3,826 matches
-
au apărut și alți profesori de fizică, de matematică. Interesant, acum îmi dau seama că am scăpat de S. odată cu revoluția din 1989!" (A.M.). Astfel de relatări nu ajung în programele de examen, deși au făcut parte din realitatea efectiv trăită a epocii respective. Din păcate, adevărul nu este niciodată suficient pentru a justifica o istorie. Mai precis, el ajunge doar un loc comun printre altele și își pierde reprezentativitatea; devine un detaliu neglijabil, pus în slujba acelor trecuturi care se
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prima caracterizare ce s-a dat ficțiunii, iar granița dintre real și posibil sau între adevărat și verosimil constituie distincția dintre factual și ficțional. O distincție fundamentală între textele ficționale și textele istorice (două mari moduri de configurare a experienței trăite) face și Paul Ricoeur, luând drept punct de plecare Poetica lui Aristotel. Însă filosoful francez abordează această problemă din altă perspectivă, și anume dinspre filosofia temporalității. Elaborarea intrigii ("punerea în intrigă"), spune Paul Ricoeur 52, este comună povestirii istorice și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
mult sau mai puțin deformate. Coexistența într-o asemenea operă a unei părți de real și a unei părți de ficțiune este o modalitate prin care autorii acestui tip de literatură reflectează asupra problemelor care îl preocupă. Ei aleg istorii trăite, evenimente observate de ei înșiși, legate de propria experiență. Acești autori au nevoie de realitățile trăite pentru a construi istoriile fictive, cu personaje inventate și, în aceeași măsură, au nevoie de frânturi inventate pentru a pune în scenă realitatea epocii
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
82, consideră că "documentar" nu înseamnă statistici și publicistică, ci trăire artistică învestită cu rigoarea documentului autentic: P(ovestiri) d(in) K(olîma) reprezintă fixarea excepționalului în condiții de excepționalitate. Nu e vorba de proză documentară, ci de o proză trăită ca document, fără denaturările din Amintiri din casa morților. Veridicitate de proces-verbal, de relatare reportericească, ridicată la cea mai înaltă treaptă artistică: iată cum îmi înțeleg eu munca 83. Documentul artistic are o răspândire mai amplă și un impact mai
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
idee susținută de scriitori cunoscuți, precum David Rousset, Primo Levi, Jorge Semprun sau Varlam Șalamov. Merită citată mărturisirea lui Jorge Semprun, ca o "definiție" a documentului artistic: Totuși, mă încearcă o îndoială în privința posibilității de-a povesti. Nu fiindcă experiența trăită ar fi de neexprimat. Ea a fost de netrăit, ceea ce e cu totul altceva, nu va fi greu de înțeles; e altceva, care nu se referă la forma unei povestiri posibile, ci la substanța sa. Nu la structura, ci la
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Doar artificiul unei povestiri organizate va reuși să transmită parțial adevărul mărturiei 85. V. Șalamov, autor al unor povestiri și poezii despre lagăr care au circulat în samizdat până în anul 1989, mărturisește că nu este ușor de abordat teribila experiență trăită. Șirul de interogații retorice din fragmentul următor comunică zbuciumul scriitorului, cauzat de presiunea celor trăite de el în detenție. Acel repetat "cum" din interogații reprezintă forma artistică, necesară oricărei reprezentări: Cum să zugrăvești legea decăderii? Cum să zugrăvești legea rezistenței
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
înseamnă, pentru exigentul Soljenițîn, ca și pentru căutătorii lui de adevăr, a îngropa adevărul pentru totdeauna, iar adevărul și dreptatea sunt esența libertății interioare, bunul cel mai de preț al omului"107. Suferința povestită nu este același lucru cu suferința trăită, care poate fi comunicată într-o măsură destul de redusă, idee confirmată și de Vladimir Bukovski, un alt luptător împotriva abuzurilor și nedreptăților din timpul regimului comunist sovietic: Când citești sau auzi relatări despre lagărele de concentrare, despre represaliile în masă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că O zi din viața lui Ivan Denisovici (ca și celelalte texte literare soljenițiene) reprezintă un document artistic deosebit de valoros: O zi din viața lui Ivan Denisovici nu este document în sens memorialistic, nu sunt însemnări sau amintiri despre cele trăite personal de autor, deși numai experiența personală a putut să confere acestei povestiri o asemenea veridicitate și autenticitate. Aceasta este o creație artistică, și, chiar în virtutea expunerii artistice a materialului biografic respectiv, ea constituie o mărturie de o însemnătate deosebită
