10,007 matches
-
Mișu, Marcela, prietena cea mai bună a Marianei, câțiva clienți permanenți ai MaxiBarului, între care și nea Ovidiu, care a pupat întruna icoanele, bolborosind ceva de Sorinel și de haltere, și nașii plus domnul și doamna doctor. Mișu, cu un trandafir roșu la butonieră, era cam mâhnit: slabe speranțe să scoată bani suficienți de America. Poate la masă să mai vină cineva. Era 1 Martie și buchetul de nuntă era cel mai frumos mărțișor pe care-l primise Mariana vreodată. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care cumpăra sfios niște lumânări. Pentru o clipă, Mariana avu o presimțire sumbră văzându-l pe tânăr, dar ochii lui Mișu erau atât de mâhnți de mâhnirea ei, încât mireasa își reveni pe dată. Lăsându-l pe tânăr îmbujorat ca trandafirul lui Mișu, se îndreptară cu toții fericiți spre MaxiBar. * MaxiBarul era decorat cu globuri de la Crăciun, ghirlande de hârtie creponată și acuarele de-ale Marcelei. O masă lungă era aranjată lângă perete, lăsând în mijlocul barului un mic spațiu pentru dans, deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
pui degetul. Te somez ca în termen de trei zile să dai publicității acest comunicat. Sunt convins că ai suficiente contacte. În caz contrar, s-ar putea întâmpla o mare nenorocire. Cu scârbă, spermă și căcat, Nexus. FINAL PASAJ RETRAS * Trandafirii sunt vii, își spuse domnul Popa. Trandafirii sunt vii, iar eu sunt un om. Trandafirii sunt vii, iar eu sunt un om viu. Un om viu care respiră aer curat. Aer curat în Palat. În Palat trăiește Contesa. Trăiește Contesa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
de trei zile să dai publicității acest comunicat. Sunt convins că ai suficiente contacte. În caz contrar, s-ar putea întâmpla o mare nenorocire. Cu scârbă, spermă și căcat, Nexus. FINAL PASAJ RETRAS * Trandafirii sunt vii, își spuse domnul Popa. Trandafirii sunt vii, iar eu sunt un om. Trandafirii sunt vii, iar eu sunt un om viu. Un om viu care respiră aer curat. Aer curat în Palat. În Palat trăiește Contesa. Trăiește Contesa alături de mine. Trăiește Contesa alături de mine, respirăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
Sunt convins că ai suficiente contacte. În caz contrar, s-ar putea întâmpla o mare nenorocire. Cu scârbă, spermă și căcat, Nexus. FINAL PASAJ RETRAS * Trandafirii sunt vii, își spuse domnul Popa. Trandafirii sunt vii, iar eu sunt un om. Trandafirii sunt vii, iar eu sunt un om viu. Un om viu care respiră aer curat. Aer curat în Palat. În Palat trăiește Contesa. Trăiește Contesa alături de mine. Trăiește Contesa alături de mine, respirăm amândoi aer curat. Respirăm amândoi aer curat, suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
viu. Un om viu care respiră aer curat. Aer curat în Palat. În Palat trăiește Contesa. Trăiește Contesa alături de mine. Trăiește Contesa alături de mine, respirăm amândoi aer curat. Respirăm amândoi aer curat, suntem vii. Suntem vii și eu îi ofer trandafiri. Eu îi ofer trandafiri, trandafirii sunt vii. Domnul Popa învățase în ultima vreme să se interiorizeze. Lecțiile cu Contesa durau două ore pe zi, în rest își petrecea timpul singur, încercând să găsească diferite forme de expresie pentru sentimentele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
care respiră aer curat. Aer curat în Palat. În Palat trăiește Contesa. Trăiește Contesa alături de mine. Trăiește Contesa alături de mine, respirăm amândoi aer curat. Respirăm amândoi aer curat, suntem vii. Suntem vii și eu îi ofer trandafiri. Eu îi ofer trandafiri, trandafirii sunt vii. Domnul Popa învățase în ultima vreme să se interiorizeze. Lecțiile cu Contesa durau două ore pe zi, în rest își petrecea timpul singur, încercând să găsească diferite forme de expresie pentru sentimentele pe care le descoperea treptat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
