4,979 matches
-
25 de tovarăși la sediul județienei (de partid, evident, n.n.) s’a dat drumul la difuzorul nostru și al C.S. județian așa că vestea în oraș s’a difuzat repede pătrunzând și în mahalale (subl.ns.)”. Referindu-se la opozanții regimului totalitar bolșevic, Cogut a notat următoarele: „... elementele reacțiunii care sunt cunoscute în orașul nostru (subl.ns.) nu au avut curajul nici să iasă pe stradă”. Desigur, știrea abdicării regelui a căzut ca un trăsnet asupra celor care mai credeau în adevărata
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
România a existat întotdeauna o imixtiune în cultură. A fost o perioadă în care cei mai buni oameni de cultură erau și cei mai buni politicieni. Epoca aceea s-a dus. Imixtiunea cea mai mare a avut loc în perioada totalitară, însă din punctul de vedere al susținerii culturii, epoca totalitară a fost un paradis. Mă refer aici la Carol al II-lea și la comunismul de dinainte de Ceaușescu. Ce s-a întâmplat în vremea lui Ceaușescu a fost o aberație
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o perioadă în care cei mai buni oameni de cultură erau și cei mai buni politicieni. Epoca aceea s-a dus. Imixtiunea cea mai mare a avut loc în perioada totalitară, însă din punctul de vedere al susținerii culturii, epoca totalitară a fost un paradis. Mă refer aici la Carol al II-lea și la comunismul de dinainte de Ceaușescu. Ce s-a întâmplat în vremea lui Ceaușescu a fost o aberație. Întotdeauna, într-o țară latină, politicul va influența cultura. "Aș
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ce ține mai degrabă de sfera spiritualului decât de realitatea concretă, cea din urmă implicând remodelarea, în timp îndelungat, a mentalității și a practicilor sociale. Libertatea spirituală, deși este o libertate pe care o poți experimenta și într-un sistem totalitar, și-a reinstituit, după perioada comunistă, forme de expresie pregnante atât în comunicarea rituală din spațiul bisericilor -, cât și în comunicarea informală/formală din spațiul mass-media. Necesitatea recuperării discursului religios în cele două spații a devenit o preocupare atât pentru
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
elaborate în conformitate cu tradițiile și canoanele Bisericii Ortodoxe universale, însă adaptate noilor condiții în care trebuia să funcționeze Biserica. După cum spunea Preasfințitul Visarion, Episcopul Tulcei, la douăzeci de ani de la înlăturarea regimului de tristă amintire, tratarea problemei rezistenței BOR sub regimul totalitar face obiectul cercetării istorice, dar și al conștiinței și al moralei creștine, poate întâmpina anumite dificultăți din prisma faptului că acoperirea faptică totală a jumătate de secol de opresiune și teroare este un lucru aproape imposibil, deoarece sistemul s-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
slavo-bizantină. În același timp, ea se pregătește pentru o nouă misiune: aceea de metereze împotriva întoarcerii Islamului"13. III. RECUPERAREA NORMALITĂȚII. DISCURSUL RELIGIOS ÎN MASSMEDIA Imediat după evenimentele din decembrie 1989, presa a vizat și factorul religios, ignorat în perioada totalitară. Dat fiind faptul că manifestările ce au adus "libertate" românilor s-au derulat în ajunul Crăciunului, primele evenimente de factură religioasă au fost prezentate în corelație cu acest moment, Nașterea Mântuitorului; era o renaștere a unui popor a cărui libertate
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
În acest peisaj au apărut, după 1994, primele mari grupuri din audiovizual, grupuri care, prin dezvoltarea lor, anunță marile corporații (Antena 1, Pro Tv, Tele 7 ABC ș.a.m.d)5. Dar pentru elita românească a acelui moment căderea regimului totalitar nu a însemnat decât o clipă de speranță, nematerializată la modul concret. Astfel, academicianul Caius Iacob 6, în speranța unei prese libere, scrie: "sunt foarte mulți ani de când nu mi-am mai putut exprima în presa scrisă gândurile, sentimentele. Prin
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
în 2006, "armă politică". "Dacă în contextul unor sisteme politice democratice presa devine o formă de putere socială și politică prin asumarea rolului de tribună publică de dezbatere în interesele cetățenilor, în cazul unor mișcări ideologice de tip autoritarist sau totalitar, presa devine o armă politică, instrumentul cel mai eficient de a transmite mesajele politice care îndeamnă direct la acțiune, care mobilizează masele, prin modalități de expresie specifice propagandei"16. Televiziunea însă nu era doar un instrument de propagandă, ci și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
politice care îndeamnă direct la acțiune, care mobilizează masele, prin modalități de expresie specifice propagandei"16. Televiziunea însă nu era doar un instrument de propagandă, ci și de susținere a regimului, suportând, pe lângă opresiunile cauzate de funcționarea într-un regim totalitar, și anii "deceniului satanic" (1980-1989). Televiziunea Română a fost obligată să fie părtașă la actele de minciună și manipulare, de falsificare a realității. "Vizitele lui Ceaușescu, scria Ilie Rad în 2003, erau adevărate "potemkiniade"17 care însemnau vopsirea arborilor ornamentali pe
