7,731 matches
-
fundamentele sale, forma convențională de partid politic"7. Cu toate acestea, una dintre evoluțiile instituționale majore din ultimele cinci decenii la nivel european a fost tocmai crearea și instituționalizarea unor structuri partizane 8 care sunt astăzi beneficiarele unui transfer de suveranitate din partea partidelor naționale membre 9. Într-adevăr, așa cum am văzut în capitolele precedente, crearea Comunității Europene a Carbonului și Oțelului, urmată de instituirea Comunității Economice Europene, a oferit famililor partizane o nouă arenă în care acestea puteau fi active. Astfel
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
trece de la stadiul de contact la cel de cooperare prin înființarea unei structuri europene formale care să reunească diferite partide naționale. De la stadiul de cooperare la cel de integrare se ajunge în momentul în care asistăm la un transfer de suveranitate dintre structurile partizane naționale către organizația europeană 66. Dacă ar fi să aplicăm acest model, creat acum 30 de ani, actualelor partide politice europene, recunoscute ca atare de legislația europeană, observăm că acestea se găsesc în mod clar în cel
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
nu este suficient de transparentă și de democratică (Mișcarea din iunie din Danemarca, Lista din iunie din Suedia, Europa Transparent din Olanda și lista lui H. P. Martin din Austria). Pentru multe dintre aceste partide Uniunea Europeană este o amenințare la adresa suveranității naționale și a prosperității naționale, de aceea invocă posibilitatea de a se retrage din Uniune, cu atât mai mult cu cât, potrivit lor, această structură europeană nu poate fi reformată 62. Nu este cazul tuturor. Nici Vlaams Belang, nici Mișcarea
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
deputat ales în 2007 fiind Dimitar Stoyanov (24 de ani) și cel mai în vârstă, Evgeni Kirilov (64 de ani). În România 91, partidele politice își anunță strategiile pentru alegerile europene încă din 2006. Partidele își lansează sloganurile pentru alegeri: "Suveranitate, identitate, tradiție" (PRM), " Tot ce e românesc nu piere" (PC), " În Europa, dar nu așa" (PIN). Partidele și-au anunțat cu întârziere candidații deoarece nu foarte mulți oameni politici erau tentați de un mandat de parlamentar european 92. Într-un
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
forjată în cadrul statului națiune, cu o structură sui generis cum este cea a Uniunii. Pentru cei care susțin că UE este o organizație internațională clasică, Uniunea nu suferă de niciun deficit democratic 24. "Ea nu intră în conflict cu axioma suveranității populare din moment ce este construită și condusă de guverne democratice 25". Potrivit lui Andrew Moravcsik, dacă în loc să evaluăm Uniunea pe baza unor criterii utopice de democrație, ne-am orienta asupra unor criterii realiste de evaluare a guvernanței, am observa că problema deficitului
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
în care se construiește Uniunea Europeană. Parlamentul European și-a făcut auzită vocea într-o structură dominată, pe de o parte, de întâietatea executivelor, tradițională în cooperarea interstatală și, pe de altă parte, de dorința parlamentelor naționale de a exercita o suveranitate exclusivă. Evoluția Parlamentului nu poate fi pe deplin înțeleasă fără analiza cooperării dintre acesta și celelalte instituții și fără tentativele, rezoluțiile și rapoartele pe care le-a elaborat de-a lungul timpului pentru a asigura democratizarea regimului politic al Uniunii
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
fi vizitate de M. S. Regina Maria și A. S. R. Principesa Elisabeta 14 augustși de M. S. Regele Ferdinand septembrie 1917”. Cu prețul a numeroase jertfe, victoriile românești de la Mărășești, Oituz, Cașin, Cireșoaia, au asigurat continuitatea statală, păstrarea independenței și suveranității naționale. România încheia cu succes ultima mare operațiune militară aliată de pe frontul de est. După cum scriau și unele ziare britanice, „pe Siret soldatul român a salvat întregul front oriental”. Totuși, raza de speranță din vara anului 1917 a fost de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la nivel înalt și abrogarea „Legii Mârzescu” (votată în Parlament și promulgată de regele Ferdinand I la data de 6 aprilie 1924), act normativ prin care Partidul Comunist fusese scos în afara legii datorită doctrinei sale anti naționale, ce atenta la suveranitatea și independența României. De fapt, re-legalizarea acestui partid fusese impusă de către ruși ca o condiție sine qua non de începere a negocierilor privind Convenția de Armistițiu cu partea română. Trebuie reamintit faptul că șeful delegației țării noastre care s-a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pune sub semnul întrebării respingerea de către învățați, precum Sy'd Q'utb, a democrației politice ca un simplu reziduu al unei lumi total corupte. De fapt, susține el, demnitatea cetățenilor este cel mai bine păstrată prin instituționalizarea principiului democratic al suveranității poporului, cu ajutorul unor mecanisme precum alegeri periodice, separarea puterilor, egalitate în fața legii, printr-un sistem multipartidist, libertatea expresiei și prin dreptul majorității de a conduce și al minorității de a se opune public acelei conduceri 26. Dar Ghannouchi merge mai
