5,131 matches
-
la acest nivel trebuie corectată în momentul anastomozei distale. Complicațiile imediate ce pot să apară post-operator sunt reprezentate de hemoragie, ischemie acută a membrului inferior (prin tromboza protezei sau prin trombembolie), insuficiență renală, ischemie mezenterică, ischemie medulară, leziuni ureterale. Complicațiile tardive posibile postoperator sunt ocluzia protezei (în special progresia leziunilor obliterante distal de anastomoza de la nivel femural), anevrism sau pseudoanevrism anastomotic (modificări degenerative la nivelul peretelui arterial, tensiune exagerată la nivelul suturii, tehnică inadecvată a suturii), impotență sexuală (lipsa menținerii fluxului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
explicate și prin eliberarea de substanțe vasoactive plachetare (tromboxan A2, serotonina, fiind implicate și perturbări ale funcției endoteliale vasculare). Sub aspect morfopatologic, vasele sanguine inițial au aspect histologic normal, ulterior apărând îngroșarea intimei și hipertrofia mediei (posibil datorită vasospasmului repetat). Tardiv, este prezent tabloul histologic de boală obstructivă cu tromboze pe arteriole și modificări ale intimei și mediei. Simptomatologie Tulburările vasomotorii sunt tipice în boala Raynaud, pacientul adresându-se la medic cu o simptomatologie tipică în trei faze (sincopală, asfixică, de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
și De Bono [39]. În varianta sa clasică tehnica Bentall presupune anastomozarea ostiilor coronare la graftul aortic prin suturarea în fapt a peretelui aortic la peretele protetic (tehnica incluziunii). Această tehnică are o rată mai înaltă de reoperări precoce și tardive din cauză de sângerare și formare de false anevrisme, mai ales la pacienții cu sindrom Marfan. Motivul pentru care apar mai frecvent sângerări post-operatorii precoce și pseudoanevrsime peri-anasto-motice tardive în jurul pastilelor coronare consecutiv utilizării acestei tehnici este reprezentat de apariția
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
Această tehnică are o rată mai înaltă de reoperări precoce și tardive din cauză de sângerare și formare de false anevrisme, mai ales la pacienții cu sindrom Marfan. Motivul pentru care apar mai frecvent sângerări post-operatorii precoce și pseudoanevrsime peri-anasto-motice tardive în jurul pastilelor coronare consecutiv utilizării acestei tehnici este reprezentat de apariția unor tensiuni importante la nivelul liniilor de sutură ale ostiilor coronariene întrucât aceste suturi aduc practiv întregul perete aortic la conductul valvulat [46]. Tensiunile sunt în mod particular mari
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
comun al coronarei stângi, a arterei circumflexe, a descendentei anterioare sau a primei perforante septale. Mai mult, în caz de disecție acută s-ar putea ca această tehnică să nu fie practicabilă. Cu toate că acest procedeu este mai pretențios, prezintă rezultate tardive excelente, deși poate apare o stenoză de trunchi principal al coronarei stângi și calcificare la nivelul ostiului coronar stâng. Uneori ostiile coronare nu pot fi mobilizate suficient până la nivelul conductului valvulat. În această situație vascularizația uneia sau a ambelor ostii
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
by-pass cardio-pulmonar, urmat de clamparea aortei și oprirea cordului, aorta ascendentă distală este secționată circumferențial pentru a permite o sutură adecvată prin toate straturile peretelui aortic, acces mai ușor la sediile de sângerare și reducerea riscului formării unor anevrisme false tardive. Se excizează în continuare cuspele valvulare, lăsându-se o bordură de 1-2 mm la inel, se plasează suturile comisurale, se alege proteza adecvată după dimensiunea inelului. Un graft tubular de interpoziție de Dacron de 8-10 mm este secționat oblic la
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
