KorAP: Find »[drukola/base=tumoral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...98 99 100 ...376 >

9,381 matches

Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

evoluție atât de variabilă și de imprevizibilă precum cancerul mamar. Această heterogeneitate a manifestărilor bolii ridică numeroase probleme, nu doar sub aspect pur științific, ci și cu numeroase implicații clinice [361,363]: stabilirea momentului aplicării tratamentului chirurgical; aspecte ale imunologiei tumorale și ale imunomodulatorilor [244]; determinarea vitezei de creștere; analizarea factorilor prognostici; practicarea intervențiilor conservatoare [167,434] Cancerul mamar debutează la nivelul celulelor din zonele terminale canaliculare [441], având la bază lineajul epitelial luminal. Celulele epiteliale neoplazice mamare sunt foarte plastice

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
298, 464]. Genele implicate în cancerogeneza mamară nu sunt clar definite, cu excepția celor implicate în formele ereditare. Identificarea receptorului ERβ 1 , a cărui genă este localizată 14q22-24, a permis o nouă înțelegere a unor mecanisme ale cancerogenezei mamare [385]. Celulele tumorale mamare pot prezenta expresii ale altor gene, diferite de protooncogene și antioncogene: receptorii factorilor de creștere [177], proteine induse hormonal (pS2) [382], proteaze (catepsina D) [142]. Rolul oncogenelor este demonstrat prin implicarea lor în transformarea celuleor normale în celule tumorale

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
tumorale mamare pot prezenta expresii ale altor gene, diferite de protooncogene și antioncogene: receptorii factorilor de creștere [177], proteine induse hormonal (pS2) [382], proteaze (catepsina D) [142]. Rolul oncogenelor este demonstrat prin implicarea lor în transformarea celuleor normale în celule tumorale și în progresia celulelor cu fenotip malign. Anomalii ale proceselor de diferențiere și de proliferare celulară determină sinteza unor mesageri proteici modificați, rezultați din transformarea sau activarea protooncogenelor în oncogene ]240,313,472]. Proteinele codificate de oncogene sunt clasificate în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
bcl, mas, int-1, int-2 [228]. Familia oncogenelor myc participă în procesele de diferențiere și de proliferare. Expresia sa este crescută de E 2 și de EGF [292]. Frecvența amplificării în tumorile mamare este foarte variabilă și este asociată cu agresivitatea tumorală. Oncogena c-erbB-2 codifică o glicoproteină transmembranară cu activitate tirozinkinazică [37,159]. Amplificarea oncogenei sau supraexprimarea oncoproteinei sale (p185) este asociată cu creșterea agresivității tumorale și creșterea rezistenței la chimioterapie [15]. Banda 11q13 este amplificată în 15-20% din cancerele mamare. Aici

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de EGF [292]. Frecvența amplificării în tumorile mamare este foarte variabilă și este asociată cu agresivitatea tumorală. Oncogena c-erbB-2 codifică o glicoproteină transmembranară cu activitate tirozinkinazică [37,159]. Amplificarea oncogenei sau supraexprimarea oncoproteinei sale (p185) este asociată cu creșterea agresivității tumorale și creșterea rezistenței la chimioterapie [15]. Banda 11q13 este amplificată în 15-20% din cancerele mamare. Aici sunt localizate mai multe protooncogene (int-2, hst) al căror rol în realizarea fenotipului malign este insuficient precizat [37]. Oncogena bcl-2 este exprimată normal în

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
a recombinațiilor genetice și a leziunilor cromosomiale, cu efecte asupra funcției diverselor gene care intervin în controlul transducției semnalului sau a ciclului celular. Combinarea acestor leziuni le agravează pe cele inițiale, le amplifică și favorizează instabilitatea genetică, progresia și heterogeneitatea tumorală. Aberațiile în expresia genelor va duce și la modificarea expresiei moleculelor de suprafață, favorizând astfel progresia tumorală spre o malignitate crescândă, caracterizată prin neoangiogeneză, invazie și metastazare. Faza de promoție corespunde unor mecanisme epigenetice care, nu în mod permanent, alterează

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
transducției semnalului sau a ciclului celular. Combinarea acestor leziuni le agravează pe cele inițiale, le amplifică și favorizează instabilitatea genetică, progresia și heterogeneitatea tumorală. Aberațiile în expresia genelor va duce și la modificarea expresiei moleculelor de suprafață, favorizând astfel progresia tumorală spre o malignitate crescândă, caracterizată prin neoangiogeneză, invazie și metastazare. Faza de promoție corespunde unor mecanisme epigenetice care, nu în mod permanent, alterează transducția semnalului, expresia genelor și diferențierea celulară, cu efect de stimulare a proliferării și de favorizare a

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
biochimice și morfologice caracteristice. Esențială rămâne însă extraordinara instabilitate a cariotipului, care conferă tumorii capacitatea de a găsi modalități adecvate de răspuns la cele mai variate constrângeri naturale sau terapeutice cu care se confruntă în cazul evoluției sale [159]. Celula tumorală, odată apărută, determină prin diviziuni succesive apariția unei clone celulare. Proliferarea continuă a celulelor nu duce prin ea însăși la invazie și metastazare. Pentru a realiza cele două etape, celula tumorală trebuie să capete o serie de proprietăți: desprinderea din