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
cuvinte specifice vocabularului religios, folosire ce a dus la crearea de clișee comuniste ulterior respinse sau evitate în discursul religios. Acest aspect al limbii este semnalat și de Rodica Zafiu în Diversitate stilistică în România actuală: "În deceniile de regim totalitar, în aleatoriul unui sistem aberant de cenzură, în care anumiți termeni erau urmăriți cu îndârjire și suprimați imediat, înghițiți de croșete, ironia sorții făcea ca alții, cu nimic mai nevinovați, să se repete în deplină libertate: poezia ocazională își însușise
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
acut desacralizării prin comercializare, iar ultima jumătate de secol a dovedit că totul este de vânzare, astfel că la nivel european industria mass-media s-a dovedit a fi, pe lângă un instrument feroce de șantaj, o afacere extrem de profitabilă. Dacă perioada totalitară a născut o presă aservită unei singure direcții directivele CC ale PCR, iată că astăzi, după o iluzie de cincisprezece-douăzeci de ani, asistăm la aservirea acestei instituții interesului financiar și politic. Practic, în România nu a existat o perioadă în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
analiză aprofundată a constrângerilor la care Patriarhul Teoctist a fost supus denotă diplomația și dorința de salvgardare a Bisericii, diplomație căreia îi datorăm astăzi existența instituțională a BOR și evoluția unui discurs care a fost apărat și menținut în perioada totalitară. Acest gen de articole pot fi urmărite pentru a puncta evoluția istorică în care sunt incluse și relațiile interconfesionale, precum și modul cum au funcționat sau nu, relațiile între diferitele biserici. "Biserica Ortodoxă se retrage din Consiliul Mondial"89 este titlul
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
drepturi minimale. Deși din punct de vedere ideologic cele două viziuni erau divergente, în planul relațiilor umane au existat adesea cazuri de colaborare și sprijin în spiritul ideii că toți sunt oamenii Bisericii și nu trebuie lăsați la mâna regimului totalitar. La fel, problema colaboratorilor și a informatorilor Securității, aflați în interiorul Bisericii, trebuie atent reevaluată, deoarece și aici există o serie întreagă de prejudecăți"100. Dacă acest gen de discurs, ce poate fi încadrat în egală măsură în capitolul de discurs
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
vocabularul cotidian. Dacă discursul religios va reuși să își păstreze strălucirea arhaică și în același timp să se folosească de noile tendințe, istoria discursiv-religioasă va reuși, peste timp, să ofere un răspuns. a. Tehnicismul și mișcarea discursiv-religioasă Marginalizat în perioada totalitară, discursul religios a revenit în spațiul public românesc, căutând să realizate o adaptare rapidă la mecanismele de comunicare ce au invadat spiritul uman cu o viteză uluitoare. Din această cauză nevoia de adaptare a discursului ar trebui să fie asemenea
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
liberi", în Adevărul, 6 ianuarie, 1990. Vasile, Cristian, "Considerații privind sursele și temele istoriei ecleziastice postbelice", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, VII, 3, 2007. Visarion, Episcopul Tulcii, PS, "Biserica Ortodoxă Română și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009. Cotidiane Adevărul, 11 ianuarie 1990. Adevărul, 13 mai, 1998. Adevărul, 14 mai 1998. Adevărul, 21 iunie 2005. Adevărul, 21 martie, 1998. Adevărul, 24 iunie 1998. Adevărul, 28 decembrie 1989. Adevărul, 3 iunie 1990
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
et Stratégiques, Paris, 1994, p. 14. 2 Manuela Cernat, "Prefață", în Itinerarii pastorale în condeiul presei, vol. V, Editura Arhiepiscopiei Tomisului, Constanța, 2007, p. 5. 3 PS Visarion, Episcopul Tulcii, "Biserica Ortodoxă Română și rezistența ei în lupta contra statului totalitar comunist", în Revista Teologică, nr. 3/2009, p. 9. 4 Cristian Vasile, "Considerații privind sursele și temele istoriei ecleziastice postbelice", în Studia Politica. Romanian Political Science Review, VII, 3, 2007 (cuprinzând Actele colocviului Biserici și politică în România secolului al
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
pus pe capacitatea învechitei distincții teoretice dintre societatea civilă și instituțiile statului de a confei sensuri noi, diferite, evenimentelor sociale și politice contemporane. De exemplu, Democrația și societatea civilă și Societatea civilă și statul au arătat de ce rezistența în fața regimurilor totalitare de după înăbușirea "primăverii de la Praga" se folosea adesea de limbajul societății civile. Dar aceste cărți au insistat îndeosebi pe faptul că distincția stat-societate civilă este de importanță vitală nu numai în contexte în care lipsesc libertățile de bază, civile și
