4,948 matches
-
asimilare, fixare și consolidare a cunoștințelor, a relațiilor de cunoaștere a adevărurilor matematice, iar datorită caracterului său formativ, influențează dezvoltarea personalității. Utilizând jocul în procesul de predare-învățare, îmbinând utilul cu plăcutul, activitatea didactică devine mai atractivă și se pliază pe trebuințele copilului. Termenul „didactic“, asociat celui de joc, accentuează latura instructivă a activității care devine, în mod necondiționat, parte integrantă a acestuia și se concretizează printr-un anumit volum de cunoștințe, de acțiuni obiectuale și mintale pe care le solicită. Jocul
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
să scot cuvintele [...]. Eu, când frământ aluatul cuvintelor, obțin efectul invers al cremei anticelulită a surorilor Fragin: spre deosebire de ceea ce face Dominique când povestește, cu cât pun mai multă pomadă, cu atât textul meu se umflă fără a fi cuiva de trebuință. (1987: 157: 158) Așa cum arată "principiul dialogic", structura narativă căreia îi alăturăm gramaticile povestirii nu este decât superficial omogenă: Enunțurile foarte dezvoltate și care reprezintă producția unui unic interlocutor [...] sunt monologice doar prin formă, însă prin structura lor semantică și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lor, adică toată acea adunătură de pierde-vară în livrea și, în sfîrșit, puneți potopul de cerșetori voinici și zdraveni ce-și ascund lenea făcînd pe bolnavii; veți găsi astfel că numărul celor care, prin munca lor, se îngrijesc să îndestuleze trebuințele neamului omenesc, e mult mai mic decât vă închipuiți. Acum, faceți socoteala cât de puțini dintre cei care muncesc se îndeletnicesc cu lucruri de folos, de vreme ce azi măsurăm totul în bani, iar o mulțime de meșteșuguri stau cu totul și
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
la marele ENUMERARE: Mai întâi... număr de oameni Apoi.... trândavi care se află Mai puneți la socoteală la alte neamuri Și în sfârșit... (ATUNCI) ↓ CONCLUZIA Veți afla (în sfârșit) că numărul celor care, prin munca lor, se îngrijesc să îndestuleze trebuințele neamului omenesc, e mai mic decât vă imaginați ARGUMENT 1 Structura secvenței următoare este ceva mai complexă: Paragraful 5 rezumă argumentele care se sprijină pe secvențele 1 și 2. De aici rezultă următoarea schemă de ansamblu: Textul 5.1.: Intoarcerea
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Române, București, 1986, p. 490. footnote>. Referindu-se la timpul potrivit pentru primirea Botezului, același Sfânt Părinte mărturisește că „orice timp al vieții este potrivit pentru mântuirea prin botez”<footnote Ibidem, p. 488-489. footnote> și consideră că este de neapărată trebuință ca cel născut să fie imediat Și „îmbrăcat”: „E la fel ca Și cu o scândură nelucrată - din orice lemn ar fi ea - care nu se potrivește să fie așezată ca ramă, până nu i se taie prisosul Și asprimile
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
amânarea Botezului n-a devenit regulă, ci până la urmă s-a dovedit un argument în favoarea pedobaptismului. Într-adevăr, autoritatea bisericească „s-a pronunțat destul de târziu în problema botezării celor mici și, precum am arătat deja, numai atunci când s-a simțit trebuința clarificării unor nedumeriri. Practica era însă veche cât Biserica și tocmai de aceea pedobaptismul nu numai că n-a fost interzis, ci recomandat cu multă căldură”<footnote Ibidem, p. 140. footnote>. În ceea ce privește practica nășitului, trebuie să se înțeleagă că ceea ce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cu o atitudine care: Subliniază consecințele logice ale comportamentului copilului. Oferă posibilitatea recuperării unor privilegii pierdute. Conduce la un angajament viitor al copilului. Copilul nu este proprietatea părintelui, ci un om care va deveni autonom. Nu de predici moralizatoare are trebuință copilul pentru a se forma ca OM. El are nevoie de modele funcționale și nu generatoare de frustrări care riscă să explodeze mai târziu în violență, sau care pun copilul în situație de inferioritate. XV. INVESTIȚIA ÎN COPII Toți părinții
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
individ uman acționează cerințe și norme din partea mediului social, care devin stimuli interni cuprinși sub termenul general de “motivație”. Sursele motivației sunt multiple și complexe. Spre deosebire de celelalte viețuitoare care acționează predominant instinctiv, la om motivația este mult mai complexă, cuprinzând trebuințe, impulsuri, valență, aspirații, convingeri etc. Se pot folosi diferite strategii care pot asigura o creștere a gradului de implicare a elevului, care, aplicate în mod consecvent pot duce la atingerea celor două obiective finale: Îmbunătățirea randamentului școlar de moment al
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
neurofiziologice (Priban și Vernon). Lucrând separat, Guilford între 1951 și 1952 și Lowenfeld, între 1958 și 1959, au observat aceiași factori esențiali ai creativității, atât pentru știință, cât și pentru artă (M. Bejat, 1981): 1. sensibilitatea față de probleme și față de trebuințele, atitudinile și sentimentele altora; 2. fluența sau asociativitatea gândirii; 3. flexibilitatea, definită ca abilitatea de adaptare rapidă la situații noi; 4. originalitatea; 5. aptitudinea de a redefini, de a schimba funcția unui obiect și de a-l face util într-
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
