14,671 matches
-
medie, aceiași (această afirmație este unul dintre postulatele de bază ale schimbului turbulent) rezultă că, în medie și în sus moleculele turbulente se pot deplasa la aceeași distanță ca și la mișcarea în jos. Pe măsura creșterii înălțimii deasupra suprafeței terestre moleculele turbulente capătă posibilitatea deplasării pe verticală la distanțe mai mari, decât la înălțimi mai mici. Din raționamente fizice rezultă că lungimea parcursului de deplasare l și împreună cu aceasta și coeficienții A și k odată cu creșterea înălțimii deasupra suprafeței terestre
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
terestre moleculele turbulente capătă posibilitatea deplasării pe verticală la distanțe mai mari, decât la înălțimi mai mici. Din raționamente fizice rezultă că lungimea parcursului de deplasare l și împreună cu aceasta și coeficienții A și k odată cu creșterea înălțimii deasupra suprafeței terestre, trebuie să crească. Atât măsurătorile cât si teoria, ne arată că în aproprierea suprafeței terestre (până la înălțime de câțiva metri) lungimea parcursului de amestec crește odată cu înălțimea după legea liniară. l = x(z + z0 ) (3.5) în care x 0
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mai mici. Din raționamente fizice rezultă că lungimea parcursului de deplasare l și împreună cu aceasta și coeficienții A și k odată cu creșterea înălțimii deasupra suprafeței terestre, trebuie să crească. Atât măsurătorile cât si teoria, ne arată că în aproprierea suprafeței terestre (până la înălțime de câțiva metri) lungimea parcursului de amestec crește odată cu înălțimea după legea liniară. l = x(z + z0 ) (3.5) în care x 0,38 este coeficientul de proporționalitate denumit constanta lui Prandtl ; z0 - este nivelul de asperitate, care
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
odată cu înălțimea după legea liniară. l = x(z + z0 ) (3.5) în care x 0,38 este coeficientul de proporționalitate denumit constanta lui Prandtl ; z0 - este nivelul de asperitate, care determină lungimea parcursului de amestec din imediata apropiere a suprafeței terestre (z 0). Coeficientul de turbulență din apropierea suprafeței terestre crește odată cu înălțimea tot după o lege liniară k= k0 + az (3.6) în care a este coeficient de proporționalitate, k0 - valoarea lui k la z = 0 Însă începând chiar de la înălțimea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
z0 ) (3.5) în care x 0,38 este coeficientul de proporționalitate denumit constanta lui Prandtl ; z0 - este nivelul de asperitate, care determină lungimea parcursului de amestec din imediata apropiere a suprafeței terestre (z 0). Coeficientul de turbulență din apropierea suprafeței terestre crește odată cu înălțimea tot după o lege liniară k= k0 + az (3.6) în care a este coeficient de proporționalitate, k0 - valoarea lui k la z = 0 Însă începând chiar de la înălțimea de câțiva metri se observă abateri de la legea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Dorodnițîn. De cele mai multe ori h se află în limitele de 50 - 1000 m. Valoarea coeficientului de turbulență mai sus de h (care x practic este egală cu k00) variază în timp în funcție de stabilitatea termică a stratului atmosferic adiacent cu suprafața terestră, de viteza vântului și de asperitățile suprafeței terestre de la câteva zecimi de m 2/sec până la câteva zeci de m2/sec. De cele mai multe ori valorile lui k00 se află în limitele 1 - 5 m 2 /sec. Valorile 32
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
limitele de 50 - 1000 m. Valoarea coeficientului de turbulență mai sus de h (care x practic este egală cu k00) variază în timp în funcție de stabilitatea termică a stratului atmosferic adiacent cu suprafața terestră, de viteza vântului și de asperitățile suprafeței terestre de la câteva zecimi de m 2/sec până la câteva zeci de m2/sec. De cele mai multe ori valorile lui k00 se află în limitele 1 - 5 m 2 /sec. Valorile 32 corespunzătoare a coeficientului schimbului turbulent A sunt cuprinse
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
înălțime a impurităților atmosferice Concentrația impurităților din atmosferă variază destul de mult în timp și în spațiu. Studierea acestor variații în general este o problemă destul de dificilă, deoarece ele depind de mulți factorii (gradul de dezvoltare a amestecului turbulent, proprietățile suprafeței terestre, sursele de la care provin impuritățile în atmosferă, etc.). Să presupunem că, concentrația specifică nu variază în timp și nici în direcție orizontală (se examinează o suprafață cu dimensiuni orizontale destul de mari și cu concentrația uniformă). În acest caz curentul de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
impurități din acest volum va fi egală cu v * * s (deoarece masa de aer este egală cu v * , iar s este masa particulelor de impurități dintr-un gram de aer). Vom examina repartiția concentrației de impurități pe înălțimile din apropierea suprafeței terestre (la z mai mici) și deasupra stratului adiacent cu suprafața terestră (la z mare de aproximativ câteva zeci de metri și mai mare). S la înălțimea fixată z > z1 are o valoare mai mică) . Concentrația particulelor de impurități de o
