7,135 matches
-
de militari, elevi, studenți și educatori. A fost una din presiunile dure ale "stalinismului ceaușist" asupra spiritului și corpurilor acelor generații. Din truda lor, azi nu au mai rămas decât amintirile, calificate disprețuitor ca "nostalgii" de către cei ce le-au sustras samavolnic. "Partidele istorice și-au dat și ele obolul la jefuirea țării în folosul câtorva", (19, p. 371) iar Iliescu a menajat atât pe foștii nomenclaturiști, cât și pe foștii securiști. (Op. cit. p. 372) Mulți ideologi autohtoni de astăzi (unii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
istorico-natural în lumea occidentală, doar dreptul natural rațional și utilitarismul au funcții de legitimare (de dominare, de asigurare a legalității ordinii normative). Prin trecerea la capitalismul organizat și planificat, "tradițiile culturale se rătăcesc și se sleiesc; starea tradiției înseși se sustrage intervenției administrative tradiții importante pentru legitimare nu se lasă regenerate administrativ. Dincolo de aceasta, controlul administrativ al materiilor culturale prezintă efectul secundar că, conținuturi de idei și norme legate de tradiție, care până acum au aparținut condițiilor marginale ale sistemului politic
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
soll etwas mitteilen (außer sich selbst)“. Imaginea despre care vorbește Benjamin nu este una intențională, abstractă, ci o amprentă a divinului, pe care lucrul nu face decât s-o recepteze pasiv. Dialectica celor doi termeni constitutivi ai ima ginii se sustrage comprehensiunii, întrucât ea nu este „de ordinul conceptului“, nu reprezintă o schemă intelectuală: indexul istoric al sacrului și, corelativ, caracterul diferențial al profanului constituie caracterul metafizic al imaginii dialectice. În primul capitol al lucrării de față, acest caracter trimitea la
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
se convertește și în veritabil proces de cunoaștere. A cunoaște înseamnă, pentru acest personaj, a purta măștile pe care le regăsește în lumea urbană, a deveni familiar cu mulțimea în care se afundă și cu străzile pe care le străbate, sustrăgându-se în același timp lor și punându-le, astfel, în perspectivă. 3.1.2. Momentul politic Dimensiunea politică a experienței urbane a flaneurului decurge dintr-o dublă sursă. Pe de o parte, este vorba de caracterul marginal al unei asemenea
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Este, aș spune și eu cu siguranța diletantului, un experiment reușit pe deplin. Dar ce anume l-a făcut să reușească? - e o întrebare care, într-un fel, este o orientare a reflecției impusă de muzeul însuși. Privite, obiectele se sustrag unui interes științific ori estetic. Ele se deschid unei priviri care în mod inevitabil se întoarce asupră și. Muzeul descrie viața cotidiană în Germania comunistă. Obi ectele expuse fac parte, așadar, din cotidianul acelor timpuri: ju cării, cratițe, un Trabant
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o vână rodiniană și de o patină expresionistă în cele două sculpturi care apar în preajma Primului Război Mondial, Zeul războiului și Sfinx. Tema chimerei, a sfinxului, îndelung utilizate ca teme decadente, apar la Paciurea reinterpretate într-un sens ontologic, simbolic-creaționist, care le sustrage sensibilității decadente. Paciurea tematizează prin intermediul chimerelor efortul creației, al materiei, al ideii în încercarea de a prinde formă, o bună parte din chimerele sale fiind surprinse într-un proces de materializare, de (pre)formare din materia vâscoasă. Ceea ce le apropie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
enigmei de către Oedip conduce doar la o eliberare temporară a cetății, pentru ca în final să o predea împreună cu regele ei unor cumplite exacțiuni. Descifrarea misterului nu-i servește cu nimic lui Oedip, el rămâne exterior șaradei atât timp cât nu se poate sustrage propriului traseu destinal care-i condiționează fiecare mișcare. Umanitatea, așa cum ne-o prezintă Klimt, este aruncată într-un abis al lipsei de cunoaștere din care se detașează pe lângă figura Sfinxului stelar și o altă figură aflată la marginea de jos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
renunțând la perspectivă -, unul superior al divinităților deliberative și unul inferior, care corespunde zonei infernale a divinităților executive, plan evidențiat pentru spectator. Prin urmare, în planul superior se află figurile alegorice ale Jurisprudenței: Adevărul, Dreptatea și Legea, însă ele se sustrag planului în care se exercită aplicarea legii. Klimt alege să redea alegoria sa cu un rafinament stilistic care reifică aceste figuri de fațadă. Ele sunt expuse emblematic, în medalion și extrase concomitent oricărei determinări în plan real, așa cum figurile înscrise
