2,825 matches
-
Da, știu, dar... — Acum, că lui Gerald Îi merge atât de bine, o să vrem să mergem mai des la teatru. Și drumul Înapoi până În Hampstead, după aia, e Îngrozitor de plicticos. — Eu tot sper că e o fază prin care trece, suspină Emma. Că Într-o zi are să se plictisească și are să se Întoarcă la o meserie respectabilă. — Slabe șanse, Pem. Când l-am văzut În rolul chelnerului din Bătrânul evreu, am știut că și-a găsit o métier. Pe hârtie, rolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să vadă ce se petrece. Acesta Își găsise unchiul Într-o stare de prostrație, nedoritor și incapabil să coboare din pat, cu greu În stare să se hrănească. Stătuse lângă el, ținându-l de mână, speriat și jenat, În timp ce Henry suspina, mormăind fraze aproape neinteligibile despre lipsa de rost a vieții sale, despre absența totală a speranței și bucuriei, despre cum tânjea după sfârșitul durerii conștiinței, toate amestecate cu referiri obscure la mătușa Alice și la „Fenimore“, probabil Constance Fenimore Woolson
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
plin de milițieni. Anunțuri saxone, traduse în germana militară. La cererea poliției de frontieră am mai prezentat o dată buletinele și la scurt timp după asta înaintam pe teritoriul vestic: păduri de pini, grădinițe de zarzavat, primele ruine. Lud tăcu îndelung, suspină ca din obișnuință, scrâșni din dinți brusc și fără vreun motiv aparent, devenind astfel, din perspectiva viitorului romancier, potrivit pentru personajul numit „scrâșnitorul“ și, pe când trenul intra în gara Zoologischer Garten, mă invită, parcă într-o doară, să înnoptez în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
care repetă că eu sunt tematic și că războiul contra cenzurii e singura mea idee fixă. Mă vei combate, obiectând că În actualitate sunt rare temele care ne pasionează ca aceasta. Nu-i lucru de colo. Dacă aș ști, am suspinat. Pornograful cel mai lipsit de prejudecăți observă cum zilnic se ivește o nouă piedică pe terenul său de acțiune. Răspunsul m-a lăsat fără replică, dar cu gura căscată. — Bănuiam eu c-ai s-o apuci pe drumul acesta. Îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
fiind, Își omorâse mama și sora Într-un camion, În Palm Desert, iar apoi ucisese șase oameni Într-o stație de benzină și Încă trei În parcarea unui magazin, pentru ca În cele din urmă să se ducă singur la poliție, suspinând, isterizat de remușcări și vinovăție. Whittier stătuse la spital zece ani, timp În care atacase cu brutalitate câțiva asistenți. Acesta era omul care se ridicase Înfuriat În fața lui Norman, trântind masa și izbind scaunul de perete. Norman era Încă student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Cilindrul A și-i auzea suspinele prin intercom. Găsi capacul tambuchiului și Învârti maneta pentru a-l deschide. Era blocat. — Beth, deschide trapa. Dar ea continua să plângă. Nu-i răspunse. — Beth, mă auzi? Deschide trapa. Plângând ca un copil, suspinând isteric, ea Îi zise: — Norman. Te rog, ajută-mă. Te rog. — Asta și Încerc să fac, Beth. Deschide trapa. — Nu pot. Cum adică, nu poți?! N-ajută la nimic. — Ei haide, Beth, ce naiba... Nu pot s-o fac, Norman. — Ba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
e și că cei dragi vor ține legătura cu el prin amintirea lor, prin încrîncenarea nădăjduitoare e rugăciunii.” Cuvintele tînărului Doctor mă tulbură, aici în spital. Mai cu seamă că, examinîndu-mi trupul cu atenție, Doctorul de o vîrstă cu mine suspină și mă roagă: „-Nu pleca, măi chinuitule!” -îmi spune. „-Cine vrei să se roage pentru tine, Elena?” Are dreptate. Așa cum nici aici nu mi-am găsit prieteni, poate că și dincolo voi găsi numai dușmănie. Am trăit cu înverșunare, împotrivindu
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
voi lua ADIO DE LA SATUL NATAL, unde BISERICA, mă va aștepta oricând, ctitorie de-a lui ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT. De la monumentul de marmoră, a părinților mei în care dăinuie sufletul ETERNITĂȚII. Sub umbra nucului îmbătrânit de veacuri ce suspină cu-n EROS tăcut și vinovat de atâtea asfințituri. Îmi iau ADIO, de la plopul de vise, unde priveam mormintele suferinde. Clopotnița bisericii ce rămâne de veghe în plâns de veșnicii. Turnul bisericii ce se ascunde, după marginea asfințitului și mi
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