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
masa de aer este egală cu v * , iar s este masa particulelor de impurități dintr-un gram de aer). Vom examina repartiția concentrației de impurități pe înălțimile din apropierea suprafeței terestre (la z mai mici) și deasupra stratului adiacent cu suprafața terestră (la z mare de aproximativ câteva zeci de metri și mai mare). S la înălțimea fixată z > z1 are o valoare mai mică) . Concentrația particulelor de impurități de o mărime dată scade odată cu creșterea înălțimii cu atât mai încet, cu
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
cu atât mai încet, cu cât mai intens este dezvoltat amestecul turbulent (valori mari ale coeficientului k00). Intensitatea amestecului turbulent se mărește odată cu creșterea vitezei vântului și a gradientului vertical de temperatură (odată cu creșterea instabilității termice) precum și a asperității suprafeței terestre. În caz că schimbul turbulent este slab dezvoltat (vânt slab și stratificare inversiune, care se observă de cele mai multe ori noaptea, iar pe timp senin iarna atât noaptea, cât și ziua) atunci impuritățile atmosferice se aglomerează în linii mari, în apropierea suprafeței terestre
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
terestre. În caz că schimbul turbulent este slab dezvoltat (vânt slab și stratificare inversiune, care se observă de cele mai multe ori noaptea, iar pe timp senin iarna atât noaptea, cât și ziua) atunci impuritățile atmosferice se aglomerează în linii mari, în apropierea suprafeței terestre, unde concentrația lor atinge valori mari (mai ales în orașe mari). Odată cu creșterea înălțimii concentrația impurităților în astfel de condiții scade brusc. Dacă schimbul turbulent este puternic dezvoltat atunci se observă o corelație inversă în repartiția concentrației impurităților: valoarea scăzută
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mari (mai ales în orașe mari). Odată cu creșterea înălțimii concentrația impurităților în astfel de condiții scade brusc. Dacă schimbul turbulent este puternic dezvoltat atunci se observă o corelație inversă în repartiția concentrației impurităților: valoarea scăzută a concentrației în apropierea suprafeței terestre și mai ridicată la înălțime. Aceste legi, care decurg în formula (3.22) se află în perfect acord și datele ce se obțin prin măsurători și prin observațiile zilnice asupra gradului de îmbâcsire a aerului cu praf. Trebuie notat că
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sisteme planetare") la om: Numai o frunte ce-a gălbenit..." (Nu e steluță) sau: " M-alungă de viu încă galbenul mormânt" (Ștefan cel Tânăr, dramă) Ioana Em. Petrescu asociază palul cu sensurile de bătrân, vechi, învechit. Sub configurația lor, universul terestru, "sub lună, suferă de somnambulică aspirație cosmică... a eternității, căci vechimea nu e decât substitut, în ordine terestră, a duratei infinite"48. Parafrazându-l pe Goethe care numea culorile "fapte și suferințe ale lumii / Taten und Leiden des Lichts", putem
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
încă galbenul mormânt" (Ștefan cel Tânăr, dramă) Ioana Em. Petrescu asociază palul cu sensurile de bătrân, vechi, învechit. Sub configurația lor, universul terestru, "sub lună, suferă de somnambulică aspirație cosmică... a eternității, căci vechimea nu e decât substitut, în ordine terestră, a duratei infinite"48. Parafrazându-l pe Goethe care numea culorile "fapte și suferințe ale lumii / Taten und Leiden des Lichts", putem spune că galbenul la Eminescu este o suferință a materiei. Diapazonul său se va desăvârși în componenta liricii
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Sărmanul Dionis). 2. "Schimbarea" trece, la M. Eminescu, prin forma pulberii. "Elementele sunt numai o scară de stări a unei și aceleași materii", spune în ms. 2255. Precum în viziunea alchimiștilor, la care totul se transformă în aur, în plan terestru, al "microscopicelor popoare", totul se transformă în praf: "Ce ești tu, rege Tla? ... tu nu ești decât o formă prin care pulberea trece...". Să privim, pe scara cosmogoniei eminesciene, la ultimul act al trecerii. Praful (în toate manifestările lui: cenușă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
contrapunctic 18 cu lamentații, nu străine de scribii piramidelor. E, la tot pasul, un "refuz fără sfârșit"19 a uruitului roților timpului care macină tot ce este zidit, întemeiat de fapta umană, o întrepătrundere între cele două planuri: cosmic și terestru, cu alte cuvinte de la "popoarele de stele" la "mușuroaiele de furnici". Timpul este unul solstițial 20 al "marilor crize ale umanității", al unei "rupturi" tragice de "unitatea originară, paradisiacă a ființei": "Și-astăzi punctual de solstițiu a sosit în omenire
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
