2,979 matches
-
inconștient care domnește în vis, care domnește în elementul muzical tocmai în ceea ce este melodic, trebuie preluat în arta predării, pentru a depăși materialismul prin arta educației" (11, p. 140). Desenul este o imitare a formei relevate în stare de trezire. Așadar, desenul și muzica sînt expresii ale unor stări emoționale, aparținînd fie unor stări diurne (desenul), fie unora nocturne (muzica). Un loc aparte îl ocupă în practica educațională waldorfiană euritmia (eu bine; rhytmos ritm), care în concepția lui Steiner nu
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
energetică este omul creator în profesia sa. La o astfel de personalitate se ajunge printr-o școală care întrunește următoarele condiții: descoperă aptitudinile de muncă ale elevilor și, pe aceasta bază, stabilește vocațiile acestora; în relația elev-educator primează grija pentru ,,trezirea inițiativei elevului" (36 b, p. 259); activitatea educativă se începe prin cultivarea aptitudinilor manuale și senzoriale; pe această bază se dezvoltă aptitudinile intelectuale; școala personalismului energetic este o școala a muncii; tipurile de școală sînt adecvate mediului economic ("Muntele și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și orientată spiritual" 18, p. 58). Printr-o astfel de educație, Em. Mounier era convins că se construiește "persoana" care se împlinește pe sine și este capabilă să înfrunte lumea (19, p. 113). 14.3. Existențialismul educația ca proces de "trezire" Existențialismul este unul din curentele filosofice ale acestui secol care pune pe prim plan explicarea omului; nu însă pe cale discursivă, rațională, ci prin gîndire intuitivă care, după cum se apreciază, fiind nemijlocită, poate înțelege și explica mai exact și în toată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și, mai ales, FRIEDRICH BOLLNOW consideră că ființa umană nu se dezvoltă spontan, nu poate ieși singură din starea confuză în care se afla atît în primii ani ai existenței sale, cît și în momentele cruciale ale vieții. Este necesară trezirea forțelor, a potențelor sale active de către educator. "Trezirea" provocată din exterior se produce brusc, marcînd trecerea la forme noi de viață (23, pp. 51-52). Pentru VAN CLEVE MORRIS, momentul existențial al "trezirii" și conștientizării de sine se produce în jurul vîrstei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
umană nu se dezvoltă spontan, nu poate ieși singură din starea confuză în care se afla atît în primii ani ai existenței sale, cît și în momentele cruciale ale vieții. Este necesară trezirea forțelor, a potențelor sale active de către educator. "Trezirea" provocată din exterior se produce brusc, marcînd trecerea la forme noi de viață (23, pp. 51-52). Pentru VAN CLEVE MORRIS, momentul existențial al "trezirii" și conștientizării de sine se produce în jurul vîrstei de 12 ani; abia după această vîrstă se
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și în momentele cruciale ale vieții. Este necesară trezirea forțelor, a potențelor sale active de către educator. "Trezirea" provocată din exterior se produce brusc, marcînd trecerea la forme noi de viață (23, pp. 51-52). Pentru VAN CLEVE MORRIS, momentul existențial al "trezirii" și conștientizării de sine se produce în jurul vîrstei de 12 ani; abia după această vîrstă se poate vorbi de o educație existențială, ca modalitate de "descoperire" a libertății și responsabilității personale implicate în actul devenirii proprii (24, p. 117). Tocmai
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
poate vorbi de o educație existențială, ca modalitate de "descoperire" a libertății și responsabilității personale implicate în actul devenirii proprii (24, p. 117). Tocmai de aceea, existențialismul, ca filosofie a educației, nu se interesează de teoria educației elementare. Deși ideea "trezirii" nu este cu totul nouă (ea poate fi depistată la Socrate, Platon, Montessori), existențialiștii fac din ea un concept de bază, prin care să depășească unilateralitatea celor două teorii opuse: educația ca formare și educația ca dezvoltare. "Trezirea" apare ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Deși ideea "trezirii" nu este cu totul nouă (ea poate fi depistată la Socrate, Platon, Montessori), existențialiștii fac din ea un concept de bază, prin care să depășească unilateralitatea celor două teorii opuse: educația ca formare și educația ca dezvoltare. "Trezirea" apare ca moment al contactului cu exteriorul, pentru stimularea tendințelor interne, pregătindu-le pentru viitoare alegeri. De fapt, existențialiștii resping numai în parte ideea autodezvoltării, pentru că, odată "trezite", disponibilitățile interne urmează să se dezvolte spontan. Sesizînd pericolul teoretic și practic