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că și el vine tot de acolo "unde nouăzeci și nouă plâng, iar unul râde". Realitatea lagărului este trăită atât în conștiință, cât și în corp, dar corpul este cel care dă adevărata măsură a acestei lumi. Mărci ale suferinței trăite de Ivan Denisovici, pentru el adevărate repere în spațiu și timp, sunt dinții "rari, împuținați de scorbut la Ust-Ijma în patruzeci și trei, când era să dea ortul popii"146. Hrana foarte proastă și distribuită în cantități foarte mici, somnul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la pauza de masă! Pân' la stingere!"182. Autoritățile pot controla timpul deținuților, dar nu-și pot extinde stăpânirea și peste timpul rememorat, deoarece trecutul deținutului parcă nu face parte cu adevărat din viața sa. Acesta nu are concretețea celui trăit, ci are mai degrabă contururile unui vis. Deși timpul prezent nu apare, persistă impresia că totul se petrece într-un prezent. Ivan Denisovici nu trăiește nici în trecut, nici în viitorul cu așteptata libertate, ci în prezentul lumii lagărului, care
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că boala lor înseamnă moarte, însă el nu rămâne blocat în a afirma iminența morții. Atitudinea lui evoluează spre raportarea la moarte, spre asumarea ei, cu problemele morale specifice, ceea ce conduce la revelația legată de modul în care ar trebui trăită viața pentru a păstra conștiința curată. În afară de boala incurabilă, pe Efrem îl predispune la aceasta lectura unei povestiri care ajunge întâmplător la el Ce-l ține pe om în viață, de Lev Tolstoi. El se recunoaște în boierul din povestire
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
G. Genette, aceasta este o funcție de mărturie, de atestare 307, întrucât raportul pe care naratorul îl întreține cu istoria este unul de natură afectivă, dar și morală sau intelectuală, care poate lua forma unei simple mărturii. Astfel, amintindu-și experiența trăită ca bolnav aflat pe cale de însănătoșire, naratorul din Mâna dreaptă devine atent la tot ce îl înconjoară. Îl impresionează mai ales femeile, ce reprezintă, prin frumusețe și delicatețe, însăși viața pe care el o redobândește: De cealaltă parte, trecură două
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
ori prin gradul lor de gravitate, ori prin absolutismul puterii el trece pe neașteptate peste prag, atunci a ieșit din umanitate. Și, poate, fără putință de întoarcere 311. Asemenea meditații morale au o profunzime care vine din faptul că sunt "trăite". Tocmai experimentarea suferinței l-a făcut pe autorul Arhipelagului GULAG să vadă problemele morale foarte nuanțat. El a înțeles că răul are o mare forță de acaparare, dar că aceasta constituie un întreg proces. Specializarea în matematică și fizică a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
la ședințe: să vă prelucrăm"348. Kostoglotov, dimpotrivă, a putut să trăiască "în acord cu propria conștiință", în pofida încarcerării. Kostoglotov nu este dispus să mascheze idei și sentimente, iar comportamentul frust este o consecință clară a experienței sale. Duritatea experienței trăite l-a învățat ce anume dă valoare vieții unui om. În legătură cu aceasta, este importantă scena care se petrece în magazinul în care Kostoglotov intră din curiozitate, în dimineața externării. Atenția lui este atrasă de un bărbat care cere o cămașă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
diferit. Adoptarea unei religii de compromis a dus la o indiferență în practicarea acesteia (creștine) și la conformarea unei atitudini diferite față împăratul următor. Nu se poate presupune într-un barbar convertit, într-un oarecare mod în ultimul moment, credința trăită unui creștin din Africa ori din Egipt sau de comunitățile acestora. Fenomenul barbarismului explică mult mai bine indiferența religioasă a armatei secolului IV, deși fenomenul nu poate fi considerat general și nici definitiv. În fața intrării masive a barbarilor în Imperiu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
IV, imediat după Introducere, se deschide cu un prim capitol dedicat analizei Creștinismului în Imperiul roman, plecând de la diaspora iudaică și realitatea creștinismului în ascensiune și despre situația religioasă greco-romană existentă în Imperiul roman la întâlnirea cu creștinismul, concepțiile reciproc trăite sau exprimate și creștinismul în istoriografia păgână greco-romană. Al doilea capitol a luat în considerație Serviciul militar și războiul drept în concepția creștină în izvoarele biblice și patristice. În al treilea capitol am vorbit despre Participarea militarilor la viața Bisericii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