respiră aer curat. Aer curat în Palat. În Palat trăiește Contesa. Trăiește Contesa alături de mine. Trăiește Contesa alături de mine, respirăm amândoi aer curat. Respirăm amândoi aer curat, suntem vii. Suntem vii și eu îi ofer trandafiri. Eu îi ofer trandafiri, trandafirii sunt vii. Domnul Popa învățase în ultima vreme să se interiorizeze. Lecțiile cu Contesa durau două ore pe zi, în rest își petrecea timpul singur, încercând să găsească diferite forme de expresie pentru sentimentele pe care le descoperea treptat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mizantropiei și al fricii. Și iată, acum, și puțin masochism. Și în fond, la ce bun să trăiești? Contesa văzu în oglindă un colț din veșmântul negru al Maicii Tereza. Fugi la geam: doar o ușoară mlădiere a tufelor de trandafiri. I se păruse. Dar această părere îi aduse aminte Contesei de drumul pe care o pornise, de responsabilitatea pe care o avea față de acest suflet, de misionariatul care nu face diferențe între oameni. Amintirea Maicii îi întări doar convingerea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
spune că o iubește, ea pleacă acum cu el. Dacă Mișu se întoarce... Mișu se întoarse. Mariana alergă spre el. Mișu o aștepta zâmbind. Mariana se înălță pe vârfuri. Mișu se aplecă spre urechea ei: - Apă de gură, esență de trandafiri, alcool dublu rafinat. Le amesteci bine și pui puțin piper. Sticlele de whisky sunt pe bar. Dacă vine Sanepidul, ți-am lăsat o sticlă originală plină. O să-ți mai trimit de acolo. Pa. Din avion, Bucureștiul părea mic, foarte-foarte mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
câinele nefericitului care i-a adus nefericirea, să umble cu mâinile ude la priza micului televizor alb-negru, să dea anunț la ziar pentru găzduirea unei tinere perechi care s-o omoare ca să le rămână Palatul, să se înțepe cu spinii trandafirilor și să nu se dea cu spirt, să lingă vopseaua de pe tablourile vechi, să se închidă în pian până se sufocă, să se roage să moară, să arunce o monedă în Fontana di Trevi, să moară de râs de halul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
nu o mai iubește. De fapt știa cu certitudine că Mișu nu o mai iubește, plecase fără ea, ultimele lui cuvinte fuseseră... Mariana nu le respecta, strecura din când în când în whisky, alături de apa de gură și esența de trandafiri, trei lacrimi sărate și puțin rimel. Poate că de asta nu se mai gândea la sinucidere. Poate că printr-o stranie excepție, tristă și fericită în același timp, privarea de iubire îi adusese Marianei privarea de tragedie. Și dacă totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
tovarășa ministru. ― Sărut mâna, șoptesc în culmea fericirii, iar Tamara Dobrin, femeia de fier a activismului în spațiul cultural, îmi face un semn cu mâna aproape duios. A doua zi mă duc la Suzana Gâdea cu un buchet mare de trandafiri. Bat la ușă, intru și o văd la birou, cu un zâmbet mare pe față. ― Fără flori nu puteai veni? ― Imposibil când vin la o doamnă, spun ca prostul la nimereală, dar se prinde. Zâmbește cu cochetărie și-mi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
iar acum am terminat, limitele trebuie desființate. Tatăl meu îmi plătește, la a optsprezecea aniversare, și o călătorie în America. Diferența dintre de marchizul de Sade și Bataille este următoarea: închis laolaltă cu nebunii, Sade risipește petalele celor mai frumoși trandafiri deasupra latrinei. Două zeci și șapte de ani a stat la închisoare pentru ideile sale. Bataille, dimpotrivă, stă pe curul lui la Bibliothèque Nationale. De Sade, a cărui voință de eliberare socială și morală e cunoscută, voia să pună sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
astea ea vine. Se mișcă în direcția sânilor Annei, de parcă acolo i‑ar fi locul. Anna a dat acum semnalul că a sosit timpul pe care‑l așteptam cu toții. Hans, cam greu de cap, e încă ocupat cu o blondină (trandafiri roșii, buze roșii, vin roșu), dar lui Rainer îi pică fisa. Anna zâmbește ca la comandă, arătând niște dinți ascuțiți de animal de pradă, buzele i se desfac, apare o limbă umedă, cel mai bine e s‑o faci puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Annei, Hans zice că data viitoare o să aducă și flori, un buchet mare, care spune multe, după cum se grăbește să adauge mama Annei. Cel puțin ghiorlanul e politicos. Există un limbaj adecvat al florilor, pe care mama l‑a învățat. Trandafirii simbolizează dragostea, cu condiția să fie roșii, iar garoafele simbolizează partidul socialist, cu condiția să fie tot roșii. Și‑apoi există flori care exprimă consecvența, fidelitatea, încrederea și alte prostii asemănătoare, n‑ai voie să le încurci din greșeală, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