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
acestor dificultăți, dar acest fapt nu ajută la nimic. Este clar că sînt subestimați diferiții factori care demonstrează incapacitatea partidului politic de masă de a organiza și de a integra societatea civilă în rîndurile sale5, cum este subapreciat și potențialul totalitar al partidelor monopoliste, suspiciune generată de dorința de a aboli societatea civilă. Interesul strategic al lui Gramsci față de societatea civilă este în totalitate oportunist. El imaginează o societate a viitorului fără clase și trage o concluzie politică de aici, conform
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
în Europa Centrală și de Est s-au îndepărtat de marxism. Printre lucrările deschizătoare de drumuri în această direcție se înscrie și eseul samizdat semnat de Jan Tesař, istoric ceh, șomer, care s-a specializat în analiza și compararea regimurilor totalitare. El a fost printre primii semnatari ai Chartei 77 și co-fondator al Comitetului pentru Apărarea celor Persecutați pe Nedrept (VONS). El fusese recent eliberat după șase ani de închisoare pentru activități subversive 9. După Tesař, diferitele forme de dictatură totalitară
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
totalitare. El a fost printre primii semnatari ai Chartei 77 și co-fondator al Comitetului pentru Apărarea celor Persecutați pe Nedrept (VONS). El fusese recent eliberat după șase ani de închisoare pentru activități subversive 9. După Tesař, diferitele forme de dictatură totalitară din secolul al XX-lea (stalinismul, nazismul) au apărut din cauza instabilității politice și a "structurii nedezvoltate a societății civile". Originile acestor regimuri dominate de partidul unic arată că democrația și totalitarismul nu sînt total opuse, deoarece în condiții de criză
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Originile acestor regimuri dominate de partidul unic arată că democrația și totalitarismul nu sînt total opuse, deoarece în condiții de criză, cînd așa-numitele "mase largi" intră brusc în viața politică, pe fondul unei societăți civile slăbite, mișcările și partidele totalitare sînt alimentate în acest caz de lozinci democratice improprii, ca de exemplu "toată puterea sovietelor" sau "de la mase, pentru mase". Regimurile totalitare apar totdeauna după "o criză revoluționară în societate", dar și regula inversă este valabilă, susține Tesař. Societatea civilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
așa-numitele "mase largi" intră brusc în viața politică, pe fondul unei societăți civile slăbite, mișcările și partidele totalitare sînt alimentate în acest caz de lozinci democratice improprii, ca de exemplu "toată puterea sovietelor" sau "de la mase, pentru mase". Regimurile totalitare apar totdeauna după "o criză revoluționară în societate", dar și regula inversă este valabilă, susține Tesař. Societatea civilă este antidotul cel mai bun pentru demagogia răspîndită de ideologiile de masă și de mișcările de masă încurajate de apariția idealului democratic
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
mai bun pentru demagogia răspîndită de ideologiile de masă și de mișcările de masă încurajate de apariția idealului democratic. Eforturile prelungite pentru societatea civilă nu revoluțiile dramatice de sus în jos sau invers constituie arma cea mai puternică împotriva dictaturii totalitare, după instalarea acesteia. Societatea civilă reprezintă "călcîiul lui Ahile" al regimurilor de felul celui cehoslovac. Dacă sistemele totalitare, ca o întoarcere la absolutism în secolul al XX-lea, apar mai ușor într-un mediu în care structura "societății civile" nu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
democratic. Eforturile prelungite pentru societatea civilă nu revoluțiile dramatice de sus în jos sau invers constituie arma cea mai puternică împotriva dictaturii totalitare, după instalarea acesteia. Societatea civilă reprezintă "călcîiul lui Ahile" al regimurilor de felul celui cehoslovac. Dacă sistemele totalitare, ca o întoarcere la absolutism în secolul al XX-lea, apar mai ușor într-un mediu în care structura "societății civile" nu este suficient de bine formată, atunci calea cea mai sigură de a împiedica apariția lor este încurajarea dezvoltării
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
societății civile din regiune și, astfel, prin tratarea tuturor indivizilor, a grupurilor și a organizațiilor ca fiind bunul lor propriu. În timpul fazei a doua a teoriei despre societatea civilă, cu alte cuvinte, s-au făcut eforturi de a evidenția caracterul totalitar al sistemelor de tip sovietic. Se spune că aceste sisteme au anihilat societatea civilă prin includerea sa completă în structurile birocratice ale aparatului de stat controlat de partid. Au fost anihilate astfel disticțiile esențiale între puterea politică și puterea socială
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]