5,613 matches
-
apropiata editare a unui nou periodic. Este, de fapt, programul revistei, care înlocuia „Foaia duminecii” a lui I. Barac. Redactorul își propune o îmbunătățire considerabilă a conținutului, pentru a contribui astfel la dezvoltarea literaturii române. Cuprinsul celor 26 de numere tipărite corespunde programului anunțat. În articolul Traducere din primul număr, Barițiu subliniază foloasele unor tălmăciri de valoare din operele scriitorilor clasici și își exprimă încrederea în capacitatea expresivă a limbii române. De altfel, în F.l. s-a acordat un spațiu destul de
FOAIE LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287055_a_288384]
-
1887 către Titu Maiorescu. Între două crize, înregistrează ultimul succes literar major antum, citind la 4 mai 1888, la una dintre întrunirile Junimii din Iași, pe care uneori le onora cu prezența sa, partea a patra a Amintirilor din copilărie, tipărită postum. Își petrece puținul timp rămas punând „rânduială în cele însemnări” și glumind cu vizitatorii, tineri intelectuali ieșeni. Nici urmă de râs și veselie însă într-o scrisoare din 2 iulie 1889 adresată părintelui Gheorghe Creangă. Ultima lui zi de
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Federațiunea” și „Orientul latin”. Din 1877 se stabilește la București și se dedică aproape exclusiv studiilor de istorie și adunării de documente din țară și din străinătate (Ungaria, Italia, Serbia), privitoare la istoria Transilvaniei și a celorlalte provincii românești (documente tipărite parțial în Monumente pentru istoria Țerei Făgărașului, 1885, și în primele șase volume ale colecției E. Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor). În colaborare cu Fr. Damé, publică studiul Les Roumains du Sud (1877). În 1880 este ales membru al
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
un program de reformă morală, după paradigma luministă, în numele căreia G. și-a croit activitatea. Însemnare a călătoriii mele..., important document social, ideologic, etic și psihologic al fazei de trecere spre modernitate, rămâne, în literatura română, cel dintâi jurnal de călătorie tipărit. Autorul, genuin, încă nu avea gustul pentru o informație cât mai precisă, vizibil mai târziu la N. Filimon, și nici degajarea, mobilitatea lui I. Codru-Drăgușanu. Schițată mai întâi în limba greacă, scrierea are în haina ei românească o stilistică a
GOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
important în istoria dramaturgiei românești, în perioada interbelică el fiind considerat cel mai talentat și mai autentic comediograf. De altfel, aproape toate comentariile, foarte numeroase, unele extrem de favorabile, se referă doar la spectacolele cu piesele sale, și nu la textele tipărite. Autorul are contribuția sa la procesul de modernizare a dramaturgiei autohtone prin adaptarea modelului comediei de salon și al teatrului bulevardier francez și prin abordarea unor realități imediate ale timpului. La această activitate se adaugă și numeroasele traduceri, localizări și
HERZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
G. Călinescu. De același gen sunt versurile compuse în timpul războiului, din care a publicat câteva în „Vremea”. În anii de publicistică militantă, cu totul defavorabili poeziei, „muza” lui tace, însă nu chiar tot timpul; într-o „mostră” lirică din 1957, tipărită totuși după 1989, jurnalistul susținător al realismului socialist contemplă norii, apa curgătoare, zbuciumul vântului și se dorește îngropat la țară, unde „să-i cânte cucul pe troian” și „să-l spele apa-n dungă”. Invarianta producției sale poetice, de la debut
IGNAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287508_a_288837]
-
în anii 1989-1990, director al Complexului Muzeistic din Iași, instituție unde lucrează apoi ca muzeograf. După debut, poetul a colaborat cu versuri, eseuri, cronici și articole pe teme de cultură îndeosebi la periodicele ieșene și băcăuane, izbutind să-și facă tipărite, într-o cadență destul de regulată, volumele de poezii Răsărit de fată mare (1970), Lumina pământului (1973), Nopți cu Ștefan cel Mare (1974), Liniștea dintre nori (1977), Elegiile inimii (1979), Exact așa vor cânta privighetorile (1982), Cenușa de pe inimă (1984), Plopi
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
Interferențe literar-artistice în cultura românească a evului de mijloc (1976), Sfârșit și început de ev. Reprezentări de cavaleri la începuturile Renașterii (1977). Susține un doctorat la Sorbona (1973) cu lucrarea Immortalité et décomposition dans l’art du Moyen Âge, carte tipărită mai târziu, în exil, la Madrid. C. introduce în studiile românești de medievistică „teoria mentalităților”, fiind din acest punct de vedere, împreună cu Virgil Cândea și Al. Duțu, un deschizător de drumuri. Pe urmele lui Georges Duby și Jacques Le Goff
CHIHAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286195_a_287524]
