4,154 matches
-
și fotografierea lor. Obținând din nou un automobil de la Ministerul de Război, am purces la 29 oct. spre Câmpulung, dar pe drum, distrugându-se unul din arcuri, m-am întors la Pitești, unde prefectul Brânzeu mă înștiința că printr-o telegramă circulară cifrată eram căutat în regiune, cu ordin de a mă prezenta de îndată la Ministerul Instrucției. La 30 oct. ministrul Duca, pe un foarte răstit ton îmi reproșă a fi indispus pe mitropolitul Pimen al Moldovei, care reclama ca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
1272 care anunță că toate condițiunile fiind obținute, întregul personal C.F.R. e rugat a-și relua serviciul azi la ora 18. „Semnul convențional e la muncă 303”. Acest semn convențional, necorespunzând nici celui al sindicatului Atelierelor, nici celui profesional, considerăm telegrama apocrifă: Greva va continua. Tov. Florescu propune să se aleagă un comitet de acțiune. Tov. Cimpoi anunță formarea comitetului de acțiune format din toate ramurile lucrătorilor ceferiști. Aduce la cunoștința mulțimei, măsurile drastice ce s-au luat de unii șefi
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
pentru a doa oară se va da sub giudecată criminală”. Abuzurile de care se făcea vinovată administrația din Moldova, în preajma alegerilor pentru Adunarea ad-hoc, au fost semnalate și de consulul francez Victor Place. La 11 mai 1857, el trimitea o telegramă contelui Alexandre Walewski, ministrul de Externe al Franței, în care îi atrăgea atenția asupra numărului mare de destituiri pe care le făcea guvernul Moldovei. Cei vizați erau mai ales profesorii, din cauza opiniilor lor politice; de exemplu, Verdiano, profesor la Fălticeni
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
892 ocale. Brânza a fost predată comandamentului escadronului de la Călărași cu adresa nr. 99.421, pentru a fi transportată până la Bârlad, de unde prefectura de Tutova o va trimite cu trenul prin gara Slatina la adresa Intendenței Militare de la Turnu Măgurele, conform cu telegrama Ministerului de Război nr. 13.900. În rezumat, iată cum arăta situația produselor rechiziționate și oferite gratis, conform telegramei Ministerului de Interne nr. 17327: În total s-au rechiziționat 116.199 hl de grâu, 18.162 hl de porumb, 195
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
până la Bârlad, de unde prefectura de Tutova o va trimite cu trenul prin gara Slatina la adresa Intendenței Militare de la Turnu Măgurele, conform cu telegrama Ministerului de Război nr. 13.900. În rezumat, iată cum arăta situația produselor rechiziționate și oferite gratis, conform telegramei Ministerului de Interne nr. 17327: În total s-au rechiziționat 116.199 hl de grâu, 18.162 hl de porumb, 195.388 hl de orz, 1.192.445 kg mălai, 1.383.641 kg alimente diverse (brânză, carne etc.), 66
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
îngeri păzitori la patul durerii”. În Războiul pentru Independență, episcopul Melchisedec, asemeni altor ierarhi din diferite eparhii, a donat din propriul salariu. Episcopul a trimis 1.000 de lei pentru soldații de pe front ca ofrandă pentru cumpărarea de arme. Din telegrama ministrului de Război (București, 21 septembrie 1877), rezultă „deosebita recunoștință a Ministrului pentru sentimentele atât de nobile și patriotice ce ați arătat prin ofranda Eminenței Voastre”. La 22 septembrie 1877, episcopul a donat suma de 200 de lei (franci) pentru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și patriotice ce ați arătat prin ofranda Eminenței Voastre”. La 22 septembrie 1877, episcopul a donat suma de 200 de lei (franci) pentru Crucea Roșie. A doua zi (23 septembrie 1877), Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe, i-a expediat o telegramă în care exprima episcopului „recunoștința în numele Domnitorului și al Țării pentru ofranda de una mie franci ce ați făcut pentru cumpărarea de grîne”. La 26 septembrie, același ministru, Mihail Kogălniceanu, a trimis o telegramă episcopului, prin care i-a adresat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Externe, i-a expediat o telegramă în care exprima episcopului „recunoștința în numele Domnitorului și al Țării pentru ofranda de una mie franci ce ați făcut pentru cumpărarea de grîne”. La 26 septembrie, același ministru, Mihail Kogălniceanu, a trimis o telegramă episcopului, prin care i-a adresat „în numele Guvernului cele mai vii mulțumiri pentru patriota Eminenței Voastră ofrandă”. Aflat la București, la 25 noiembrie 1877, episcopul a depus suma de 1.510,72 lei, adunată în eparhia Dunării de Jos, în urma
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