poate fi evitată, își ascunde sângele de profesor în mulțime (a fost și ea cândva profesoară!). În afară de asta, își mai ascunde și rochia urâtă de dinainte de război, pe care a împodobit‑o cu o fundă de catifea și cu un trandafir de mătase de aceeași culoare, unul mai nepotrivit ca altul. Tăticul e o prezență elegantă, iar cravata lui țipă‑n gura mare: iată‑mă! E imposibil s‑o treci cu vederea. Pe un invalid îl mai poți trece cu vederea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mutase din Kansai În Tokyo. În seara când a avut prima partidă de sex cu un client a fost atât de impresionată, Încât și-a folosit toți banii câștigați - primise În jur de optzeci de mii de yeni - cumpărându-și trandafiri. Rătăcise pe străzile din Roppongi cu brațele pline de zeci de trandafiri de-un roșu aprins, neputând să-și stăpânească lacrimile care Îi șiroiau pe față. Erau lacrimi de bucurie. Reușise În sfârșit să realizeze ceva după care tânjise de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de sex cu un client a fost atât de impresionată, Încât și-a folosit toți banii câștigați - primise În jur de optzeci de mii de yeni - cumpărându-și trandafiri. Rătăcise pe străzile din Roppongi cu brațele pline de zeci de trandafiri de-un roșu aprins, neputând să-și stăpânească lacrimile care Îi șiroiau pe față. Erau lacrimi de bucurie. Reușise În sfârșit să realizeze ceva după care tânjise de multă vreme. Era ceva mai mult decât atât. Era bucuria de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
decât atât. Era bucuria de a descoperi În ea Însăși puterea de a-și Îndeplini dorințele. Fidelitatea cu care-și urma dorințele sexuale a condus-o și spre alte cluburi și, de fiecare dată, cu primii bani câștigați Își cumpăra trandafiri. Acesta era un ritual pe care l-a respectat timp de patru ani de atunci Înainte. Avea un șarm și un magnetism aparte, prin care le Întrecea cu mult pe celelalte fete care lucrau În club, era capabilă de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
a mă afla pe marginea unei prăpastii. E adevărat, eram cuprinsă de nesiguranță și de tensiune, dar nu aveam de gând să dau bir cu fugiții. Însă bărbatul acela era special pentru mine. Începând cu prima zi când Își cumpărase trandafiri, cu prima zi când se umilise În schimbul unor bani, ba nu, din ziua În care devenise conștientă, prima oară În viața ei, de acel impuls dulce și amar care o străbătea pornind dinspre pulpe, trecând pe șira spinării, pe ceafă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
un compleu transparent semnat de Gaultier, din acela care imită veșmintele care se poartă pe sub kimono... cum Îi spune?... un fel de négligé. Erau amândouă atât de amețite, că n-au dansat decât vreun minut. Keiko a scăpat pe covor trandafirul pe care-l ținea Între dinți... „Ah! Sunt epuizată!“ Și s-a aruncat În brațele lui Reiko, râzând amândouă. „Ce frumoase sunteți!“ am aplaudat eu. După care nimic. Totul s-a sfârșit. Nimic nu s-a mai Întâmplat după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
parte, am observat că avea pe obraz o cicatrice dintr-un duel. Ce mai e pe la Berlin? întrebă el liniștit, oferindu-ne câte o țigară din cutia lui. Pe a lui și-o potrivi într-un portțigaret din lemn de trandafir care semăna mai mult cu o pipă și care ținea țigara vertical, în unghi drept față de chipul său. I-am răspuns: — Liniște. Dar asta pentru că toată lumea își ține răsuflarea. Chiar așa, spuse el și flutură din mână către ziarul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sfârșiră în mod abrupt când împușcătura asurzitoare îi zbură gâtul. Horcăind groaznic, Lange se răsuci împrejur ca un derviș care se rotește amețitor în dans, ținându-se înnebunit de gât cu mâinile care mai aveau cătușe și decorând tapetul cu trandafiri roșii în timp ce cădea la podea. Mâinile lui Kindermann se potriveau mai bine pe o vioară decât pe ceva atât de mare ca un 45 mm, și cu cocoșul jos ai nevoie de arătătorul unui dulgher ca să manevrezi un trăgaci atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
imaginăm că ne contopim cu celălalt, îndepărtarea e maximă. Simultan apare dorința de a-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și ceilalți germeni ai furiei se pot constata de visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... în relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate de ei decât în evidențele vizibile pentru orice terț neutru. Bunul simț popular spune: iubirea te face orb. în unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]