3,565 matches
-
În această zonă, până la sfârșitul secolului, comercianții evrei au construit primul complex arhitectonic coerent al orașului, cu edificii lipite unele de altele, ce câștigă - pe alocuri - în înălțime prin apariția nivelului superior, și cu fațadele întoarse către stradă, ce stimulau trecătorii să cumpere și contribuiau la înfrumusețarea spațiului urban. Se năștea, astfel, strada Mare. În special după anul 1878, arhitectura orașului a căpătat și accente de monumentalitate, odată cu ridicarea clădirilor în care au funcționat principalele instituții publice comunale și județene. Reflectând
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul trecătorilor”. În conformitate cu prevederile legislației sanitare (1874, 1910, 1930), medicul comunal avea ca principală responsabilitate implementarea măsurilor privind menținerea unor standarde optime de igienă publică, în toate sferele de activitate ale orașului. Erau inspectate periodic toate unitățile productive din Bacău, stabilimentele de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la fel ca în cazul majorității orașelor din România, din lipsa vespasienelor (W.C.-uri) publice. Așa cum rezultă din documentele ce surprind aceste aspecte insolite, Bacăul anilor ’30 avea, chiar în zona centrală a orașului, un singur loc public în care trecătorii puteau să scape de presiunea nevoilor fiziologice - este vorba de W.C.-ul din grădina publică, ce a fost dotat cu o cabină pentru femei abia la mijlocul anilor ’30. Efectele acestei realități sunt surprinse cât se poate de transparent de unul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai vechi meserii din lume au fost nevoite să facă față calvarului deplasărilor spre spitalul comunal, datorită noilor reguli privind efectuarea controlului medical periodic. Nu de puține ori, în drumul lor spre medicul comunal, prostituatele „au fost expuse la insultele trecătorilor și chiar supuse unui veritabil bombardament cu pietre”. Pentru a evita astfel de situații, patroanele stabilimentelor de prostituție au luat hotărârea utilizării trăsurilor și birjelor, fapt ce a dus la o dublare a sumelor cheltuite lunar, controalele fiind efectuate din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Barusch care, lună de lună, primea o indemnizație fixă de 400 de lei. Pe 14 martie 1930, a fost cusută la dosarul cu acte justificative și ordonanța de plată a sumei de 100 de lei ce a fost „...acordată unui trecător (sic!)”, ori decontarea din fondurile comunității a unei sume de 500 de lei cu titlu de „...ajutor pentru un copil mușcat de o pisică sălbatică”. Acest copil era odrasla „D-lui B. Richter”. Potrivit unui alt document de plată, chiar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
București”. Nu erau uitați nici tinerii studioși, indiferent de sex, astfel, comunitatea aprobase „D lui Simon Faerștain suma de 500 de lei, subvenție pentru fiica sa”. Pe 28 septembrie 1930, conducerea Comunității acordase un ajutor de 100 de lei „...unui trecător sărac VAGABOND (subl.ns.) dela colonia Răducăneni”. b. Satin negru pentru un steag funerar creștin Pe data de 30 martie 1930, în cadrul unei ședințe extraordinare, „Epitropia Comunității Israelite din Huși” (aceasta era, cu certitudine, denumirea completă a asociației de întrajutorare
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
corecte, încheiate anacronic cu nasturi, călcau de-a dreptul pe zăpadă. Melonul și demipaltonul băteau în verdele lucrurilor prea vechi, prea lustruite, deși ținuta omului era de o corectitudine înțepată, de mare gală. Contrastul între acest om ciudat și restul trecătorilor era așa de izbitor, încît te gîndeai pe dată la un boier scăpătat, inadaptabil, la unul din acei aristocrați arheologi și plini de ceremonii, care înfruntă mucegaiul anilor și pe care Cocteau i-a văzut în jurul împărătesei Eugenia de Montijo
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii se priveau uimiți. Adjectivul cu funcție de predicat circumstanțial se acordă în gen, număr și caz cu subiectul propoziției. b) Gerunzii cu valoare adjectivală: Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă (M. Eminescu, Noaptea, p.54). „Predicatul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vreau să rămân) o determină să răspundă altfel, deși preocuparea interioară e exact aceeași: Ana își opri răsuflarea: îi era ca și când nu el ar pleca, ci ea însăși ar fi dată cu rușine afară din casă, în mijlocul drumului, unde toți trecătorii își întorc fața de la dânsa. Când îl văzu că pleacă, ea își înfipse amândouă mâinile în brațul lui și-i zise cu liniștea încordării: Dacă te duci și te duci, ia-mă și pe mine: nu vreau să-l mai