rezolvate pentru că graftul nu se tensionează la nivelul anastomozei latero-laterale. Întrucât toate anastomozele sunt vizibile pentru chirurg se poate face hemostază în timpul cât încă pacientul este pe by-pass cardio-pulmonar. Aceasta reduce riscul transfuziilor necesare și de formare a anevrismelor false tardive la nivelul anastomozelor întrucât graftul nu mai trebuie îmbrăcat pentru a se asigura hemostaza. Procedeul de mai sus a fost folosit de Crawford și Svensson la 47 pacienți fără nici o complicație sau probleme legate de tehnică și nici un deces în
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pentru obliterarea lumenului fals aortic în cadrul rezolvării disecției de aortă. Utilizăm de rutină adeziv biologic de tip GRF (gelatină-rezorcinol-formaldehidă). Există în momentul de față discuții cu privire la posibila toxicitate biologică a componentei formaldehidice, care să determine necroză tisulară și eventual redisecție tardivă [86]. Există și alte tipuri de adeziv biologic. Utilizarea celui biologic nu este obligatorie, dar este de mare utilitate. Tehnici pentru afecțiunile degenerative ale aortei descendente Reparațiile aortei descendente se definesc ca cele care interesează aorta distal de artera subclavie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
măsurilor protective [101,102]. Complicațiile septice. Infecția protezei Infecția protezei apare la 1-2% din pacienți, dar este asociată cu o mortalitate de 25-75%. Contaminarea se produce cel mai frecvent intraoperator, printr-o tehnică inadecvată, prelungirea timpului operator sau reintervenție. Infecția tardivă are același determinism ca și endocardita infecțioasă pe protezele valvulare. Tratamentul în aceste cazuri constă în îndepărtarea structurilor infectate și înlocuirea cu o homogrefă aortică, ce pare a avea o rezistentă mai bună la infecție. Complicații mecanice. Formarea de pseudoanevrisme
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
rata metastazelor ganglionare au fost semnificativ mai reduse la cei cu radiochimioterapie neoadjuvantă versus pacienții cu chirurgie în primă intenție [15]. Toxicitatea în schimb a fost destul de importantă - statusul nutrițional s-a deteriorat, iar reluarea chimioterapiei adjuvante a fost mai tardivă comparativ cu brațul martor. Radiochimioterapia neoadjuvantă nu pare să influențeze supraviețuirea globală a pacienților, majoritatea studiilor fiind cu număr mic de pacienți înrolați. Un exemplu este reprezentat de un studiu nerandomizat cu 47 de pacienți, care a comparat datele de
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
adjuvant. Datele retrospective a 174 pacienți operați au fost analizate: 71% au avut chimioradioterapie precoce postoperator, 29% din ei au avut 4 cicluri de gemcitabină înainte. Rata de reșută locală a fost semnificativ mai mare pentru lotul cu tratament mai tardiv (49% versus 28%), dar supraviețuirea globală și cea liberă de progresie a bolii nu au fost influențate [41]. Aceeași problemă a fost investigată și în alt studiu - momentul optim de debut al tratamentului adjuvant, precum și durata optimă a acestuia. Datele
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92203_a_92698]
-
pe tumora primară, la pacienți cu cancer de pancreas avansat loco-regional, care au efectuat RT cu fracționare clasică, de manieră exclusivă sau concomitent cu chimioterapia. Rata de control local a fost de 94%, dar cu o rată a toxicității digestive tardive de 12,5% și fără îmbunătățirea supraviețuirii, tributară metastazelor frecvente [62]. Nu există doză standard stabilită pentru SBRT, fiind pentru moment investigațională, doar în trialuri clinice. BRAHITERAPIA (BT) BT presupune introducerea direct în tumoră primară sau în ganglionii limfatici a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
a nu se depăși doza de 40 Gy când radioterapia este administrată concomitent cu chimioterapia. Toxicitatea hematologică este comună la pacienții care fac tratament concomitent, în special neutropenia și trombocitopenia. Astenia, scăderea în greutate sunt întâlnite frecvent pe parcursul radioterapiei. TOXICITATEA TARDIVĂ Datorită prognosticului rezervat al cancerului de pancreas, raportarea în literatură a toxicității tardive este rară. Toxicitatea tardivă este cauzată de iradierea țesuturilor cu cinetică de proliferare lentă și reprezintă factorul limitant al RT. Caracterizată prin apariția și/sau persistența simptomelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