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stimularea tendințelor interne, pregătindu-le pentru viitoare alegeri. De fapt, existențialiștii resping numai în parte ideea autodezvoltării, pentru că, odată "trezite", disponibilitățile interne urmează să se dezvolte spontan. Sesizînd pericolul teoretic și practic al abandonării copilului, Bollnow introduce, în afara momentelor de trezire, o nouă stare a relației educat-educator: avertizarea. Ființa umană nu se află într-o evoluție de continuă ascensiune; apar și momente de întrerupere datorită oboselii, a unor stări de depresie etc. Este astfel necesară o îndrumare a devenirii de către un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ipoate fi planificată, nu poate fi pregătită în mod special de profesori; ea are un caracter întîmplător, și numai un număr restrîns de elevi sînt cuprinși de "raza fulgerului" său (23, pp. 111-128). Deși teoreticienii existențialiști nu explicitează relația "întîlnire" "trezire", se poate aprecia că "întîlnirea" este o formă de "trezire", ea dezvăluind noi potențe, spre a căror valorificare este îndreptat cel ce se educă. Nu se poate contesta faptul că, în decursul perioadei de instruire, unii tineri sînt în mod
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de profesori; ea are un caracter întîmplător, și numai un număr restrîns de elevi sînt cuprinși de "raza fulgerului" său (23, pp. 111-128). Deși teoreticienii existențialiști nu explicitează relația "întîlnire" "trezire", se poate aprecia că "întîlnirea" este o formă de "trezire", ea dezvăluind noi potențe, spre a căror valorificare este îndreptat cel ce se educă. Nu se poate contesta faptul că, în decursul perioadei de instruire, unii tineri sînt în mod deosebit atrași de anumite personalități ale culturii, de operele acestora
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
răzvrătească. După cum vom vedea, au existat unele răscoalele țărănești locale împotriva sistemului de proprietate asupra pămîntului și a celui de impozitare, dar nici o mare revoltă internă similară revoluțiilor din Grecia și din Serbia. În Bulgaria, ca și în alte părți, trezirea conștiinței naționale a fost precedată de o renaștere culturală. Asemeni sîrbilor și grecilor, bulgarii păstrau amintiri ale trecutului lor istoric prin intermediul bisericii, al cîntecelor populare și al folclorului. Posturile înalte din ierarhia bisericii erau însă deținute de greci. La sfîrșitul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acela de sunete s-a epuizat. Apoi am auzit Leonard Cohen. Nu e bine să fii patetic, la modă sunt sentimentele mijlocii, meschine, altfel îți prinzi urechile, dar nu pot să nu observ că a fost curat ghinion ca la trezirea din surzenie să dau tocmai peste piesa asta. Mai ales că io cu Leonard Cohen aveam o poveste mai veche. O relație, să zicem. Eram în liceu și se mai întâmpla ca la sfârșit de trimestru să nu se prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ciudată, ce oscilează Între somnolență și nemulțumire, datorată probabil oboselii, dar mai ales faptului că În ultimele zile m-am trezit În cursul nopții, ba la 2, ba la 3, așa că peste zi am fost indispus. Iar dacă ieri noapte trezirea s-a produs instantaneu, astănoapte m-a sculat pe la 3,20 un uruit de apă, de am crezut că este inundație pe la etaj. Ducându-mă la baie să verific, am constatat că, alături, părintele Gherman se Îmbăia, nefolosind Însă dușul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
rigizi, apoi așezam două scaune la o mică distanță unul de altul și îi culcam cu capul pe un scaun și cu picioarele pe celălalt, urcând un copil pe abdomenul lor. Rezistau în poziție perfect orizontală, la această presiune. La trezire nu-și aduceau aminte de nimic și se simțeau bine. Dintre colegii noștri, unii asistau la aceste sedinte, cred că si Nicu Șorea, era printre ei si a participat la câteva ședințe de hipnotism. Dar din teribilismul adolescenței, am cam
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
gâfâit să-și lepede hainele de pe ei. S-au așezat pe pat, tot așa nedezlipiți, dar au alunecat și au căzut pe covorul țărănesc, de lână, țesut la război, cu motive florale vii. Atunci Irina a avut un moment de trezire și a zis: -Pe săliță este o baie, cu boiler pe gaze. Te duci tu sau mă duc eu? -Cum vrei, a răspuns tata. S-au dus amândoi. Ea pășea goală, tata a privit-o și trupul său tânăr i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