toată iubirea rămasă în culorile în care ai plecat fără să te doară sufletele noastre înfrigurate de absența chipului tău transformat în ruină... Suntem între două vise ca doi fulgi de zăpadă sensibili și în realitate aceeași dorință de a suspina în plânsul sfânt al destinului. LUMINA ABSOLUTULUI Domnule, aș fi dorit să-ți depăn nopțile una câte una, să ți înverzesc trupul, să-ți caut zorii sufletului și să-ți sărut tâmplele obosite ale dragostei pentru a sacrifica somnul tăcerilor
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
nopți de iubire Ca o cetate închisă-n miezul crispat al munților sânge de stele prelins prin pletele tale descântec... Și dorul singur prin vânturile unei mări pustiite de vietățile somnambule. Și dorul prin covorul cald ce-ți sărută tălpile suspinând după setea de viață. Numai lacrimile, îmi scaldă-n zile trecerea unei neliniști ce-mi sună-n fiece secundă Ca un van descompus de iluzii... Prin trupul înghețat de trecerea în neființa luminată de patima firescului, țărâna cu moliciunea întunecată
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
RODII DE ZĂRI Domnului Victor și Eremia Am atins iubirea pentru o singură dată Și m-am prefăcut O clipă de CER, Tu ai trecut prin mine în chin de serată, Și-ai odihnit simfonii prin rodii de zări. Orașul suspina prin vechea tavernă Și lumile de AER se contopeau în Zori, Ca o prințesă rănită-n timpul legendă Adormeam prin ploaia născută din sori, Dar ai plecat ca vântul printre geruri Șă lovești în CARNEA din Viața-mi astrală Neștiind
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
poem, prin nopțile din van. 02-03-2008 LA SFATUL VEȘNICIEI lui Mihai Eminescu Un glas prin timpuri, răsună-n spații, Iar visele adormite n taina unei mări, Un murmur se-nfioară-n alte generații Prin rana unei stele, corabie de zări, Un glas suspină-n trupul alb de vânt, Iar cerul trist îngenunchiază-n geruri, Pământ al suferinței și-al dorului flămând În care lacrimi ard prin clipe de Edenuri. Ascult cum univesrul se destramă, Prin codrii de aramă și peste vârfuri luna, La sfatul
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
calmul Sfânt, O rodie te-a vrut, Să mai săruți tăcerea, dintr-un destin de Zare. 28-08-2007 DECOR DE CEARĂ Domnului Tibi Hâncu Tu înger de vecie, ce-n alb te-ai îmbrăcat Cu straiele-ți de nopți încet ai suspinat Că m-ai pierdut și-n viață îți este interzis Ca o dorință vie, să-ți moară încet în vis, Și-n terminări de spirit, o voce mă învață Să pot să fiu o cruce albă, peste un destin de
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
umbră, ca să nu disper Căci ești minunea vie, strivită de o adiere, În sufletul de cer, alung iubirile ce-mi pier, Și-n calea mea ești noaptea de tăcere. Și-n nepătrunsul vis eu te-am rănit cu albe versuri suspinând uitarea, Ești întunericul adânc ce l-am iubit Cum mai iubesc din razele de lună doar visarea. Ating fiorul sfânt din depărtări Și neînțelesul din iubire doare, Ai fost o clipă zborul din chemări Când buzele de ceață mi-au
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
botanică. Fizică. La fel de tare vor plînge și fetele de la uman, Îndeosebi bruneta subțire, cu ochelari și fustă posomorîtă, dar ce sîni. Cape Canaveral. Care i se zguduiau de lacrimi numai ce-mi imaginam Înmormîntarea. Profesorii mă vor lăuda În cor, suspinînd cu batistele fleașcă În mîna dreaptă, cea care ținuse creta, cu stînga ținînd sicriul. Sau coliva. Sau ce se ține. Literele de pe crucea mea vor deveni fluorescente, semn al unui destin ieșit din comun ce fusese frînt. Îmi doream o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
or noi nu sîntem decît niște oameni umili, de la țară, ce putem avea este puțin umor, Chiar că puțin, șopti Marçal Încheindu-și nasturii uniformei, Iar eu, Isaura Estudiosa, deși văduvă, m-am Îndrăgostit de Cipriano, Și eu de tine, suspină olarul, Așa e, li se adresă Blimunda, vă văd inima ca la radioscopie, dar mai văd și că trăiți Într-un viitor straniu care a mai fost descris, Însă nu-mi amintesc de cine, De Kafka și Orwell, făcu domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Încă o repriză“. White plecînd din arest, bombănind că totul fusese degeaba. Krugman și Tucker strigau insulte, primind drept răspuns niște scîncete. Nici un sunet dinspre White sau Johnny Brownell. Lentz Huff și Doherty patrulau pe culoar. Și, repetate la nesfîrșit, suspine de Madre mia. Ora 6.14 dimineața. Ed scrise versiunea a treia. Fără scîncete, fără madre mia; doar cu bătăușii polițiștilor, care-i ațîțau pe ceilalți deținuți. Se Întrebă cum ar categorisi tatăl lui aceste infracțiuni: frații polițiști atacați, atacatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