cu chimioterapia. Toxicitatea hematologică este comună la pacienții care fac tratament concomitent, în special neutropenia și trombocitopenia. Astenia, scăderea în greutate sunt întâlnite frecvent pe parcursul radioterapiei. TOXICITATEA TARDIVĂ Datorită prognosticului rezervat al cancerului de pancreas, raportarea în literatură a toxicității tardive este rară. Toxicitatea tardivă este cauzată de iradierea țesuturilor cu cinetică de proliferare lentă și reprezintă factorul limitant al RT. Caracterizată prin apariția și/sau persistența simptomelor sau semnelor la 3 luni după terminarea tratamentului, în general este ireversibilă. Apariția
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
este comună la pacienții care fac tratament concomitent, în special neutropenia și trombocitopenia. Astenia, scăderea în greutate sunt întâlnite frecvent pe parcursul radioterapiei. TOXICITATEA TARDIVĂ Datorită prognosticului rezervat al cancerului de pancreas, raportarea în literatură a toxicității tardive este rară. Toxicitatea tardivă este cauzată de iradierea țesuturilor cu cinetică de proliferare lentă și reprezintă factorul limitant al RT. Caracterizată prin apariția și/sau persistența simptomelor sau semnelor la 3 luni după terminarea tratamentului, în general este ireversibilă. Apariția ei depinde de volumul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
limitant al RT. Caracterizată prin apariția și/sau persistența simptomelor sau semnelor la 3 luni după terminarea tratamentului, în general este ireversibilă. Apariția ei depinde de volumul țesuturilor iradiate, de doza pe fracțiune, doza totală, etalare și fracționare. Toxicitatea digestivă tardivă este rară la doza standard de 45 Gy/25 fr și se manifestă prin dispepsie, ulcerații gastrice, sau duodenale,perforații, gastrită radică, stenoze, fistule, ocluzie intestinală. Reducerea secreției gastrice persistă până la 6 luni după radioterapie, la 25% dintre pacienți chiar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
4%. La o doză de 45 Gy, ulcerațiile sunt întâlnite la 5%-7% din pacienți. La o DT < 55 Gy riscul de complicații la nivelul stomacului și duodenului este de 5%-10% versus > 30% la DT >55 Gy [72]. Toxicitatea tardivă la nivelul pancreasului este caracterizată prin fibroza stromală, proliferare musculo-intimală arterială, stenoză ductală și atrofia pancreasului, similară cu o pancreatită cronică, care nu are ca și componentă infiltratul inflamator. Celulele insulare sunt mai rezistente decât țesutul exocrin. Studii efectuate la
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
atrofia pancreasului, similară cu o pancreatită cronică, care nu are ca și componentă infiltratul inflamator. Celulele insulare sunt mai rezistente decât țesutul exocrin. Studii efectuate la autopsie au demonstrat existența fibrozei interstițiale marcate și a sclerozei vasculare [75,76]. Toxicitatea tardivă renală se manifestă prin insuficiență renală și risc crescut de hipertensiune renovasculară. În concluzie, chirurgia radicală este tratamentul standard al cancerului de pancreas operabil; rezecția R0 reprezintă unul din cei mai importanți factori de prognostic. Chimioterapia secvențială și RCT sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Beuran, Sorin Păun, Florin Iordache, Ionuţ Negoi () [Corola-publishinghouse/Science/92204_a_92699]
-
obstrucție de 3 artere coronare importante cu funcție VS deprimată - Obstrucție proximală de arteră descendentă anterioară. Indicații în prezența insuficienței cardiace Rezultatele obținute la bolnavii operați în speranța ameliorării funcției cardiace sunt puțin încurajatoare. Mortalitatea perioperatorie este crescută, iar rezultatele tardive mediocre. Unii bolnavi prezintă, în afara semnelor de insuficiență cardiacă, dureri anginoase rebele cu tot tratamentul medical. Aceasta ar putea indica persistența de țesut miocardic ischemic, dar viabil și deci susceptibil de o anumită recuperare funcțională. O intervenție chirurgicală poate fi