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Conform acesteia, națiunea implica un popor care avea anumite legi și instituții politice comune, pe un teritoriu dat. Această concepție politică a "națiunii" definea și includea societas civilis acei cetățeni care aveau dreptul să participe la politică și la exercitarea suveranității și a avut implicații fundamentale pentru procesul de construire a statelor teritoriale. Luptele pentru participare în stat au luat forma confruntărilor între monarh și clasele privilegiate, care erau deseori organizate în parlamente. Aceste clase se considerau frecvent ca apărătoare ale
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unei "sfinte alianțe" globale a națiunilor care să se guverneze singure, conlucrînd în armonie pentru bunăstarea comună a umanității. "Ce este guvernarea altceva decît administrarea problemelor unei națiuni?" se întreba el, și tot el răspundea: Nu este nimic mai mult. Suveranitatea, ca problemă de drept, aparține doar națiunii și nu unui anumit individ; iar națiunea are întotdeauna dreptul inerent și de netăgăduit de a aboli orice formă de guvernămînt pe care o consideră neconvenabilă și de a instaura una care să
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
credință, o lege", a fost înlocuit cu "națiunea, legea, regele". De atunci, națiunea a făcut legea, iar regele avea răspunderea de a o pune în aplicare. Iar cînd monarhia a fost abolită în 1792, națiunea a devenit sursa titulară a suveranității. "Trăiască națiunea!", strigau soldații francezi o lună mai tîrziu, la Valmy, în timp ce se aruncau în lupta împotriva armatei prusace. Tot ce fusese regal devenise național. Națiunea avea chiar și propria sa emblemă, steagul național tricolor, care a înlocuit steagul alb
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
origine națională sau socială, avere, naștere sau alt statut" (sublinierea mea). Tratatul de Uniune de la Maastricht extinde și detaliază acest principiu de garantare a drepturilor cetățenilor la identitatea lor națională prin control internațional, îndepărtîndu-se prin aceasta de la maxima iluministă că suveranitatea ține în totalitate de națiunea legată de teritoriu. Prin constituționalizarea principiului cetățeniei Uniunii, Tratatul schițează legături cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, specifică anumite drepturi ale cetățenilor într-un cadru comun și cere statelor-membre ale Uniunii să fie de acord
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
civile moderne dispare. Procesul de politizare subminează diviziunea acceptată în mod convențional dintre "public" (unde controversele privind puterea sînt considerate a fi problema legitimă a altora) și "privat" (unde astfel de controverse, se spune, nu au nici un rol legitim în raport cu suveranitatea "intimității", a preferințelor individuale, a ceea ce vine de la Dumnezeu sau a "naturalului" biologic). Politizarea dezvăluie caracterul arbitrar sau convențional al definițiilor tradiționale ale "intimității", făcînd mai greu de justificat orice acțiune ca fiind de natură privată (așa cum constată în prezent
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
era în 1815; numele vostru este... străinul." Reveniți în Franța în 1815 în furgoanele armatelor dușmane, iezuiții au fost, potrivit lui Michelet, primii beneficiari ai trădării, ai înfrîngerii și ai invaziei. Supuși cu totul, pe de altă parte, unei autorități din afara suveranității naționale, agenți ai unei puteri superstatale, de dimensiuni universale, ei constituie un permanent pericol pentru securitatea și independența patriei. "Ori iezuitismul, scrie Michelet, trebuie să abolească Franța, ori Franța trebuie să abolească iezuitismul..." Dar aceleași teme se vor regăsi amplificate
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
acest caz, voința de putere constituie o amenințare continuă la adresa oamenilor și a cerințelor conștiinței lor. "Ce nenorocire ar fi pentru principi, spune Maistre, dacă ar avea puteri depline!"... De aici și necesitatea ca o "putere spirituală" să fie deasupra suveranității vremelnice, astfel s-o contrabalanseze, s-o limiteze și s-o controleze, s-o facă, în cele din urmă, "suportabilă". De aici și elogiul adus suveranității pontificale și rolului civilizator ce i-a fost conferit de-a lungul istoriei Occidentului
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
avea puteri depline!"... De aici și necesitatea ca o "putere spirituală" să fie deasupra suveranității vremelnice, astfel s-o contrabalanseze, s-o limiteze și s-o controleze, s-o facă, în cele din urmă, "suportabilă". De aici și elogiul adus suveranității pontificale și rolului civilizator ce i-a fost conferit de-a lungul istoriei Occidentului 74. Dacă principii Evului Mediu, mai scrie Maistre, n-ar fi fost îmblînziți, ar fi ieșit la iveală moravuri păgîne". Afirmarea autorității papale a ferit popoarele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
