2,542 matches
-
a doua temă (modulată), sau după tema de închidere (dacă există). Astfel, în specificații, aceasta apare de obicei în cheia secundară, dar în recapitulare, în cheia primară. De obicei "codetta" se încheie cu o cadență perfectă în tasta corespunzătoare, confirmând tonalitatea. Dacă expunerea se repetă, "codetta" există, dar uneori are un final ușor de modificat. Codetta este o particulă melodico-ritmică facultativă de legătură între temă și răspuns, respectiv între temă și contrapunctul sau contrasubiectul răspunsului. În ce privește raportul tonal al codettei cu
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]
-
este o particulă melodico-ritmică facultativă de legătură între temă și răspuns, respectiv între temă și contrapunctul sau contrasubiectul răspunsului. În ce privește raportul tonal al codettei cu tema și răspunsul, se disting trei situații diferite: a.) codetta nemodulantă - care nu anticipă sfera tonalității dominantei înainte de începerea răspunsului; b.) codetta modulantă - care pregătește intrarea răspunsului în tonalitatea dominantei; c.) codetta remodulantă - în mod paradoxal apare în cazul temelor modulante. Multe melodii din genul muzical rock și alte genuri de muzică populară au secțiuni identificate
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]
-
temă și contrapunctul sau contrasubiectul răspunsului. În ce privește raportul tonal al codettei cu tema și răspunsul, se disting trei situații diferite: a.) codetta nemodulantă - care nu anticipă sfera tonalității dominantei înainte de începerea răspunsului; b.) codetta modulantă - care pregătește intrarea răspunsului în tonalitatea dominantei; c.) codetta remodulantă - în mod paradoxal apare în cazul temelor modulante. Multe melodii din genul muzical rock și alte genuri de muzică populară au secțiuni identificate cu codă. O codă, în aceste genuri, este uneori menționată ca "outro".
Coda () [Corola-website/Science/329837_a_331166]
-
fagoți, doi corni și coarde. Concertul este structurat în trei părți: Prima parte este versiunea de concert a formei de sonată. Orchestra prezintă în introducere tema principală și tema subordonată. A doua introducere este în Fa major. Dezvoltarea variază în tonalități și se încheie în Si bemol major. Recapitularea este similară cu introducerea și este în Si bemol major. Beethoven a compus o cadență destul de dificilă, deși mult mai târziu după concertul în sine. Din punct de vedere stilistic cadența este
Concertul pentru pian nr. 2 (Beethoven) () [Corola-website/Science/329847_a_331176]
-
un cântec compus de Mahler în 1892. Cântecul, "Das himmlische Leben", prezintă viziunea unui copil asupra Raiului. Este interpretat de o soprană în ultima parte a simfoniei. Deși este de obicei descrisă ca fiind în Sol major, simfonia adoptă o tonalitate progresivă. Primele patru simfonii ale lui Mahler sunt cunoscute sub numele de simfoniile "Wunderhorn" deoarece temele lucrărilor sunt inspirate după cântece pe care Mahler le-a compus pe versurile colecției de poeme "Des Knaben Wunderhorn" (Cornul Fermecat al Tineretului). Simfonia
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
fi divizată în următoarele secțiuni: A1 - B1 - A2 - B2 - A3 - CODA. Tema este prezentată în primele 16 măsuri ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3, deși tema este ușor dezvoltată în secțiunile precedente. Partea rămâne predominant în tonalitatea Sol major dar este modulată în Re minor, Mi minor și Mi major; secțiunea B2 are o tonalitate destul de instabilă, fiind mai mult cromatică și schimbând multe tonalități. Partea a patra se deschide cu o scenă relaxată și pastorală în
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
ale secțiunii A1 dar adevăratele variațiuni apar în secțiunea A3, deși tema este ușor dezvoltată în secțiunile precedente. Partea rămâne predominant în tonalitatea Sol major dar este modulată în Re minor, Mi minor și Mi major; secțiunea B2 are o tonalitate destul de instabilă, fiind mai mult cromatică și schimbând multe tonalități. Partea a patra se deschide cu o scenă relaxată și pastorală în Sol major. Un copil, în voce de soprană, prezintă o versiune însorită și naivă a Raiului și descrie
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
deși tema este ușor dezvoltată în secțiunile precedente. Partea rămâne predominant în tonalitatea Sol major dar este modulată în Re minor, Mi minor și Mi major; secțiunea B2 are o tonalitate destul de instabilă, fiind mai mult cromatică și schimbând multe tonalități. Partea a patra se deschide cu o scenă relaxată și pastorală în Sol major. Un copil, în voce de soprană, prezintă o versiune însorită și naivă a Raiului și descrie sărbătoarea pregătită de sfinți. Partea are și o latură mai
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