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dacă reprezentările celor trei "facultăți", dimensiuni ale cunoașterii, Filozofia, Medicina, Jurisprudența ofereau un tablou global al decadenței societății burgheze pusă nu sub semnul artei, ci al științelor umane, în schimb, Arta se dovedește acum a fi singurul spațiu care se sustrage exacțiunilor lumii reale, erodate de un permanent declin. Spre deosebire de Schubertul lui Klimt, Beethovenul lui Klinger pare sustras oricărei determinări mondene. Solitar, așezat pe tronul său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fi singurul spațiu care se sustrage exacțiunilor lumii reale, erodate de un permanent declin. Spre deosebire de Schubertul lui Klimt, Beethovenul lui Klinger pare sustras oricărei determinări mondene. Solitar, așezat pe tronul său, cu corpul aproape gol, se abandonează unei contemplări armonioase, sustrase oricărei contingențe. Arhitectul Josef Hoffmann transformase spațiul Casei Secesiunii într-un templu al artei, "un altar labirintic" (Carl Schorske), consacrat temporar divinității muzicii, la care s-a adăugat prezentarea simfoniei a IX-a de către Gustav Mahler, și ea adaptată spațiului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în 1913 construiește casa atelier de a cărei decorare se va ocupa personal, arhitectura fiind încredințată arhitectului A. Clavel. Perioada dintre 1913 până în 1916 ar sta sub semnul influenței lui Gauguin. Există la Cecilia Cuțescu-Storck trei modalități de a se sustrage anecdoticului și planului realității. Prima constă în hieratismul figurilor, reluat de-a lungul unor variațiuni, hieratism care extrage aceste personaje din planul real, situându-le într-un timp indeterminat, cel al propriei lor interiorități, bogat în sugestii, sau în cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de aur", simbol al artei în căutarea căreia pleacă argonauții moderni, artiștii. Revista apare la un an după revoluția sângeroasă din 1905, al cărui context, "epoca furtunoasă", îl precizează prin aluzie. Arta, reflex al imuabilului, reprezintă un ideal care se sustrage contingentului, contextului istoric, politic, timpului, în general. În programul revistei, de la bun început arta este socotită simbolică, termenul fiind întrebuințat într-un sens general, și nu în sensul unei estetici anume. Afirmarea oarecum tautologică a autonomiei artei, insistența cu care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
brazi. Este vorba de un pâlc de brazi răzleți plantați În cerc sau defrișați, așa anume dintr-o pădurice. Acolo se țin judecățile păstorilor sau tot acolo are loc logodna dintre păstori și fetele din sat, care vin la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân, fie chiar de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului alegeau
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
a le trece cu vederea. Unele dintre aceste obiecții semnalează cât de profundă rămâne ignoranța noastră privitoare la ceea ce s-a petrecut de-a lungul îndelungatei istorii a vieții pe pământ. Cercetătorul onest, interesat în cunoașterea adevărului, nu se poate sustrage însă îndatoririi de a aprecia care dintre explicațiile care au fost imaginate de mintea omului are mai multe dificultăți. Încheierea la care a ajuns Darwin a fost că oricât de serioase ar fi obiecțiile care pot fi formulate, ele „nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ne mire că un spirit cu înclinații speculative, lipsit de interes pentru întemeierea empirică a teoriilor, a ajuns la o concluzie defavorabilă evoluționismului bazat pe ideea selecției naturale. Aceasta cu atât mai mult cu cât Butler nu s-a putut sustrage impresiei că noua teorie a evoluției, în contrast cu cele anterioare, conferă o însemnătate prea mare întâmplării, în dauna scopului. Aversiunea caracteristică a lui Butler față de mașini și abordările mecaniciste s-a revărsat și asupra teoriei lui Darwin. Mașinile, credea scriitorul, nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
faptul că îl așezase și pe om în „mașina evoluționistă“. Butler îi recunoștea, ce-i drept, lui Darwin meritul de a fi impus ideea evoluției. Dar cu ce preț? Ca alți autori cu convingeri asemănătoare, Butler nu s-a putut sustrage impresiei că mintea, etica, arta, pe care le socotea lucrurile cele mai de seamă, sunt tratate de către o „știință materialistă“, după expresia unui comentator, drept „visuri ale automatelor care întovărășesc schimbările fizico-chimice numite digestie, respirație, reproducere și moarte“. Imputarea adusă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
-i, de-acum, „muncă de lămurire”, aflăm în continuare: „... deci prin munca de lămurire asupra colectărilor s’a ascuțit spiritul de vigilență a întregului Tineret spre ai (sic!) demasca (turna, n.n.) pe toți chiaburii satelor care vor încerca să se sustragă de la declararea suprafețelor păioase sabotând colectările”. g. „La sate se prelucrează teza în legătură cu lupta și munca Tineretului Comsomolist în legătură cu agricultura” Pe înțelesul tuturor, dar mai ales al tinerilor care vor citi această lucrare, Comsomol-ul a fost organizația de tineret