locul încet-încet. Peste câțiva ani buni (tovarășul Cameniță fusese ales membru în Comitetul Central al Partidului și fusese promovat la București), îngerul cel imens i s-a arătat iarăși. Aceeași scenă, aceeași desfășurare epică, tot noaptea, tot în somn, apoi trezirea lui, ieșirea lui pe balcon, iarăși a simțit că nu mai are aer să respire și pe urmă, imediat, hop și vizitatorul celest care s-a așezat lângă el ca un tată uriaș lângă un copilaș prăpădit, s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Veniamin. Ai visat eronat. Curățarea nu se mai poate face prin apă. S-a făcut o dată. A doua oară se face prin foc. Numai prin foc. Din priviri, mă îndeamnă să citesc până la capăt cartea. Îi dau ascultare. Descopăr povestită trezirea mea din vis, sosirea lui Lazarus și a lui Truman cu agitația lui exagerată. Apoi, e descris cum citesc eu cartea, ce impresie îmi face, e descrisă întocmai această ultimă pagină din existența mea. La sfârșit, există un scurt capitol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
pune mărturie de „viitor de aur” al națiunii române. Nicolae DABIJA DESCOPERIREA BASARABIEI în ultimii ani ai comunismului ascultam zilnic radio Chișinău și urmăream emisiunile televizate de acolo. Așa i-am cunoscut pe marii patrioți români, pe neînfricații luptătorii întru trezirea conștiinței naționale, precum Nicolae Dabija, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Ion Ungureanu, Leonida Lari, Arcadie Suceveanu, Mihai Cimpoi, Ion Vatamanu, Ninela Caramfil, Olga Ciolacu, Petre Teodorovici, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, Ion Dumeniuc, Mircea Druc, veșnic regretații Doina și Ion Aldea Teodorovici
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de suflet, pentru care țin și pe această cale să le mulțumesc. Nu au participat reprezentanți ai autorităților locale, deși știau, fiind din timp invitate, fapt ce nu constituie, din păcate, un caz izolat. Copiii Basarabiei Române au sunat clopoțelul Trezirii, aici în Țară. Să-l auzim, altfel nici Dumnezeu nu ne va ierta. Constantin Chirilă ( „Literatura și Arta”, Chișinău, 2 iunie 2005) BUCOVINA Mă doare Bucovina ca o rană ce nu se mai tămăduie de-un veac, și munții ei
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
străine, comuniste. în România dușmanul a reușit să separe, cel puțin oficial, două națiuni și asta este doar în demența lor, și este un caz de demență recunoscut de către oameni de știință. Este o situație cumplită. Ce-i de făcut? Trezirea. Nu-i altă metodă de a ieși, decât prin trezire. Să ne trezim și să ne facem singuri crezul în destinul nației române și fiecare suflet de român conștient să știe că neamul devine nație, numai dacă devine conștient, altfel
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
puțin oficial, două națiuni și asta este doar în demența lor, și este un caz de demență recunoscut de către oameni de știință. Este o situație cumplită. Ce-i de făcut? Trezirea. Nu-i altă metodă de a ieși, decât prin trezire. Să ne trezim și să ne facem singuri crezul în destinul nației române și fiecare suflet de român conștient să știe că neamul devine nație, numai dacă devine conștient, altfel devine popor inconștient. Cuvintele lui Nicolae Iorga etern rămân valabile
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
spre lumea dinafară care, ca și ultima sa plecare, a fost donquijotescă, prin stilul său semiinconștient și, la fel ca În cazul lui Don Quijote, a avut același efect asupra Înțelegerii conștiinței sale. E vorba de „spiritul unui visător“ care Încerca trezirea. În principiu, respectînd logica neprevăzutului, călătoria lor a fost Îndreptată inițial spre America de Nord, așa cum s-a și dovedit a fi, În cele din urmă: spre „negativul fotografic“ al Americii de Nord, care este America de Sud, cu sărăcia și neputința ei, și spre cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de lux din casa ei. Pe lîngă astm, femeia avea și probleme cu inima.“ După ce zugrăvește complet imaginea ruinei totale, Îngreunată pe deasupra și de animozitatea familiei femeii bolnave, Che - care se simte neputincios ca medic și care se apropie de trezirea conștiinței care Îi va aduce cealaltă vocație, definitivă - a notat aceste cuvinte memorabile: „Atunci, În ultimele clipe ale oamenilor al căror orizont nu a fost niciodată mai departe decît ziua de mîine, putem Înțelege tragedia profundă care circumscrie viața proletariatului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
somn... Dimineață afară ploua fără încetare. La un moment dat, El a fost nevoit să plece, iar eu am rămas așteptând să înceteze ploaia. Aș fi vrut să citesc ceva, dar mi-a fost imposibil. Am ador mit, cu scurte treziri, până pe la unu și jumătate. Afară ploua în continuare. În disperare de cauză, am părăsit locuința lui Mihai și m-am dus acasă. Aveam senzația unei dimineți ratate. Nici unul din frumoasele mele proiecte nu se împlinise. și totuși, mi-am
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]