9,719 matches
-
lui N. Bălcescu, Românii supt Mihai Voievod Viteazul (1963). A mai transpus, pentru reviste, ziare și antologii, din prozatori români ai secolului al XX-lea (Mihu Dragomir, Titus Popovici, Costache Anton, Aurel Leon, Aurel Mihale, Al. Sahia). A participat ca traducător la realizarea antologiei literaturii române A román irodalom kis tükre, crestomație redactată și îngrijită de A. împreună cu Mihai Gafița (1962-1964). Prin prezentările succinte ale scriitorilor și prin selectarea competentă a celor mai semnificative texte din literatura română, această antologie reprezintă
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
română, această antologie reprezintă până astăzi cea mai bine realizată lucrare de acest fel în limba maghiară. A mai colaborat la îngrijirea și redactarea câtorva volume de traduceri din literatura română, apărute la Editura Európa din Budapesta. Împreună cu Jékely Zoltán, traducătorul a îngrijit tipărirea unei ediții selective din opera lui G. Coșbuc (1958). A alcătuit, în colaborare cu Domokos János, o antologie de balade și cântece populare românești (1961) și o ediție de scrieri din opera lui M. Sadoveanu (1966). Traduceri
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
ANDREIȚĂ, Ion (11.VI.1939, Perieți, j. Olt), poet, prozator, publicist și traducător. Fiu al lui Marin Andreiță, notar, și al Floricăi Andreiță (n. Preoteasa), A. urmează Liceul „Radu Greceanu” din Slatina, apoi frecventează cursurile Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București (1958-1963). Activează ca ziarist la „Scânteia tineretului” (1963-1983
ANDREIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285354_a_286683]
-
, Gheorghe (12.IV.1944, Ruda-Budești, j. Vâlcea), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Grigorescu) și al lui Ion Anca, funcționari. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și inspector în Ministerul Învățământului, lector
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
stinsă, accentul căzând nu atât pe aspectul de anticipație, cât pe progresia spaimei și pe modalitățile diferite de trăire a catastrofei: resemnat, filosofic, pe „planeta roșie”; convulsiv, apocaliptic, pe cea „albastră”. Ultima „poveste fantastică” se arată anecdotică, excesiv demonstrativă. Ca traducător, A. se conformează gustului cititorilor și spiritului publicațiilor adresate acestora, oprindu-se la nuvele și romane submediocre. Alături de acestea, apar însă și texte ale unor scriitori precum A. Daudet, Guy de Maupassant, E. A. Poe, H. W. Longfellow, Mark Twain, H. G
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
Biblia 1688 (volumul Geneza, apărut în 1988, a fost distins cu premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu” al Academiei Române). În studiul introductiv al ediției, A., aducând date biografice noi, reconsideră rolul lui Nicolae Milescu Spătarul în cultura română, socotindu-l cel dintâi traducător al textului integral al Vechiului Testament. Într-un alt studiu introductiv, la ediția Dosoftei, Opere (1978), A. reconsideră locul unei alte figuri proeminente a culturii române vechi, aceea a mitropolitului Dosoftei, subliniind valoarea poetică a psalmilor versificați de acesta. Cele
ANDRIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285358_a_286687]
-
serial pe tema literaturii SF europene și americane, intitulat Premii, topuri, clasamente. Într-un singur număr (516/1994), publicația găzduiește nu mai puțin de trei autori străini, cu proze reprezentative: Frederik Pohl, Mituri ale creației la rasele dispărute (fără indicarea traducătorului), Brian W. Aldiss, Câmpia, nesfârșita câmpie (în tălmăcirea lui Victor Cociș), Bruce Sterling, Strigoiul (în românește de Florin Pâtea). De reținut, alături de bogata iconografie, calitatea prezentării grafice, în efortul de a populariza acest tip de literatură cu precădere printre tineri
ANTICIPAŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285381_a_286710]
-
, Alexandru (8.X.1929, Vașcău - 1.X.1996, București), poet și traducător. Este fiul Ștefaniei (n. Todan) și al lui Nicolae Andrițoiu, mic meseriaș. După școala primară urmată la Vașcău și Liceul „Samuil Vulcan” de la Beiuș, absolvit în 1948, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, pe care o
ANDRIŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