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aceea că toate aceste „rapoarte de activitate” ajungeau și pe masa Securității. Iată câteva fraze: „...în județul nostru am văzut că vigilența tineretului este însușită deoarece în vederea campaniei de însămânțări au demascat unii chiaburi (subl.ns.) care căutau să se sustragă de a nu semăna ogoarele”. Iată cum bolșevicii români au dat cuvântului popular „pâră” o altă denumire și anume „demascare”. Mai departe: „...la fel au demascat și pe acei care făceau instigații în rândurile tineretului, pentru ca să nu se înscrie în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
-se în continuare de belelele întâmpinate pe teren, secretarul Plasei Pungești mai scria următoarele: „...greutăți în ședință am avut la Pungești din partea tov. Cârciu Gh. Vasile care în timpul ședinței a căutat să facă U.T.M.-ul de râs pentru a sustrage tinerii de la atenția prelucrării ședinței”. Avându-se în vedere „gravitatea” faptei lui Cârciu, aceea de a lua (pe bună dreptate!) organizația utemistă în răspăr, au urmat și consecințele pe care tov. Olaru le-a inserat cu mare satisfacție în documentul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
un motiv sau altul, funcționarii erau nevoiți să depună un nou jurământ de credință. Ca pretutindeni, și la Huși a fost respectată regula. Pe 6 septembrie 1940, primarul Andriescu semna o convocare cu următorul conținut, de la care nu se putea sustrage nici un angajat care încasa lunar o leafă de la bugetul statului: „Toți funcționarii Primăriei Orașului Huși sunt convocați în ziua de 7 septembrie 1940 orele 8,45 dimineața în localul Prefecturei Județului Fălciu, pentru a depune jurământul de credință M.S.R. MIHAI
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe an. Când intra în posesia acestui document, cetățeanul plătea numai 400 de lei, urmând ca începând cu data de 1 martie 1945 să intre în totalitate în posesia sumei subscrise. Potrivit documentelor cercetate, practic nimeni nu s-a putut sustrage de la cumpărarea acestor bonuri, nici măcar pensionarii, ca să nu mai vorbim de funcționarii statului. La data de 28 septembrie 1940, Serviciul de Încasări și Plăți a Județului Fălciu, trimitea directorului Corpului Didactic și primarului Onu adresa nr.11466, ce cuprindea, de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
din partea societății civile pentru a fi realizate astfel de revizuiri de comportament. O altă implicație notabilă a studiului se referă la spațiul normativ în care actorii politici își desfășoară activitatea. Observăm că partidele reușesc, prin accesul la putere, să se sustragă de cele mai multe atât normelor morale, cât și celor juridice. Faptul este explicabil prin perioada de tranziție pe care România a parcurs-o după Revoluție, perioadă ce a creat confusie vis-a-vis de valori și atitudini corecte. Studiul a identificat formele comportamentului
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
apariției și dezvoltării fabricii Letea este, în general, una pozitivă, în epocă s-au făcut auzite numeroase voci critice, atât de la tribuna parlamentului, cât și în presă. Spre exemplu, conform aprecierilor inginerului băcăuan Mihai Anania, valoarea totală a suprafeței concesionate, „sustrasă practic din averea statului în profitul acționarilor”, se ridica la suma de 18.000.000 lei. Pe de altă parte, au fost semnalate cazuri în care, „cu toată prevederea prohibitivă, Letea a înstrăinat pădurile concesionate, vânzându-le la prețuri derizorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anului 1928, atunci magaziile fabricilor de piele Perlbergher, Filderman, Lupu O. Klein au fost devaliazate, valoarea totală a daunelor atingând impresionanta cifră de un milion de lei; „marele furt” din casa doctorului Schapira, din vara anului 1933, atunci când hoții au sustras sume însemnate de bani (120.000 lei), ceasuri de aur și mai multe bonuri ale Băncii Naționale; „senzaționalul” furt de 200.000 lei de la magazinul „Luvru”, proprietatea lui S. Kaufman (1935) ș.a. Frecvența ridicată cu care aceste știri au apărut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etaje, din ... economia ce făcea din diurna de consilier și pensia de conductor provizor de tren”. Ancheta făcută de primarul L. Sachelary și subcomisarul Ghenadie a dovedit că respectivul consilier, „fiind însărcinat cu supravegherea construcției unui local de școală”, a sustras materiale de construcție în folosul personal. De departe, chiar dacă a fost o nereușită, cea mai mare „lovitură” din istoria interbelică a Bacăului i-a avut ca protagoniști pe frații Isvoranu - industriașii Carol, Iancu și Avram Isvoranu. La sfârșitul anului 1938
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]