între elite și mase devine practic inexistentă. În 1906, au loc celebrările fastuoase ale celor 40 de ani de domnie a regelui Carol I. În ziua de 10 mai 1906, și Clubul P.N.L. a adresat M.S. regelui Carol I o telegrama de felicitare: „Noi cetățeni ai Hușilor asociindu-ne întregului neam, depunem la picioarele tronului, sentimentele noastre de gratitudine și desăvârșit devotament, rugând Cerul să vă dăruiască încă mulți ani, pentru binele țării împreună cu M.S. Regina, Principii Moștenitori și întreaga Dinastie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
necesar pentru menținerea ordinei. Procurorul și comandantul de geandarmi sunt în localitate fără mijloace”. Casa arendașului moșiei Târzii (sau Terdii, în alte documente), de pe teritoriul comunei Roșiești a fost devastată de locuitorii comunei Albești. A doua zi, într-o altă telegramă, adresată tot ministrului de Interne, prefectul județului Fălciu anunța intensificarea violențelor, solicitând iarăși intervenția armatei: „revoltele țărănești care au început de eri (9 martie, n.a.) în comunele Oltenești și Albești au devastat curțile tuturor arendașilor. Asemenea revolte se semnalează și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
oprit, hotărâți fiind să pătrundă în oraș. În jurul orei 1130 a.m., răsculații au rupt cordoanele de soldați. Cele două companii din Regimentul 4 Argeș au deschis focul asupra țăranilor. După cinci ore, țăranii cu fost nevoiți să se retragă. În telegrama din 12 martie, prefectul județului Fălciu, Vasiliu, descria ministrului Justiției desfășurarea conflictului: „Astăzi (12 martie, n.a.), ora 9 dimineață, vreo 400 locuitori din satele Tătărăni au năvălit în ceată asupra orașului. Cu toate parlamentările și somațiile făcute au năvălit asupra
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să nu fie retrase, „fiind absolut necesare pentru menținerea ordinei. Trei companii le aveau distribuite în comunele rurale unde spiritele erau foarte agitate și gata a se răscula”. Câteva intervenții telegrafice ale prefectului în favoarea menținerii trupelor au fost întărite de telegrama semnată de oameni politici influenți din oraș, adresată prim-ministrului Dimitrie A. Sturdza: dr. Nicolae Lupu, prefect de Fălciu, proprietarul V. Ralea, procurorul de Fălciu, Iancu Pivniceru, senator, D. Andreiescu, senator, Adam Mitache, deputat, Pavel Michiu, fost deputat, Grigore Vericeanu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
localitate. În lupta contra combatanților și capturarea lor, un rol important l-au jucat experții militari americani și agenții CIA, documente ale Departamentului de Stat, Pentagonului și CIA declasificate după 30 de ani, confirmând cele de mai sus. Între acestea telegrame ale ambasadorului american la La Paz, Douglas Henderson către Departamentul de Stat, ale consilierului preșidențial Walt Rostow către președintele Lyndon Johnson, ale agenților CIA din Bolivia, angrenați în misiune împotriva combatanților, prezenți inclusiv la evenimentele de la Higueira și Vallegrande. De
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
o dragoste care nu s-a "consumat" niciodată, relația lor fiind caracterizată de Papa drept "o pasiune nesincronizată". În martie 2007, "Biblioteca J. F. Kennedy" din Boston avea să expună pentru prima oară corespondența dintre cei doi 25 scrisori, 4 telegrame și o felicitare de Crăciun. Fuseseră donate de Maria Riva, fiica actriței, în 2003, cu condiția de a fi făcute publice la trecerea a 15 ani de la decesul mamei sale (Marlene Dietrich a decedat la 6 mai 1992, în vârstă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și numărul de telefon. - Știu toate astea, am zis. Chris a făcut-o pe bosumflatul. - Bine, sper că știi ce faci. Acum nu-ți bag un text. O să primesc sigur un cec de la mătușă-mea după-amiază. Uite. A scos o telegramă din buzunar. M-am uitat la ea. Se făcea acolo o vagă referire la un cec. A continuat să-mi explice cum e cu cecul. În timp ce vorbea, Își ținea mîna pe brațul meu și mă privea solemn În ochi. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
N-a zis nimic de cec. Și-așa a mers În continuare. Venea cu mai puțin sau fără un sfanț. Era mereu pe cale să primească bani de la mătușă sau de la soacră sau de la altcineva. Își susținea poveștile cu scrisori și telegrame. A devenit o pacoste aproape la fel de mare ca Gene Doolie. Alt client permanent era Marvin, chelner cu juma’ de normă Într-un club de noapte din Village. Era tot timpul neras și avea un aspect mizerabil. Purta o singură cămașă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