a face comparație la o distanță de 1—2 decenii îl face să prezinte într-o manieră destul de colorată viața societății, în „Epistola lui Chesarie Dapontes către marele vornic Constantin Dudescu” din 18 august 1759, în care accentele critice capătă tonalități înalte. Autorul deplânge virulent starea de fapt socială, economică și politică a societății din Țara Românească a acelor vremuri. Opinia sa este - ulterior - de mai multe ori reluată ca material de analiză de către istoriografia românească. Lucrarea ["Flori pe înțelesul tuturor
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
folosit alături de pian în această primă parte. Spre sfărșitul părții pianul intră într-o lungă cadență înainte ca orchestra să i se alăture cu încă o melodie și să se îndrepte spre un final incitant. Partea a doua este în tonalitatea Fa major. Pianul și coardele deschid partea cu o melodie scurtă și delicată ce este auzită în întreaga parte înainte ca violonceii iar mai târziu celelalte coarde să preia tema principală, pianul fiind folosit în special ca acompaniament. Partea se
Concertul pentru pian (Schumann) () [Corola-website/Science/328378_a_329707]
-
create de staff-ul sau pentru melodia "M". Nepotrivindu-se cu propria viziune asupra cântecului, Hamasaki a decis să-l compună singură. În felul acesta, artista a ajuns să compună aproape toate melodiile de pe album, multe dintre ele schimbându-și tonalitatea. Albumul utilizează o gamă variată de instrumente: în cântecul "M" au fost folosite pianul, instrumentele cu coarde, clopotele și chitară electrică iar în melodii precum "A Song Is Born" și "Connected" a fost folosit sintetizatorul. Instrumentul predominant din album este
I am... () [Corola-website/Science/330815_a_332144]
-
un concert susținut la Nippon Budokan din Tokyo, Japonia din 6 decembrie 1983 care a fost primul concert din istorie care să fie transmis live prin satelit pentru MTV. O parte din melodii au trebuit să fie interpretate în altă tonalitate pentru a se potrivi vocii lui Lake, care a citit cea mai mare parte a versurilor de pe un prompter. Concertele din Japonia au fost un succes din punct de vedere financiar dar dezamăgitoare din punct de vedere muzical. Lake a
Asia (formație) () [Corola-website/Science/330863_a_332192]
-
el a numit "nouă luni de muncă frenetică". A caracterizat simfonia ca fiind o lucrare de "fier și oțel". Prokofiev a modelat structura simfoniei după ultima sonată pentru pian a lui Beethoven, Op. 111: o primă parte furtunoasă într-o tonalitate minoră urmată de o serie de variațiuni. Prima parte, în formă de sonată tradițională, este severă din punct de vedere ritmic, disonantă din punct de vedere armonic și groasă din punct de vedere textural. A doua parte, de două ori
Simfonia nr. 2 (Prokofiev) () [Corola-website/Science/330191_a_331520]
-
interpretată în cele două biserici importante din Leipzig: Biserica Sfântul Toma și Biserica Sfântul Nicolae. După cum poate fi observat, lucrarea a fost interpretată integral doar în Biserica Sfântul Nicolae: Bach exprimă unitatea întregii lucrări prin însăși muzica, parțial prin folosirea tonalităților. Părțile I și III sunt scrise în Re major, partea a doua în gama subdominantă Sol major. Părțile I și III sunt orchestrate similar pentru trompete exuberante, în vreme ce partea a doua pastorală este, prin contrast, orchestrată pentru instrumente de suflat
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
Părțile I și III sunt orchestrate similar pentru trompete exuberante, în vreme ce partea a doua pastorală este, prin contrast, orchestrată pentru instrumente de suflat din lemn și nu include un cor de deschidere. Partea a patra este compusă în Fa major (tonalitatea relativă a lui Re minor) și marchează cel mai îndepărtat punct muzical față de introducerea oratoriului, fiind orchestrat pentru corni. Bach începe o călătorie muzicală înapoi spre tonalitatea ce a deschis lucrarea prin tonalitatea dominantă La major a părții a cincea
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
include un cor de deschidere. Partea a patra este compusă în Fa major (tonalitatea relativă a lui Re minor) și marchează cel mai îndepărtat punct muzical față de introducerea oratoriului, fiind orchestrat pentru corni. Bach începe o călătorie muzicală înapoi spre tonalitatea ce a deschis lucrarea prin tonalitatea dominantă La major a părții a cincea spre o revenire triumfătoare la Re major pentru ultima parte. Pentru a întări această conexiune, între începutul și finalul lucrării, Bach refolosește coralul ce deschide prima parte
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
a patra este compusă în Fa major (tonalitatea relativă a lui Re minor) și marchează cel mai îndepărtat punct muzical față de introducerea oratoriului, fiind orchestrat pentru corni. Bach începe o călătorie muzicală înapoi spre tonalitatea ce a deschis lucrarea prin tonalitatea dominantă La major a părții a cincea spre o revenire triumfătoare la Re major pentru ultima parte. Pentru a întări această conexiune, între începutul și finalul lucrării, Bach refolosește coralul ce deschide prima parte "Wie soll ich dich empfangen?" pentru
