâmbi. O dureau picioarele, dar aerul rece, curat, îi induse o neașteptată stare de bine. După câteva minute - dacă și-ar fi privit din nou ceasul ar fi constatat că era aproape 21.45 -, se opri surprinsă și duse mâna la gură. În mijlocul șoselei, ca și cum nici nu ar fi auzit claxoanele șoferilor care încercau să-l atenționeze, un bărbat gesticula și țipa, certându-se cu un personaj nevăzut. Nu-i fu greu să îl recunoască. Scriitorul. Chiar
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
ploaie, domnule Scriitor! Vrei? Să nu-mi spui că nu vrei, fiindcă dacă faci asta te voi tăia de la porție! Lucia își dădu părul pe spate, aruncă umbrela lângă bordură, se răsuci pe călcâie și începu să alerge. O văzu, surprins, cum se îndepărtează și își spuse că adolescența era foarte departe, iar el cu mult mai bătrân și mai obosit decât ar fi dorit, însă glasul Luciei îi făcu inima să o ia la goană, iar el alergă imediat după
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
dar simțea pe urmele ei, iar confirmarea veni imediat: - Iubire, ai greșit atunci când ai decis să te iei la întrecere cu un iepure! He, he, sunt în spatele tău, acum te ajung! Un-doi, un-doi, faceți toți la fel ca noi! Observă, surprinsă, că nu venea nimeni din fața ei. Vru să intre într-un magazin, dar pe ușă era fixat anunțul „Am închis”. Întoarse capul și îl văzu cum alerga din ce în ce mai repede, câștigând teren. Apoi simți cum este trasă de mână și se
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în urmă. Se făcea că se înserează... A început să-l coboare grăbit, ca să ajungă acasă, odată cu înserarea. Acasă, mare i-a fost surpriza... Vasilica pusese pe plită un vas cu apă la fiert... ”-Cefaci, Fată, aici..?!” o întrebă el, surprins că a găsit-o acasă. ”-Am pus de mămăligă!.. O să mâncăm cu brânză de oi..!”, i-a răspuns ea fără să-și arate fața... și s-a făcut nevăzută într-un nor de ceață. Iorgu s-a trezit brusc... Când
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
ieșiră. In zadar aștepta, că nici o elevă nu ieși din clasă, niciuna, și nici Vasilica. Deodată, auzi o voce care îi vorbi, fără s-o vadă. ”-Să nu mă mai cauți! ” ”-Cum, să nu te mai caut?!” o întrebă Iorgu surprins. ”-Da, să nu mă mai cauți!.. Să nu mai vii la mine! ”. ”-De ce, Fata... de ce să nu mai vin?!” zise el recunoscându-i vocea ”-Așa, pentru că nu mai trebuie!” vorbi ea categoric. -Te rog, Fata... lasă-mă să vin
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pasta este zgrunțuroasă, arsă similar categoriei precedente, fiind de culoare cenușie sau gălbuie (pl. VII/1-3). Atunci când sunt ornamentate, recipientele dispun de un decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pentru această etapă de timp, ambele categorii ceramice își găsesc analogii nu doar în Moldova, la Costișa, Davideni - Neamț, Botoșana - Suceava, dar și la Ipotești-Cândești, în Muntenia sau la Bratei, în Transilvania. În perioada
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a siturilor, preluând denumirea lor eponimă: a) prima fază poartă denumirea convențională de Suceava-Hlincea, întrucât în stațiunile eponime s-au descoperit primele obiecte încadrate cronologic între sfârșitul secolului VIII - începutul veacului IX. Specific acestei perioade este tipul I de oală-borcan, surprins și în inventarele de la Dodești și Dănești. De asemenea, aici poate fi integrată și necropola de incinerație de la Cordeni-Vinețești. b) a doua fază este cunoscută sub numele de Spinoasa-Dănești, după așezările eponime și se întinde pe parcursul secolului IX. Recipientele tipului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
gălbuie, la exemplarele cu aspect zvelt, care încercau să ascundă unele neregularități, de culoare cenușie. Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă, formă), care pot fi puse în legătură cu pătrunderea triburilor slave, în spațiul est-carpatic, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
În centrul unei mici furtuni de zăpadă, care, pe măsură ce pilotul frânează, Își pierde din anvergură. Am ajuns. Nici dacă ne-ar fi așteptat un urs polar În costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, Îngustându-și și mai mult ochii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în centrul unei mici furtuni de zăpadă, care, pe măsură ce pilotul frânează, își pierde din anvergură. Am ajuns. Nici dacă ne-ar fi așteptat un urs polar în costum de baie și cu ochelari de soare nu aș fi fost mai surprinsă decât să văd șirul celor cinci motoneiges frumos aliniate la ieșirea din baraca ce servea drept aeroport. Îmi aminteam cu precizie că Tukalaq ne promisese sănii trase de husky, dar acesta zâmbi cam jenat, îngustându-și și mai mult ochii
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
se ascunde, cu atâta dibăcie, dincolo de putința omului de a-l depista și cuceri. Îl căuta, parcă, și acum, urcând spre vârfușorul dealului, pe care se găsea casa frumoasei Aura Cernat. De dincolo de portiță, ea, sâsâi, precum un șerpișor: el, surprins, Întoarse capul. Aici. Eu sunt. Pe leagănul - scrânciob, de aseară. A. Da. Uitaseși? Nu. Dar? Dar, eram transportat, pe firul captivant al subiectului unei extraordinar de frumoase povestiri. Întrerupe-l puțin. Da. O săl Întrerup. Vino. Și-i sări dinainte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
pe mine, alături de mata, pe bancă, să văd cum te diurezi, domnule? Da, te las, domnule. Se așeză. Se priviră, apoi, reciproc, nu știu, cum, parcă, mai prelung decât cum ar fi fost să fie normal, mai prelung și, oarecum, surprinși. După care, noul venit, rosti: dar, nu ți se pare, cumva, că noi ne-am cam cunoaște, domnule? Ba, parcă mi se pare, cumva, că ne-am cam cunoaște, domnule. Oare, de pe unde, să ne cunoaștem, noi, domnule? Cine știe
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
și-l și reaminti, numaidecât. Da. Ochii și glasul Îi rămăseseră, mutalăului, neschimbate. În rest, În Întregul său, evoluase, Într-un mod cu totul normal. Zdravăn. Voinic. Pocnind de sănătate și de forță. Doamna educatoare Iuli continua să-l privească, surprinsă, dar, mai degrabă, cu aceeași admirație, cu care-l primise, În urmă cu mai bine de treizeci de ani, În ușa grădiniței, adus, de mânuță, de către mamă-sa. Acum, el se Încovoie, Îi luă cu delicatețe mâna și i-o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
mă pregătesc, și, vin Îndată. Lasă. Ești destul de pregătit. Hai. Urcă În mașină. El a pornit către ARO. Nu-nu, i s-a precizat; nu În a ta. Nu? Bine-nțeles că nu. Dar În a cui? În a noastră. Deloc surprins, colaboratorul a privit, cum, autoturismul polițiștilor, a virat, a Întors și s-a așternut drumului. După aia, Zuca, l-a invitat la masă. Au mâncat, ambii. În tăcere. La urmă, ea, a lămurit, oarecum, lucrurile: bănuiam, că, astfel o să se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]