factorul cel mai pregnant al creativității, este abilitatea de a produce idei și imagini noi, de a găsi soluții noi, ea fiind condiționată de flexibilitate și facilitată de fluență. Evident că factorii intelectuali nu acționează izolat, ci în interdependență cu trebuințele, aptitudinile speciale, trăsăturile de personalitate. 2. Aptitudinile speciale Se știe că putem distinge fațete, forme ale inteligenței, precum și aptitudini cognitive speciale. Astfel, Mc Kinnon descria două forme, și anume, inteligența verbală, la care cote mari au scriitorii, și inteligența spațială
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
o motivație corespunzătoare. După P.Golu , motivația învățării cuprinde totalitatea mobilurilor ce declanșează, susțin energetic și direcționează activitatea de învățare. Motivația cuprinde interese, satisfacții, aspirații, care determină gradul de angajare a elevului în învățare. La baza motivației învățării stau anumite trebuințe ale elevului (fiziologie, de securitate, sociale, de autorealizare, cognitive, estetice, de concordanță între cunoaștere simțire-acțiune) și care se traduc prin următoarele motive: teama de pedeapsă, recompensa socială a premierii și aprecierii, dorința de autoafirmare și autorealizare profesională și socială, dorința
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cunoștințelor de fizică, iar motive ale activității de învățare pot fi diferite: reușita la examenele ulterioare, dorința părinților, teama de pedeapsă, dorința de afirmare, curiozitatea, plăcerea produsă de studiul fizicii. O teorie des utilizată la studiul structurii motivației este „piramida trebuințelor (motivelor)” elaborată de A.H. Maslow. Ierarhia prezentată în continuare este valabilă pentru orice om; fiecare adult se află pe o anumită treaptă a sa, iar la elevii de până la 15 - 16 ani, structura trebuințelor nu este clară și definitiv
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
studiul structurii motivației este „piramida trebuințelor (motivelor)” elaborată de A.H. Maslow. Ierarhia prezentată în continuare este valabilă pentru orice om; fiecare adult se află pe o anumită treaptă a sa, iar la elevii de până la 15 - 16 ani, structura trebuințelor nu este clară și definitiv structurată. Este important ca procesul de instruire să fie astfel proiectat încât să corespundă cât mai fidel treptei motivaționale pe care se află cel care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
până la 15 - 16 ani, structura trebuințelor nu este clară și definitiv structurată. Este important ca procesul de instruire să fie astfel proiectat încât să corespundă cât mai fidel treptei motivaționale pe care se află cel care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
este clară și definitiv structurată. Este important ca procesul de instruire să fie astfel proiectat încât să corespundă cât mai fidel treptei motivaționale pe care se află cel care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
instruire să fie astfel proiectat încât să corespundă cât mai fidel treptei motivaționale pe care se află cel care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
care învață. În ordinea complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nivele: • trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor nivelului inferior. Motivația învățării este inclusă în trebuințele cognitive, deci se află pe o treaptă înaltă a ierarhiei motivaționale; este important ca profesorul să fie capabil să trezească și să mențină această motivație. Pentru proiectarea învățării este utilă observația, legată
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
concordanță între cunoaștere, simțire și acțiune, în vederea dezvoltării armonioase a propriei personalități). Este demn de remarcat faptul că, trecerea la un alt nivel motivațional nu se poate face de obicei, fără satisfacerea trebuințelor nivelului inferior. Motivația învățării este inclusă în trebuințele cognitive, deci se află pe o treaptă înaltă a ierarhiei motivaționale; este important ca profesorul să fie capabil să trezească și să mențină această motivație. Pentru proiectarea învățării este utilă observația, legată de motivația pentru cunoaștere, că, toate organismele inclusiv
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
proiectarea învățării sunt de mare interes sistemele de stimulare a comportamentului uman, stabilite de Birch și Veroff, pe baza lor profesorul putând stimula motivația pentru învățare a elevilor. 1. Sistemul senzorial cuprinde actele incluse în comportamentul de satisfacere a unor trebuințe elementare (senzoriale). Este util în experimentele de învățare făcute pe animale, dar inoperant în instruirea umană, din considerente morale și umanitare. 2. Sistemul curiozității poate avea o largă utilizare în instruire, bazându-se pe faptul că tot ce este nou
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
siguranță al reușitei (ambiția de a reuși). 4. Sistemul de afiliație este general și specific uman. Este alcătuit din: atracția față de cei pe care-i percepem ca fiindu-ne asemănători (afinitate); teama de izolare; nevoia de prestigiu. Oricare din aceste trebuințe de afiliere și socializare poate fi convertită într-un stimul al învățării. 5. Sistemul agresivității, opus celui al afiliației, apare ca reacție la frustrări, stres, violență. În educație folosirea acestui sistem nu este recomandabilă; elevul învață de teama pedepsei, dar
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]