, Valeriu (18.III.1921, Glăvile, j. Vâlcea) poet, dramaturg, prozator, memorialist și traducător. Este fiul ardeleanului Vasile Anania, mic negustor de țară, apoi muncitor în București, și al Anei (n. Mărgăritărescu), fiica unui preot din Vâlcea. Urmează primele cinci clase în comuna natală, apoi cursurile Seminarului Central din București (1933-1941), unde îi are
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
, Sorin (20.VIII.1957, Târgu Ocna), eseist și traducător. Fiul al lui Nicolae Antohi și al Anetei (n. Tătaru), învățători. A absolvit Facultatea de Filologie (secția engleză-franceză) a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1981), după care a fost redactor la revista studențească „Dialog”, profesor la Liceul industrial Negrești
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
parte dintr-un ciclu ce se vrea o „cronică a epocii”, cu centrul în Odobești. „Însoțitor” și grefier detașat, implicit ironic, autorul reușește să recreeze o realitate proprie. Alte trei romane anunțate în presă nu au mai apărut. Fie ca traducător, fie doar ca girant al unor traducători interziși în perioada 1937-1944 (Eugen Relgis, Eugen B. Marian, Paul B. Marian), A. a contribuit la editarea unor opere ale literaturii universale în versiune românească, între care Jane Eyre de Charlotte Brontë, Rebecca
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
o „cronică a epocii”, cu centrul în Odobești. „Însoțitor” și grefier detașat, implicit ironic, autorul reușește să recreeze o realitate proprie. Alte trei romane anunțate în presă nu au mai apărut. Fie ca traducător, fie doar ca girant al unor traducători interziși în perioada 1937-1944 (Eugen Relgis, Eugen B. Marian, Paul B. Marian), A. a contribuit la editarea unor opere ale literaturii universale în versiune românească, între care Jane Eyre de Charlotte Brontë, Rebecca de Daphné du Maurier, Familia Malavoglia de
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
, N.[icolae] (22.IX.1904, Galați - 7.IX.1973, București), eseist și traducător. Este fiul lui Savel Argintescu, medic, și al Elenei (n. Popescu), descendentă a unei familii de ardeleni. Pentru a atrage atenția asupra originii sale pe linie maternă, criticul își va completa identitatea cu onomasticul Amza. Absolvent al Facultății de Litere
ARGINTESCU-AMZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285439_a_286768]
-
, Grigore (pseudonim al lui Grigore Popescu; 11.VI.1943, Pietroșița, j. Dâmbovița), poet și traducător. Este fiul Mariei (n. Cârstoiu) și al lui Grigore Popescu, țărani. A urmat liceul la Târgoviște și a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, secția istorie veche și arheologie (1965), precum și Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu”, secția
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
ARGEȘANU, Constantin (17.IX.1892, Târgu Dealului, azi Ștefănești, j. Argeș - 19.I.1964, București), autor de versuri, prozator și traducător. Fiu al Zafirei (n. Popescu) și al lui Emanoil Argeșanu, A. a absolvit liceul la Pitești, apoi a urmat cursurile unor institute militare la București și Potsdam, devenind ofițer de geniu. Participă la primul război mondial, iar mai târziu (1926-1927
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
părea multora un fleac, deși nu e deloc lipsit de importanță: transpunerea românească a lui dandy din 1840 până azi. Foarte puțini dintre autorii români lasă cuvântul În original, spre marea noastră surprindere. De cele mai multe ori ei, dar mai ales traducătorii Îl Înlocuiesc invariabil cu filfizon. Simplă chestiune de comoditate? Sau semn al unei mentalități? Întrebarea devine și mai provocatoare când vedem că DEX-ul Îi dă un singur sens și Îi subliniază - corect - nuanța peiorativă: „tânăr cu pretenții de eleganță
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
traduit Faust, " souffrance " qui l'a déterminé à exprimer et à synthétiser să conception traductive. Îl observe que la traduction est un processus épineux et complexe, qui mérite une attention accrue de la part des traducteurs et de la critique : Despre un traducător, prin sufletul căruia a trecut pârjolul lui Faust, se poate spune că are într-adevăr ceva de spus despre problema traducerii poeziei dintr-un grâi într-altul, și în general despre problema traducerilor, în condițiile concrete ale literaturii noastre. [...] Cine
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