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
chirurgicală, datorită riscului trombozei precoce a grefonului. Deciziile în favoarea sau împotriva tratamentului chirurgical trebuie să fie efectuate pentru fiecare bolnav individual, după luarea în considerare a situației sale speciale. Evaluarea oricărui factor de risc pentru un rezultat slab, precoce sau tardiv, este o parte importantă a acestor considerații. Totuși, boala coronariană este rareori sau niciodată atât de extinsă sau difuză ca să nu permită BAC, atunci când tehnica folosită permite multiple anastomoze pe vase foarte distale [6,7]. Interpretarea angiografică a unei leziuni
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pericardită, tamponadă cardiacă și aritmii au consitutit provocări zilnice pentru comunitatea medicală în asistarea pacienților cu IMA (Cohn [3,4]). Dintre aceste complicații, șocul cardiogen după infarct miocardic acut are cel mai mare impact asupra mortalității spitalicești și a supraviețuirii tardive. Pierderea a peste 40% din masa ventriculară stângă funcțională și răspunsul inflamator sistemic consecutiv sunt cauze majore de șoc cardiogen și sunt determinate de gradul disfuncției VS preinfarct, dimensiunile vasului infarctizat și nivelul patologic al mediatorilor inflamației (Cohn [5,7
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
grup de bolnavi care au putut fi decuplați de balon fără revascularizație coronară. Totuși, mulți dintre acești bolnavi salvați initial decedează ulterior. Identificarea precoce a pacienților cu insuficiență de pompă a condus la o reducere importantă a mortalității precoce și tardive. Tromboliza și PCI primar aplicate în primele ore de la ocluzia coronară pot combate șocul la 50% din bolnavi. Aritmii maligne și disfuncții miocardice regionale complică evoluția. Eșecul acestor metode urmate de revascularizare chirurgicală a fost asociat cu o mortalitate de
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
fi efectuată pentru o regiune cu infarct extins în evoluție. Au fost semnalate recuperări ale funcției regionale până la 12-18 ore după IM. Înainte de 1980, 9 studii publicate in literatură menționau o supraviețuire spitalicească de 35-59% (medie 46%) și o supraviețuire tardivă (peste 2 ani) de 27-55% (medie 41%). Mortalitatea precoce ridicată a descurajat larga acceptare a revascularizării precoce. Leinbach și colab. au propus între primii angiocoronarografia precoce pentru identificarea bolnavilor cu ischemie reversibilă dupa stabilizarea farmacologică și IABP. Ulterior, Berg și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a descurajat larga acceptare a revascularizării precoce. Leinbach și colab. au propus între primii angiocoronarografia precoce pentru identificarea bolnavilor cu ischemie reversibilă dupa stabilizarea farmacologică și IABP. Ulterior, Berg și DeWood au subliniat supraviețuirea mult ameliorată (83% precoce și 65% tardiv) obținută prin revascularizare precoce chirurgicală la 5-16 ore după debutul semnelor de insuficiență de pompă. Bolnavii supuși operației după 18 ore de la infarct au avut o mortalitate de 71%. Proporția ridicată de supraviețuire obținută cu operații precoce sugerează că o
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
supuși unei strategii operatorii riguroase, protecției miocardice și revascularizării complete. Numărul grefelor a fost în medie de 3,4+0,1. Rezultatele au indicat o mortalitate generală de 52% (26 din 50) din care precoce 30% (15 din 50) și tardivă de 31% (11 din 35). Mortalitatea precoce a fost produsă prin insuficiența multiplă de organ, prezentă preoperator la 5 din 8 bolnavi, dar numai 4 din 50 (8%) au decedat prin insuficiența de pompă. Decesele tardive s-au datorat insuficienței
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]