pe mare și că printre ei era și Costache. Multe zile în urmă fusei la gară să-l iau. Sosea o colonie întreagă cu ultimul batel care putuse trece prin Dardanele. Ce noroc pe noi! Îmi povesti că nu primise telegrama mea, că pornise de la Aix-les-Bains la Paris, alarmat de zvonurile prinse mai mult din aer decât din știri oficiale. Acolo se declarase mobilizarea și război Germaniei. Își luase loc pe un batel din Veneția la Odessa prin Con stanța. La
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
În comunicatul lor: „Nimic nou“. Aceasta este formula pe care noi o interpretăm că le merge rău. Mai vorbea Bukarester Tagblatt cu furie de răs punsul Aliaților la propunerile de pace ale împăratului. Nu l-au publicat însă, dar o telegramă din Paris spunea că s-au întrunit Ca merele române la Iași și au votat prin aclamație urmărirea răz boiului până la extrem, regele fiind de față. În întunericul în care trăiam, ce departe ne simțeam de toți ai noștri, aflând
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
sprijin ca un vred nic preot cu inimă și credință. N-a fost însă la Troian.]( Ediția I, 1937, p. 193.) dl. wangler Nu trecu mult și sosi d. Wangler, elvețianul de la Govora-Călimă nești, cu știri de la Vintilă, adică o telegramă, datată de la 30 mai: „Toți mici și mari bine, scrisoare“. Bineînțeles, scrisoarea nu s-a primit. A dejunat cu noi și ne-a spus că Eszterhazy a succedat lui Tisza, că Ionel a refuzat pacea fără anexiuni, că germanii sunt
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
I-au propus eliberarea plătind o amendă foarte mare. Amenzile erau bine-venite și explicau multe lucruri; 3. Cea bună: prietenul lui, curierul diplomatic elvețian, i-a spus că d. Păclianu 149, ministrul nostru la Stockholm, a primit de la Vintilă o telegramă din 14 iulie: „Toți bine. Toate cu noștințele bine“. Această știre îmbucurătoare ne-a sosit tocmai de 20 iulie (st. v.), ziua în care mama împlinea 75 de ani, când ne gândeam ce tristă trebuia să se simtă pentru prima
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Landowski, sunt conservatorii, partizanii războiului. De altfel, toți soldații vorbesc la fel de ofițeri (die Herrschaften) și de prusieni. Această demo ralizare trebuia combătută, trupele însuflețite. Cine putea face o ast fel de minune în afară de Kaiser? Mai ales acum, după Mărășești, după telegrama regelui Angliei către regele nostru și către Ionel pentru a-i felicita de bravura oștirii române. Europa întreagă a manifestat. Noi nu aflam decât crâmpeie, care erau un semn palid al realității. kaiserul în românia Așadar, Kaiserul sosi cu fiu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în locul lui Ruprecht al Bavariei. Tocmai atunci am aflat de scandalul lui Clemenceau cu Sixte de Bourbon, care, în numele cumnatului său, împăratul Carol, pro pusese Franței pace separată. Tăgăduirea adevărului, publicarea în ziarele franceze a scrisorii împăratului către Sixte, apoi telegramele lui cu declarații de credință către Wilhelm și amenințări către francezi, demisia lui Czernin, demisia guvernului ungar, fierberea tot mai mare a slavilor din Austria, organizarea legiunilor cehe și transilvănene, cu sosirea românilor din America; le mergea foarte rău, pacea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a doua zi s-a cununat la biserica rusă, având doi martori ofițeri ruși. Apoi a telegrafiat regelui de-i mai îngăduie întoarcerea în țară. Poliția din Odessa l-a silit să plece, după ce cenzura din Viena a permis expedierea telegramei. S-a oprit la Tighina. Regele voia să-l silească a suferi consecințele unei asemenea purtări în timp de rezbel și să proclame pe principele Nicolae moștenitorul tronului. Grea hotărâre de luat pentru părinți, dar meritată prin educația ce au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Urdăreanu, împreună. De la fruntaria italiană înainte, trenul a fost mult redus. Îndată ce s-au cunoscut abdicarea și depunerea jurământului lui Mihai ca rege, al lui Antonescu ca prim-ministru cu puteri totale, lumea s-a liniștit, ca ușurată. O telegramă a rechemat pe regina mamă Elena în țară. Ea se afla la Weisser Hirsch, în Saxonia. De acolo a plecat imediat la Florența, de unde a sosit în ziua de 15 septembrie în București. I s-a făcut o primire călduroasă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
călduroasă, dar nu am înțeles de ce nu s-a permis decât persoanelor strict oficiale să fie la gară și la nici o altă doamnă decât doamnelor Antonescu și Prezan. Vreo 110 femei din societate, după cererea mea, i-am trimis o telegramă la Jimbolia. Mi s-a asigurat că regina Elena ar fi pus trei condiții: 1. Să nu fie amestecată în sărbători oficiale. Vrea să ducă o viață simplă și retrasă; 2. Să nu se vorbească de rău și să nu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]