abilității de Înțelegere și exprimare a variatelor emoții și folosirea autoreglării Următoarele strategii pot fi de ajutor În exprimarea și reglarea diferitelor stări emoționale la copilul verbal cu autism: Dezvoltarea vocabularului pentru a Împărtăși cu ceilalți stările emoționale și experiențele trăite: copilul trebuie mai Întâi să Învețe cuvintele pentru diversele stări emoționale și abia apoi să poată manifesta deprinderi de autoreglare a acestora. Învățarea vocabularului ar trebui să Înceapă cu emoțiile de bază (vesel, trist, supărat, speriat) și să continue cu
DEZVOLTAREA COMUNICĂRII LA COPIII CU AUTISM. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
crucifix la domiciliu... (bineînțeles, aceste întrebări vor fi adaptate în funcție de mediul catolic, protestant, musulman). Această valoare poate fi pusă la încercare printr-o întrebare care îl invită să aleagă între mai multe valori. Se pot introduce istorioare care imită situații trăite: reacțiile celui interogat vor scoate la lumină valoarea (valorile) sa (sale). Alte întrebări permit evaluarea intensității atașamentului față de o valoare etc. În afara întrebărilor care urmăresc să descopere valorile, altele își pot găsi locul în chestionar, destinate să adune datele care
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
astfel: Try Jesus! [Încearcă-l pe Iisus n. trad.]). Aceasta înseamnă că omul își creează propriile adevăruri. Acestea sunt mereu noi, deoarece sunt puse la încercare de experiențe care le modifică. Am trecut deci de la o morală teoretică la una trăită. Multitudinea sistemelor de valori și de conduită duc la relativism. Nimeni nu poate să pretindă că a găsit soluția sau adevărul, cel mult poate să pretindă dreptul la a fi diferit. Chiar și în știință, noțiunea de adevăr nu o
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
duce prea bine: Nu există fapte, doar interpretări", afirmă mulți. Locul adevărului este luat de valori ca sinceritatea și autenticitatea. Ceea ce contează nu este adevărul sau justețea unei valori, ci modul în care a fost obținută și cum este aceasta trăită. Nu se acceptă să se trișeze sau existența unei contradicții între ce spune o persoană și ce face aceasta. Reproșul adus siste-mului socio-economic: acesta este bazat pe căutarea profitului și a competiției, în timp ce marile forțe spirituale predică dra-gostea pentru aproapele
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Încheiem cu o observație 37 ce încearcă să surprindă esența întregii dezbateri urmărite, și anume că identitatea este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este o proiecție trăită, simțită și considerată în consecință extrem de reală și plină de substanță. CAPITOLUL 4 PERSPECTIVE ROMÂNEȘTI ASUPRA IDENTITĂȚII În acest capitol avem două obiective: pe de o parte, urmărim prezentarea unei serii de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în momentul de față cea mai promițătoare pentru dezvoltarea teoretică. Am concluzionat pe baza acestor analize că identitatea colectivă este o chestiune ce ține de cogniție, percepție sau reprezentare, este supusă schimbării, este o construcție, dar în același timp este trăită, simțită și considerată în consecință ca fiind extrem de reală și plină de substanță. În continuare am analizat o serie de concepții românești cu relevanță în câmpul teoriilor identității. Am ales dintre ideile-forță care au făcut istorie în studiul socialului și
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
18 iunie 1898... Suficient să ne relate ze a tâtea nu numai despre Tecuci sau Tutova - cu cei doi binecredincioși plecați în lume... Plecați nu atât să cerșească și să agonisească, cât mai ales să „transporte” cu ei spiritul tutovean: trăitul în comun și rezolvarea împreună atât a bucuriilor cât și a necazurilor. Că veșnice la 18 iunie 1898. După ce nu l înțelesesem pe deplin e așa se întâmplă printre tutoveni și tecuceni - nașterea, viețuirea ca și moartea oamenilor se petrec
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
urmează, nu va fi vorba de o recenzie, ci de gândurile cuiva care își retrăiește propria-i viață, în paralel cu cea povestită de Alexandru Mânăstireanu, al cărui crez este: „ ....știu că cel mai prețios dar al omului este viața trăită fru mos și demn.” Mă reîntorc, deci, în timp la ziua de 12 mart ie 1 916, când autorul „...a venit pe lume, bătând la porțil e vi eții.” Tatăl său, decedat la vârsta de 94 ani (!) fusese luptător în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
presupune războiul (este vorba de cel de al doilea război m ondial). Familia este aceea ce ține echilibrul între a fi și a nu fi! Mersul evenimentelor istorice în cazul de față este cuno scut de noi din surse directe, trăite, o mare parte dintre el e. * Autorul își evocă nu numai copilăria, ci și a dole scența și maturitatea întâmplată la Bârlad, oraș căruia îi dăruiește tot ceea ce poate ca șef de clasă, de promoție, ca exemplu de corectitudine morală
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]