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dar foarte bună. Lasă că trăgeau la ea plutașii și oamenii care veneau după sare și pe timp de târg lumea se înghesuia într-însa, dar era în ea și un birt pentru toată lumea mai bună și trei odăi pentru trecătorii ce voiau să mâie. Aici puteau, dacă erau oameni harnici și cu rânduială, nu numai să trăiască bine, dar să-și mai facă și avere frumoasă. Nimic nu stă în calea înavuțirii tânărului cuplu Persida și Națl, nici măcar gândul c-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se poate realiza cu precădere pe calea simțurilor: prin pipăit, prin miros, prin auz, prin gust, prin văz. "Corpul, afirmă Michel Onfray, este singura cale de acces la cunoaștere". (Onfray, 2000, p. 13) Etica slabă este etica trupului, adică a trecătorului, a momentului, a fragmentului, a întemeierilor locale și trecătoare, este ceea ce Howard Gardner a numit moralitate de vecinătate: "Disting moralitatea un concept de vecinătate, de etică un concept adecvat pentru societățile complexe. Fiind extrem de diferențiate, astfel de societăți și-au
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cârciumă unde opreau căruțașii care duceau bârne la Fabrica de Cherestea a lui Lomaș și beau câte un rachiu sau două. Îi spuneau: Măi Ciudicanule, dă-mi și mie un deți(100 gr) de rachiu. Îi cam cereau de băut trecătorii. Și Ciudicanul le dădea la toți, ba Îl mai sporea și cu apă. Apoi și-a făcut casă lângă Primărie, iar feciorului său i-a rămas numele tot Ciudicanul. Ion Stan era În vremea lui cărturarul de seamă al Gălăuțașului
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
eu singur și n-am nevastă. Și a rămas Ileana acolo devenind Ileana Lupului. Acest Lupu, fiindcă așa Îi ziceam noi bade Lupule, și el nu se supăra, era un tip jovial, ieșea la poartă și prindea vorbă cu toți trecătorii. Nu fuma, dar ținea În gură tot timpul un săculeț cu tutun din care sugea mereu. Ciudat mod de a-ți introduce nicotina În organism. Iarna, mergând pe cărare prin zăpadă, nu-i pierdeai urma fiindcă scuipa mereu un fel
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
români pe limba lor. Așa au Înțeles să trăiască sentimentul de religiozitate străbunii noștri. Tricolorul românesc Îl purtau copiii când se Încingeau cu el de-a șoldul la serbările școlare, Îl țineau nevestele În lada cu zestre. La Gura Secului trecătorul este Întâmpinat de Monumentul eroilor care odihnesc aici, căzuți În luptele pentru eliberarea Topliței din zilele de 23 și 24 august 1916. Au căzut la datorie nu mai puțin de 771 eroi ale căror oseminte sunt depuse aici și oameni
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
30 : „haide să ne judecăm, și cum a zice judecata, așa să rămâie” încrederea în instituțiile statului și recunoașterea autorității acestora; p. 44, r. 29 30 : „apă răce din fântână, fie de sufletul cui a făcut-o acolo, în calea trecătorilor” atunci când primește o binefacere, omul mulțumește, indiferent de însemnătatea lucrului primit; arta de a trăi mulțumind pentru orice, invocând binecuvântarea divină asupra binefăcătorului; p. 46, r. 8 9 : „Dac-ar fi pretutindene tot asemenea judecători, ce nu iubesc a li
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mirosind a ev mediu îndepărtat, tineri subțiri alunecau, zgomotos, pe rotile, într-un balet grațios și periculos totodată. Plonjau cu viteză necontrolată spre zidul mușcat de vremuri, se răsuceau brusc..., urlau de plăcere, executau piruete năuce, apoi zigzagau printre puținii trecători, împroșcându i cu veselia lor nestăvilită...” Prozatorul e un maestru al „bluzării”, reținând un posibil concert culinar sau chiar un dans al... ridurilor: „când zâmbea, ridurile subțiri cât firul de ață din jurul ochilor prindeau viață. O dantelă de superioară calitate
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
de aplauze. Constelația emisferei boreale, învecinată cu lira, poartă numele meu. Penele mele sînt foarte căutate, sînt o pasăre palmipedă, cu aripi mari, totuși nu zbor cu ele decît atunci cînd emigrez, cu toate că acum sînt aproape de tot domesticită. Atunci cînd trecătorii mă văd pe malul lacurilor sau al iazurilor, se opresc seduși de frumusețea și maiestatea mea. Elev de clasa a V-a Acolo, din mica sa vizuină, acest animal, în general, foarte cunoscut, pare fricos și neajutorat dar, atunci cînd
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