-
idei, o serie de mașini cu caracteristicile cerute fuseseră deja construite și testate. Seturi de prezentări separate sau frame de material vizual ori înmagazinate pe discuri, carduri sau casete. Într-un tip de mașină, studentul compunea un răspuns mutând figuri tipărite sau litere. Aranjarea era comparată de mașină cu un răspuns codat; dacă cele două corespundeau, mașina prezenta automat următorul frame. Dacă nu corespundeau, răspunsul era șters și trebuia compus un altul. Studentul nu putea trece la un al doilea pas
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
decisivă a fost aceea a Fiziologului. Prezența și circulația variantelor acestuia în spațiul românesc este mult mai veche decât primele tipărituri. "La noi, Fiziologul a pătruns de timpuriu, încă din epoca influenței slavone", observă Nicolae Cartojan 41. Dacă primele ediții tipărite datează din secolul al XIX-lea și al XX-lea, fiind îngrijite de Moses Gaster sau de Margareta D. Mociorniță și Cătălina Velculescu 42, manuscrisele sunt cu mult anterioare. Un lucru nu trebuie să ne scape: dacă cel mai vechi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-a făcut traducerea, deși nu e un text canonic. De inspirație stoică, demonstrând faptul că rațiunea este capabilă nu să anuleze, ci să controleze pasiunile, această lucrare reprezintă, afirmă Virgil Cândea, "prima scriere cu caracter indiscutabil de filosofie morală" tipărită, chiar dacă nu și scrisă la noi, o lucrare de mare influență în Evul Mediu, păstrată în corpus-ul Bibliei "pentru rațiuni culturale, umaniste, iar nu religioase"74. Influența acestui scurt tratat de morală asupra Divanului lui Cantemir este evidentă, ceea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nu aparțin lui D. Cantemir. De altfel, acest lucru rezultă și din modul cam simplist în care sunt făcute comentariile respective"76. Și totuși, era imposibil ca tânărul principe să nu fi avut la îndemână un exemplar din Biblia abia tipărită. Cu toate că, demonstrează Virgul Cândea, sceptic totuși față de ignorarea Bibliei de la București la zece ani de la apariția acesteia, el folosește, în redactarea Divanului, ca și în textele scrise mult mai târziu, în Rusia, Vulgata. Explicația ar putea fi însă ocolirea sursei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mai curând în afară, destin care se va prelungi până astăzi în filosofia din această parte a lumii"1. Altfel spus, Cantemir nu are precursori și nici nu se impune ca precursor. În pofida circulației lucrării sale, nu doar în formă tipărită, ci și în copii manuscrise, ea nu a avut nici forța intrinsecă, dar nici nu a găsit contextul potrivit pentru a reuși să se impună ca model. Oricum, ceea ce ne interesează în acest capitol nu este o rezumare sau o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urma urmelor, existența unui unicorn al mării nu înseamnă inexistența unui unicorn terestru, ci dimpotrivă), cât abundența dinților de narval"66. Ceea ce nu înseamnă că mitul se evaporă subit și irevocabil: în secolul al XVIII-lea, Leibniz, într-o lucrare tipărită postum, Protogaea, s-a arătat convins de existența unicornului, sprijinindu-și credința pe descoperirea unor fosile asemănătoare, a căror imagine o și reproduce 67. Faptul că, în plin secol al XVIII-lea, un raționalist se arată dispus să mai creadă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu o deplină conștiință a actului lor, care aplică în mod deliberat o serie de procedee, de tehnici literare în vederea obținerii uneor efecte estetice (chiar dacă în scrierile lor miza este mult mai mare). În ediția a II-a a lucrării, tipărită când prezentul volum se afla în stadiul corecturii finale, ignorarea celor doi scriitori este remediată. 2 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, în Opere, Vol. I, ediție de Virgil Cândea, Editura Academiei Române și Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 386. 3 Adrian Marino
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
instituțional tradițional. Inspirate și sub presiunea Occidentului, au apărut preocupări legislative a căror dezbatere în Parlament devenea uneori hilară prin lipsa de comprehensiune a politicienilor noștri față de fenomenul violenței domestice. Deși UNDP a promovat intens subiectul, prin seminarii, conferințe, informații tipărite, serviciile de sprijin pentru femeile bătute, precum și formarea specialiștilor, au rămas încă insuficiente. Reușitele până în acest moment se concretizează într-o lege de profil, seminarii și conferințe tematice, informații tipărite, câteva cercetări, inițierea unui sistem de înregistrare a datelor din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Deși UNDP a promovat intens subiectul, prin seminarii, conferințe, informații tipărite, serviciile de sprijin pentru femeile bătute, precum și formarea specialiștilor, au rămas încă insuficiente. Reușitele până în acest moment se concretizează într-o lege de profil, seminarii și conferințe tematice, informații tipărite, câteva cercetări, inițierea unui sistem de înregistrare a datelor din teren, crearea unor structuri guvernamentale de resort și a unor strategii naționale în domeniu. în 2003, a fost inițiată Legea 217 privind violența în familie. Ulterior, în 2005, a fost