tocmai din pricina prăbușirii acestei autorități, care a căzut victimă "orbirii" sau dorinței pătimașe a principilor de a fi stăpîni. Nu văd ca timpurile modeme să-și fi imaginat ceva mai bun, sau măcar la fel de bun ca această posibilitate a unirii suveranităților creștine, prin frăția lor religioasă, într-o republică universală, dominată de supremația moderată a puterii spirituale... Cele mai cumplite calamități, războaiele religioase, Revoluția franceză etc. n-ar fi fost posibile dacă lucrurile se orînduiau astfel". "E timpul să revenim la
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ca o luptă continuă între două forțe contradictorii: forțele benefice, acelea ale convergenței, ale grupării, ale coeziunii; forțele malefice, acelea ale dispersiei, ale împrăștierii, ale disocierii. Pe de o parte, e vorba de ceea ce ține de legea comună și de suveranitatea statului, de tot ceea ce atenuează opozițiile, de ceea ce integrează și asimilează. Pe de altă parte, e vorba de feudalitate, de specificul local, de rivalitățile de interese, de antagonismele religioase. Nimic mai semnificativ în această privință decît dubla perspectivă, pozitivă și
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
moral, impulsul mistic împotriva disciplinei etice, spiritul împotriva politicii. Reușea mai ales să transforme în virtute devoțiunea antipolitică a germanului, apolitismul său tradițional (Unberufenheit zur Politik), celebrând-o ca eliberare din sclavia lumii (Weltversklavung) și cucerire a adevăratei libertăți și suveranități asupra lumii (Weltherrschaft), întru totul spirituală și în nici un caz politică. În concluzie, se exclude din civilizația occidentală, din politizarea vieții, din agitația literaților neoumaniști, pentru a se proclama cetățean al unei republici superioare: cea a spiritului, a religiei, a
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de la problema actualei crizei de legitimitate a Statului, Schmitt constată că situația noastră este caracterizată de incapacitatea resurselor tradiționale de a face față crizei, așadar de imposibilitatea de a recurge la instanțe pre-politice în măsură să ofere fundament și legitimitate suveranității Statului. Asfel de instanțe erau în trecut teologia, viziunile asupra lumii și ideologiile, care astăzi și-au pierdut forța constrângătoare și par destinate declinului. În starea de nihilism politic ce caracterizează epoca noastră, fundamentul puterii poate fi identificat prin faptul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
teologia, viziunile asupra lumii și ideologiile, care astăzi și-au pierdut forța constrângătoare și par destinate declinului. În starea de nihilism politic ce caracterizează epoca noastră, fundamentul puterii poate fi identificat prin faptul determinant de a defini subiectul autentic al suveranității, așadar faptul de a stabili "cine decide". Acum, pozitivismul juridic în acest punct, marele interlocutor și rival al lui Schmitt este Kelsen identifică Statul cu ordinea juridică a legilor, în care se precizează însă numai cum funcționează ansamblul de norme
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
într-o normă fundamentală, după cum propune Kelsen, ci într-o decizie originară care îi stabilește legalitatea și îi garantează eficiența. Pentru Schmitt, Statul trebuie conceput în acest cadru, ca formă tipic modernă a Politicului. Procesul de formare a legitimității și suveranității Statului este cu toate acestea inseparabilă de fenomenul nihilismului politic care dăunează autoreprezentării sale teoretice. Modernitatea se caracterizează prin reducerea progresivă a fundamentului teoretic tradițional al legitimității și prin exigența corespunzătoare de a-l produce în mod autonom, etiamsi Deus
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
să edifice un templu sau o biserică. Din epoca de aur am ajuns la civilizația plasticului. Și atunci ne întrebăm: este posibil să cuprindem transformarea tehnică a omului în cadrul unei experiențe simbolice? Sau tehnica este un sistem asimbolic ce scapă suveranității imaginilor noastre, o "mașinărie" pe care nu o mai dominăm și care în schimb ne domină? Dacă am dori să reconstruim istoria modernei filozofii a tehnicii după cum se face în general pentru a înnobila disciplinele științifice abia născute cu o
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
probabil, vorbitorii de limba engleză care oferă servicii prin telefon, vorbind despre cardul de credit sau despre alte servicii disponibile prin telefon, se află mai degrabă în India sau Irlanda, decât în Statele Unite ale Americii. În această lume chiar și suveranitatea națională este supusă unor presiuni de către mișcările și ideologiile politice care fac statele să fie din ce în ce mai deschise schimburilor dintre națiuni. Nu este nevoie să ne imaginăm această lume susține Richar Schaefer, pentru că noi trăim deja într-o eră a globalizării
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]