le îndemna să-l preamărească și să-l laude, cu cântecul și ciripitul lor, pe Dumnezeu, cel care le-a creat și care le hrănea. Astfel, continuând să le vorbească îndelung, le explica cuvântul lui Dumnezeu ca unor creaturi raționale. Trecătorii l-au remarcat pe acel necunoscut cu îmbrăcăminte ciudată care predica păsărilor, ca și cum ar fi fost oameni, și au răspândit vestea prin oraș. Toți locuitorii orașului, alergând într-acolo, au rămas uimiți la vederea acelei minuni și l-au rugat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și teritoriul personal sunt amplu valorificate. Privarea de spațiu în locațiile dens populate este adesea mai degrabă de ordin psihologic, decât una de natură fiziologica. Pe străzile din Calcutta, India, mersul pe jos nu înseamnă altceva decât izbirea de ceilalți trecători, iar acest fapt este unul cât se poate de obișnuit și... așteptat, totodată. Factorii socio-economici pot afecta, de asemenea, percepția culturală asupra spațiului. Îngrămădirea în spațiul casnic insuficient este un lucru comun, în mare parte din Sri Lanka. Este neîndoielnic faptul
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
adevărate happening-uri și spectacole, lansează cântece politice imediat fredonate de toți cei prezenți. Aceștia improvizează torțe din ziarele obediente puterii, se roagă, scandează, cer aplicarea Proclamației de la Timișoara, se îmbrățișează cu prietenii și îi aplaudă în derâdere pe rarii trecători care își permit să-i apostrofeze, născocesc strigături anti-Iliescu: pe scurt, trăiesc o adevărată sărbătoare revoluționară. Oficial, partidele de opoziție se țin departe de Piață, cu atât mai mult cu cât una dintre lozincile cele mai populare este " Noi nu
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
doi sau trei greviști ai foamei, epuizați și năuciți, așa că se reped și în clădirea Universității de Arhitectură, unde arestează de-a valma studenți ca să iasă la număr. În mai puțin de o jumătate de oră, orașul e în fibrilație, trecătorii se opresc în piață, studenții vin de pretutindeni. Spre ora 12, coloane compacte de la IMGB sosesc și ele, scandând "IMGB/ Face ordine", și se năpustesc în clădirea Universității "Ioan Mincu" unde se încaieră cu studenții. Un miting al Ligii Studenților
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
întreaga lume. În emoția și dramatismul acelor zile nu era prea mult loc de analiză; azi observăm că minerii și mai ales cei care îi manevrau au avut trei ținte principale: decapitarea simbolică a societății civile studenți, ziare și ziariști, trecători care aveau aerul de a fi "golani", intelectuali îndeobște -, culminând cu tentativa de decapitare efectivă a lui Marian Munteanu; partidele politice de opoziție, ale căror sedii sunt devastate, spre jubilația televiziunii publice și a ziarelor pro-FSN; în fine, cartierele locuite
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
legislativului și mai ales a puterii judecătorești). În plin proces de elaborare constituțională, în septembrie 1991, o nouă invazie a minerilor din Valea Jiului a inundat Bucureștii. De data asta, furia lor nu i-a mai avut pe studenți sau pe trecători drept țintă, ca în iunie 1990, ci instituțiile statului. Minerii au invadat Palatul Victoria, sediul guvernului Roman, sala Teatrului Național, unde se ținea Congresul PNȚCD, și chiar Parlamentul României. Obiectivele acestei noi expediții păreau dintre cele mai confuze; se spunea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
avute, nu mai sunt locuite. Câteva familii de țigani s-au instalat acolo și supraviețuiesc înconjurate de lucrări și șantiere în curs. Macarale și betoniere lucrează la refacerea străzii, în timp ce pisici vagaboande, slabe și agere, se strecoară peste tot. Rarii trecători merg în zig-zag și se împiedică. Praf, nori de praf cărămiziu și lipicios. Zgomotul este suportabil, muncitorii agățați de betoniere muncesc fără chef, iar copiii de țigani se joacă, supravegheați de bunicile lor așezate pe taburete de-a lungul pereților
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Petre O anecdotă din secolul al XIX-lea evoca uimirea unei elegante amfitrioane pariziene căreia îi era prezentat un tânăr bărbos, abia sosit din Principatele Române: doamna ar fi exclamat "așa de tânăr, și deja Moldo-Valah!?" Întrebați azi pe primul trecător întâlnit pe străzile din Lyon sau Paris ce știe despre România: puțini vor fi cei sau cele care își vor aminti numele lui Brâncuși, sau chiar al tânărului regizor Cristian Mungiu, laureat la Cannes în 2007. Fie vi se va
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]