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
compozitori din această perioadă se numără Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Antonio Vivaldi, Alessandro Scarlatti, Domenico Scarlatti, Georg Philipp Telemann, Arcangelo Corelli, Tomaso Albinoni, Claudio Monteverdi, Jean-Philippe Rameau, Johann Pachelbel și Henry Purcell. În perioada barocă a fost creată tonalitatea. În această perioadă compozitorii și interpreții au folosit ornamentare muzicală mult mai elaborată, au realizat modificări în notația muzicală și au dezvoltat noi tehnici de interpretare instrumentală. Muzica barocă a dezvoltat dimensiunea, diversitatea și complexitatea ansamblurilor instrumentale. Tot în această
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
mai preocupați de progresiile armonice și au folosit și tritonul, perceput ca un interval instabil, pentru a crea disonanțe. Atenția acordată armoniei a existat și la anumiți compozitori din perioada renascentistă, în special Carlo Gesualdo. Totuși, utilizarea armoniei îndreptată spre tonalitate și nu spre modalitate marchează trecerea de la renascentism la baroc. Acest lucru a condus la ideea că acordurile și nu notele pot conferi o stare de închidere - una din ideile fundamentale care au condus la ceea ce astăzi este cunoscut sub
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
spre modalitate marchează trecerea de la renascentism la baroc. Acest lucru a condus la ideea că acordurile și nu notele pot conferi o stare de închidere - una din ideile fundamentale care au condus la ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de tonalitate. Prin incorporarea acestor noi aspecte compoziționale, Claudio Monteverdi a promovat și mai mult trecerea de la renascentism la baroc. A dezvoltat două stiluri individuale de compoziție - polifonia renascentistă (prima pratica) și noua tehnică barocă de basso continuo (seconda pratica). Prin operele
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
tranziție sincronizată deoarece stilurile naționale au trecut prin schimbări în ritmuri diferite și la momente diferite. În general Italia este considerată ca fiind prima țară care a făcut trecerea la stilul baroc târziu. Principalul criteriu de tranziție este abordarea totală tonalității ca principiu structural. Acest aspect a fost evident în lucrările lui Jean-Philippe Rameau, care l-a înlocuit pe Lully drept cel mai important compozitor de operă francez. În același timp, prin lucrările lui Johann Fux, stilul renascentist al polifoniei a
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
mai ales cea de pe abdomen, e mai închisă. În timpul perioadei depunerii icrelor masculi maturi au fălci în formă de cârlig și pielea mai groasă, sub formă de crusta întărită ("butonii de dragoste") pe cap și spinare, iar femelele capătă o tonalitate vie a culorilor. Este o specie endemică bazinului dunărean. Este răspândită în apele curgătoare de munte din bazinul superior al Dunării. Are o distribuție geografică fragmentată în bazinului dunărean. Când a intrat în declin din cauza schimbărilor ecologice de pe Dunăre a
Lostriță () [Corola-website/Science/330408_a_331737]
-
prind putere nouă, cu un elan sălbatec!” clamează Poetul în „O taină pe valuri” din volumul sus-amintit. Numeroasele sale creații lirice, chiar de la volumul de debut sunt îmbibate de filozofia Ordinii, a acordului cu Viața. Deși mai apar poezii cu tonalitate melancolic-pesimistă, ciclul introductiv și sonetul Fierarul aduc o nouă tonalitate. După volumul Ziua sufletului - 1903, care mai conține elemente din Maeterlinck - atmosfera fricii metafizice, presimțirilor tragice, vor apărea ciclurile „Matka”(Mama) pe tema maternității și „Dzień pracy”(Ziua muncii), menit
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
O taină pe valuri” din volumul sus-amintit. Numeroasele sale creații lirice, chiar de la volumul de debut sunt îmbibate de filozofia Ordinii, a acordului cu Viața. Deși mai apar poezii cu tonalitate melancolic-pesimistă, ciclul introductiv și sonetul Fierarul aduc o nouă tonalitate. După volumul Ziua sufletului - 1903, care mai conține elemente din Maeterlinck - atmosfera fricii metafizice, presimțirilor tragice, vor apărea ciclurile „Matka”(Mama) pe tema maternității și „Dzień pracy”(Ziua muncii), menit să ridice la valoare sacră truda agricultorului-țăran. Tocmai aici, în
Leopold Staff () [Corola-website/Science/329091_a_330420]
-
că sunt pe propria cale. Pentru albumul „Be Not Nobody” s-a inspirat atât din muzica clasică, cât și din rock-ul clasic, combinat cu o voce însuflețită potrivită pentru muzica pop. Al doilea album, Harmonium, a fost unul cu tonalități joase, care aborda teme mai serioase. Pentru "Heroes & Thieves" s-a inspirat din ambianța orașului New York, în special a cartierului Nolita. (mai ales pentru piesa „Nolita Fairytale”). Pentru albumul "Euphoria", a fost inspirată de șamanism, lecturând mai multe povești mitologice
Vanessa Carlton () [Corola-website/Science/328795_a_330124]