poezia ia ființă și prin cuvântul combinat cu alt cuvânt. Și aici se deschide o poartă largă neologismului. Firește că întrebuințarea neologismului salvator îmbinat cu un cuvant neaoș românesc atârnă în cele din urmă de puterea creatoare de limbă a traducătorului sau a poetului.1005 Blaga propose une première technique de traduction : îl s'agit de la compensation par laquelle on ajoute au " néologisme sauveur " un terme local, cela contribuant à préserver la poéticité du texte source. En ce qui concerne le
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
au poète traducteur. Le dernier ne peut pas effacer son style poétique dans la traduction : " O traducere poetica ia ființă într-o zonă de interferență între structurile stilistice ale operei originale și structurile stilistice proprii poetului traducător. Oricât ar încerca traducătorul să se depersonalizeze, interferență de structuri se produce în chip inevitabil. "1008 Nous observons que le poète emploie le syntagme " traduction poétique ", que nous associons dans ce contexte à la fois à la " traduction de textes poétiques " et à la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
roumaine.1022 Plus qu'une traduction ethnocentrique, la variante roumaine de l'œuvre de Goethe porte, involontairement, la marque stylistique de son traducteur : Spuneam privitor la limba în care am facut traducerea că ea poartă desigur pecetea limbii poetice a traducătorului. N-am urmărit într-adins acest lucru. Din contră, ceea ce s-a făcut, s-a făcut împotriva oricărei intenții. N-am căutat, adică, să impun limbii tiparul meu. Intenția mea era să mă depersonalizez pe cat putință și să asimilez pe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par déchiffrage (" tălmăcire "), le vrai traducteur doit se faire créateur. Să tache est de mettre en fonction toutes șes ressources de la langue pour que la traduction atteigne le niveau stylistique de l'œuvre d'origine : Nu-mi pot imagina un traducător de poezie care să nu-și iubească opera, întocmai ca o creație originală. Astfel, traducătorul trebuie să se ia la întrecere cu originalul. "1027 Blaga montre vraiment une grande ouverture d'esprit en déclarant que la traduction de poésie est
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
en fonction toutes șes ressources de la langue pour que la traduction atteigne le niveau stylistique de l'œuvre d'origine : Nu-mi pot imagina un traducător de poezie care să nu-și iubească opera, întocmai ca o creație originală. Astfel, traducătorul trebuie să se ia la întrecere cu originalul. "1027 Blaga montre vraiment une grande ouverture d'esprit en déclarant que la traduction de poésie est poésie à son tour. Îl prend aussi en compte l'éventuel échec du traducteur dû
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
am făcut cu poeme mai mari și cu Faust mă îndruma să cred că încercarea de a traduce opere poetice de proporții are desigur alte șanse. În efortul de traducere a unor opere poetice de dimensiuni mai mari se dă traducătorului o reală posibilitate de a se lua la întrecere cu originalul. Într-un poem mai amplu traducătorul poate găsi locuri unde, tocmai datorită limbii în care se traduce, insuccesele dintr-o parte se pot compensa cu reușite în altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduce opere poetice de proporții are desigur alte șanse. În efortul de traducere a unor opere poetice de dimensiuni mai mari se dă traducătorului o reală posibilitate de a se lua la întrecere cu originalul. Într-un poem mai amplu traducătorul poate găsi locuri unde, tocmai datorită limbii în care se traduce, insuccesele dintr-o parte se pot compensa cu reușite în altă parte.1029 C'est donc dans l'espace vaste d'une œuvre poétique comme Faust que le poète-traducteur
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Prenant en compte la possible défaite, Blaga incite leș traducteurs à la compensation, l'unique méthode qui puisse atténuer leș pertes inhérentes dans la traduction de poésie, pertes dues à la dualité du signe : " Pentru a realiza o bună traducere, traducătorul trebuie să fie în permanență călăuzit de această aspirație spre compensație. Poemele de oareșicare amploare oferă traducătorului destule prilejuri de a-si răzbuna înfrângerile. "1030 Dans la vision de Blaga, la compensation assure le succès d'une traduction de poésie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]