o patrulă japoneză se apropie. Se ascunde sub sergentul Peters și fruntașul Wasnicki și simte cum cadavrele acestora se zgîlțîie sub rafalele japonezilor. Mușcă brațul lui Wasnicki și pur și simplu Îi rupe cu dinții cureaua de la ceas. Așteaptă amurgul, suspinînd, acoperit de cadavre, abia mai reușind să respire. A urmat goana cu spaima În suflet spre cartierul general al batalionului, oprită brusc la vederea unui alt măcel. Un mic altar shintoist, ascuns Într-o poieniță și acoperit cu plasă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
cea mai bună metodă de a face legătura cu Southland printr-o autostradă. Sincer, Îmi doresc această lucrare și sînt gata să mă prezint cu o ofertă foarte tentantă În fața reprezentanților comitatului.“ Și după aceea? Exley a zîmbit și a suspinat. „Apoi există acești tipi din sfera politicii care mă tot bat la cap“, a spus el. „Ei cred că sînt născut să fiu primar, guvernator, senator, mă rog, deși eu le tot repet că sînt bun prieten cu Fletcher Bowron
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și Leroy le-au violat mai Întîi pe femei? — Nu! — Nu? Adică le-ați violat toți trei? — N-am omorît pe nimeni! Nici măcar n-am fost acolo! Atunci unde ați fost? Nici un răspuns. — Tyrone, unde ați fost noaptea trecută? Jones suspină. Ed Îl prinse de umeri. — Fiule, știi ce se va Întîmpla dacă nu vorbești. Deci, pentru numele lui Dumnezeu, mărturisește ce ați făcut! — N-am omorît pe nimeni. Nici unul dintre noi. Nici măcar n-am fost acolo. Ba ați făcut-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
salvat viața! — Mi-a distrus viața! Polițistul White mi-a spus că el i-a dezvinovățit pe negritos de acuzația de crimă! Polițistul White e eroul! El l-a omorît pe puto care mi-a tras-o În cur! Inez suspină. Gallaudet dădu semnul de retragere. Ed coborî la magazinul de suveniruri de la parter, pe care-l știa de mai demult, cînd stătuse de veghe aici. Flori pentru camera 875: zilnic buchete mari și vesele. CAPITOLUL 23 Bud veni la slujbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și nu urla niciodată la mine. Tăticu’ și cu unchiu’ Arthur mereu țipau la mine, dar Duke n-a țipat niciodată. Nu-i așa că era drăguț? Bud o strînse ușor de mînă și plecă. Abia ieșit În stradă, o auzi suspinînd. *** Înapoi la mașină. GÎnduri intense pe tema Cathcart. „Noua afacere“ a lui Duke și intrigile dintre proxeneți intrau la categoria „puțin probabil“. Pasiunea lui pentru burgerii piperați de la Nite Owl i-a semnat În proporție de 99 la sută condamnarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
bătaie. — Dom’le, era doar unul din visurile prostești ale lui Dukey. — De ce nu mi-ai spus mai Înainte? Nu știi vorba aia, „despre morți numai de bine“? — Mda. Ai auzit de lesbienele alea bărbătoase de la Închisoarea de femei...? Cindy suspină. — Visul numărul șase mii și ceva al lui Dukey: să vîndă reviste porno. Nu ți se pare un banc bun? Dukey zicea că o să facă afaceri cu niște chestii porno perverse. Asta e tot ce știu. Am discutat chestia două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
lacul Arrowhead. Poți să stai acolo. N-am să te ating. Și am să te duc la inaugurare la Dream-a-Dreamland. Inez Își duse mîna la cap. — Uită-te la părul meu... — Cred că-ți pot găsi o pălărie drăguță. Inez suspină și Îl strînse În brațe pe Scooter. *** În zori Ed se Întîlni cu geniștii. Visele Îi tulburaseră mintea: Inez, alte muieri... Ray Pinker adusese lanterne, lopeți, detectoare de metal. Le ceruse la cei de la Comunicații să transmită un apel public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
fost la locul crimei, am descoperit un plic adresat domnișoarei Janeway și am recunoscut pe loc scrisul tău cam imatur. Explică pe scurt, flăcău. Sergentul DiCenzo conduce ancheta și vrea să te elimine de pe lista suspecților. O străfulgerare: micuța Kathy suspinînd. Bud Își lansă minciunile cu mare grijă, să nu cumva să se Încurce În ele. Mă ocupam de verificarea de rutină a lui Cathcart și o tîrfă care lucra pentru el mi-a zis că Janeway era ultima drăguță a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]