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și literatura română. Am putea spune astăzi "literatura celor 20 de milioane de români"? Evident, nu trăim într-o epocă în care raportările cantitative să ne lipsească. Avem statistici care privesc numărul cărților vândute, al abonaților pentru anumite publicații (înainte tipărite, acum online), date referitoare la tiraj, componența societăților de scriitori etc. Totuși, cifrele pe care le vehiculează aceste statistici sunt departe de cele 20 de milioane de români. 5000 de exemplare pentru o carte care se vinde bine, 200 de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
respectat întind cetitoriului [...]. Și atunci dară când străinii se interesează așa tare de poezia noastră poporală - să fim noi cu nepăsare către ea?45. sau la Alecsandri, în "Melodiile românești": "În Franția, Germania și Anglia, poeziile noastre poporale, traduse și tipărite, au produs o mare plăcere și au recomandat cât se poate de mult geniul poetic al românilor"46, precum și în multe alte contexte. Ceea ce mi se pare important e să înțelegem în ce a constat intervenția acestei instanțe care a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Șaraga, Iași, 1888. Documente privitoare la economia Țării Românești (1800-1850), culese de I. Cojocaru, vol. II, Editura Științifică, București, 1958. Fichte, J.G., Cuvântări către națiunea germană, traducere de Const. Lăzărescu, Editura Casei Școalelor, București, 1928. Gaster, M., Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I-II, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, 1891. Gaster, M., Literatura populară română, ediție îngrijită de Mircea Anghelescu, Minerva, București, 1983. Grandea, Grigore H., Scrieri, ediție îngrijită de Pavel Țugui, Minerva, București, 1975. Gulian
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
text din 1691: "Și de multe ori și fetișoara frumoasă murind, și după o zi doao, s-au aflat groapa ei plină de viermi și de împuțiciune multă. Vezi oame ce frumuseațe răvnești și săruți?" (M. Gaster, Chrestomatie română. Texte tipărite și manuscrise (sec. XVI-XIX), dialectale și populare, I, Socec - Brockhaus, București - Leipzig, p. 292). 22 Despre rolul invidiei în societățile democratice din secolul al XIX-lea, cea mai recentă sinteză e aceea a lui Fabrice Wilhelm, L'Envie, une passion
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină (tipărită săptămânală) a apărut la Cluj în 2500 de exemplare și a avut ca scop declarat "de a înfăptui pe pământ împărăția lui Dumnezeu printre oameni". La apariția publicațiilor din Transilvania au contribuit și unele personalități catolice, care prin activitatea lor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care sunt conectați cu un terminal și cu un ecran de televizor. Mai oferă o gamă largă de servicii interactive, permițând o legatura vizuală între centru și terminale, precum și între toți cei conectați la aceeasi rețea.Videotextul furnizează și material tipărit. Noile media includ, de asemenea, jocurile video computerizate , realitatea virtuală și înregistrările video de toate tipurile. O altă inovație o reprezintă CD-ROM-ul , care pune la dispoziția utilizatorilor, pe discuri magnetice computerizate, o cantitate foarte mare de informații ce poate fi
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
care sunt conectați cu un terminal și cu un ecran de televizor. Mai oferă o gamă largă de servicii interactive, permițând o legatura vizuală între centru și terminale, precum și între toți cei conectați la aceeasi rețea.Videotextul furnizează și material tipărit. Noile media includ, de asemenea, jocurile video computerizate , realitatea virtuală și înregistrările video de toate tipurile. O altă inovație o reprezintă CD-ROM-ul , care pune la dispoziția utilizatorilor, pe discuri magnetice 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 35 computerizate, o
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
Roumains en Transylvanie `n RER, t. XIII/XIV-XV, 1974 și 1975, pp. 9-63 și 113-143. Un alt studiu pe aceeași temă s-a pierdut; Sfatul domnesc și adunarea stărilor. IV. Adunările de stări `n țările de Răsărit dunărene - vezi ediția tipărită `n România, București, 1995, cuv`nt `nainte al editorului francez, p. 7. Din această cercetare s-au realizat un curs universitar și o carte, „rămasă `ncă `n cea mai mare parte inedită” (Ș. Papacostea, „Cuv`nt `nainte” la ediția din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]