distribui egal, fără ca în vreo țară să se facă excepție în consumul pe cap de locuitor și cu pretențiile avute de cetățenii SUA din anii 1970. Pe baza acestor date s-a ajuns la concluzia, că resursele naturale ale Globului terestru ar fi de ajuns pentru cca. 2 miliarde de oameni. Cu creșterea exponențială a populației pe pământ, în paralel a crescut și volumul activităților industriale de producere de bunuri materiale, care au dus la o și mai mare creștere a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
în ape sau depozitate necorespunzător, contribuie la degradarea mediului înconjurător. Industria Este considerată la ora actuală drept cea mai importantă sursă de poluare. Poluarea industrială pornește de la problema poluării la locul de muncă și până la consecințele ecologice ce interesează globul terestru în întregime. Poluarea la locul de muncă se caracterizează prin prezența substanțelor sau factorilor fizici vătămători în zona locului de muncă și poate avea ca urmări boli profesionale. Există foarte multe cazuri în care contaminarea produsă de un agent poluant
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
poluări crește cu consumul industrial specific de apă, deoarece cu cât acest consum crește, cu atât sunt mai ridicate și posibilitățile de răspândire în mediul ambiant a substanțelor vătămătoare caracteristice diferitelor procese industriale. 5. Poluarea mediului ambiant Poluarea atmosferei. Atmosfera terestră este definită ca învelișul gazos alcătuit din aer, care înconjoară Pământul, fără o limită superioară precisă, având o compoziție și proprietăți aproximativ constante până la circa 5.000 m altitudine. Aerul normal (uscat) este un amestec de gaze format din circa
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
echilibrului ecologic din lacurile aflate în zonele afectate, peștii fiind deosebit de sensibili la condițiile de viață (pH-ul mediului acvatic). Un alt factor de risc îl constituie capacitatea ploilor acide de a “mobiliza” aluminiul, elementul cel mai abundent din scoarța terestră, specialiștii evidențiind o posibilă legătură a acestui fenomen cu apariția unei boli degenerative, cu grave tulburări de memorie și dereglări ale funcțiilor mentale (boala Alzheimer). Contractarea acestor efecte poluante grave se poate realiza numai prin restructurarea profilului energetic al diferitelor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
obiectivelor care poluează în raport cu capacitatea râurilor de a primi ape uzate, crearea unor zone de protecție, în special în zonele de munte și pe cursurile superioare ale apelor. Poluarea solului Solul este suport și mediu de viață pentru plantele superioare terestre, principalul mijloc de producție vegetală și forestieră. Activitățile de producție au provocat și provoacă fenomene care deteriorează solurile în diferite moduri. Pentru țara noastră, asemenea fenomene sunt: eroziunea și scurgerea solurilor, compactarea stratului accesibil rădăcinilor plantelor, dezechilibre de nutriție în
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
biologică se manifestă o dată cu construirea reactoarelor nucleare, a acceleratorilor de particule și a aparatelor de radiații X. Aceste radiații ionizante s-au manifestat și în timpuri străvechi prin radiația cosmică. Iradierea Terrei cu raze cosmice depinde și de câmpul magnetic terestru, care joacă rol selector și chiar depozitar al particulelor din razele cosmice. Din faptul că viața pe Pământ continuă să se dezvolte, deducem că radiația cosmică nu a întrecut limitele de suportabilitate ale organismelor vii. O dată cu trecerea aviației la altitudini
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
la care este expus omul din fondul natural de radiații depinde de organism, de altitudine și particularitățile solului. Omul este supus iradierii și prin investigații medicale. Este vorba de radioscopii, radiografii și tratamente radiologice. O mare importanță în creșterea fondului terestru de radiații o au și experiențele cu bombe nucleare, în emisfera nordică înregistrându-se cele mai multe experiențe. Din 1963, astfel de experiențe sunt interzise. În afară de acest pericol militar, există și alt pericol ce rezultă din activitatea nucleară, în domeniul cercetării și
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
anumite limite pentru intensitatea zgomotului și recomandă utilizarea de căști sau bușoane antifonice. În marile orașe, sursele de zgomot sunt reprezentate de transporturi. În acest sens, zgomotul este direct proporțional, în principal, cu intensitatea traficului și viteza autovehiculelor. Pe lângă transportul terestru mai trebuie luată în considerare și aviația supersonică. În fața flagelului zgomot se impun următoarele măsuri: *disciplina personală și colectivă la locul de muncă; * măsuri tehnice ce privesc ecranarea sursei de zgomot; * utilizarea de materiale de construcții izolante din punct de
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]