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
care se confruntă în cazul evoluției sale [159]. Celula tumorală, odată apărută, determină prin diviziuni succesive apariția unei clone celulare. Proliferarea continuă a celulelor nu duce prin ea însăși la invazie și metastazare. Pentru a realiza cele două etape, celula tumorală trebuie să capete o serie de proprietăți: desprinderea din tumora inițială și depășirea barierelor tisulare, pătrunderea în curentul circulator, extravazarea, fixarea și proliferarea în alte structuri decât cele de origine. Dobândirea acestui potențial metastatic este rezultatul asocierii expresiei mai multor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de creștere la nivelul membranei bazale a endoteliului sau chiar în celulele producătoare; elaborarea unor inhibitori specifici cu acțiune paracrină (heparan sulfat) sau circulanți (factorul plachetar 4, PL4), trombospondin, inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP), α-IFN, etc. Invazia reprezintă extinderea celulelor tumorale în afara limitelor anatomice ale țesutului de origine, ea constituind prima etapă (de fapt etapa cheie) a unui alt proces complex, metastazarea, care reprezintă diseminarea celulelor de la nivelul unui neoplasm primar spre situsuri la distanță și creșterea lor la aceste nivele

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
moartea celor mai mulți dintre pacienți. În abordarea problemei metastazării se au în vedere următoarele elemente: neoplasmele sunt heterogene din punct de vedere al proprietăților biologice și metastatice. procesul metastazării nu este întâmplător; el constă într-o serie de etape secvențiale. Celulele tumorale trebuie să supraviețuiască și să parcurgă toate aceste etape: invazia, embolizarea, supraviețuirea în circulație, oprirea în patul capilar la distanță, extravazarea și multiplicarea în parenchimul organului de elecție. apariția și dezvoltarea metastazelor depinde de interacțiunea celulelor metastazante cu micromediul diferitelor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
embolizarea, supraviețuirea în circulație, oprirea în patul capilar la distanță, extravazarea și multiplicarea în parenchimul organului de elecție. apariția și dezvoltarea metastazelor depinde de interacțiunea celulelor metastazante cu micromediul diferitelor organe [65,404,408,454]. Dacă în etapa angiogenetică celula tumorală se caracterizează printr-un fenotip angiogenic, în etapa invazivă ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
454]. Dacă în etapa angiogenetică celula tumorală se caracterizează printr-un fenotip angiogenic, în etapa invazivă ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ea poate fi descrisă ca având caracteristici morfologice, funcționale și moleculare care-i conferă fenotip invaziv [102]. Celulele endoteliale eliberează factori de creștere. Celulele tumorale eliberează proteine angiogene și inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
inhibă acțiunea factorilor ant-iangiogeni. Capilarele proliferează; tumora continuă să crească. Expansiunea tumorală continuă, apărând invazia și metastazarea. Expresia fenotipului invaziv este un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
un proces activ, ce nu trebuie considerat o simplă deficiență funcțională, corelându-se și susținând conceptul de dinamică a heterogeneității tumorale, posibilitatea de manipulare în sensul reversibilității fenotipului invaziv fiind demonstrată experimental. Invazia locală este rezultatul unor interacțiuni complexe între celulele tumorale și matricea conjunctivă extracelulară [404,408,454]. Această structură este constituită din complexe supramoleculare care influențează diferențierea, proliferarea, organizarea și fixarea celulelor, prezentându-se sub două forme, membranele bazale și stroma interstițială. Structural, matricea extracelulară este formată din fibre de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
controlul proliferării celulare [65]. Procesul de metastazare debutează cu desprinderea celulelor din tumora primară și se încheie cu stabilirea unor depozite proliferative în organe situate la distanță. În acest proces au loc o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
o serie de interacțiuni de adezivitate între celulele tumorale și celulele normale sau cu matricea extracelulară, mediate de mai multe clase de receptori specifici [38]. Fenomenul inițial este de natură genetică și constă în modificarea expresiei receptorilor de pe suprafața celulei tumorale și transformarea morfologică a celulei epiteliale spre o celulă mai mobilă, de tip fibroblastic (transformare epitelial - mezenchimală: EMT - Epithelial Mesenchimal Transition), incapabilă să răspundă la stimulii din mediul înconjurător, necesari pentru o funcționare normală în continuare, în cadrul țesutului de origine

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
nu se cunosc încă. Rezultatul îl constituie dereglarea transmiterii semnalelor din exteriorul spre interiorul celulei, cu repercusiuni asupra fiziologiei, morfologiei și diferențierii celulare [143]. Procesul este mediat de glicoproteine specifice (laminina și fibronectina) și de receptorii membranari specifici ai celulelor tumorale (familia integrinelor) [62]. Integrinele sau grupa receptorilor RGD (care recunosc o secvență caracteristică fibronectinei: Arg-Gli-Asp) sunt proteine ale suprafeței celulare care leagă cu mică afinitate o serie de proteine de adeziune: fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
proteine de adeziune: fibronectina, factorul von Willebrand, fibrina, vitronectina, colagenul de tip I, trombospondinul. Integrinele au rolul de a alinia proteinele de adeziune de pe suprafața celulei (fibronectina) cu componentele citoscheletului, modificând astfel forma celulei. Integrinele intervin și în interacțiunea celulelor tumorale cu trombocitele, fibrina, trombospondinul sau în legarea celulelor limfoide de endoteliu. Exprimarea integrinelor și cuplarea lor cu molecule ale matricei extracelulare au ca rezultat o fosforilare a proteinelor care participă la interacțiunile citoschelet - integrine. În general, celulele nu se pot

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
prin care se leagă cu micro-filamentele de actină din zonele de aderență ale citoscheletului. Există mai multe clase de caderine (E,N și P) care, ca și integrinele, pot acționa ca molecule inhibitorii ale invaziei [224]. 2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
2. După atașare, celulele tumorale secretă enzime litice (colagenaze, catepsine) sau induc secreția lor de către celulele gazdei (stromelizina). Aceste enzime degradează matricea extracelulară, inclusiv glicoproteinele de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală, când se atașează la matrice, răspunde prin diferențiere sau intrare în G0

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de legătură. Liza matricei se produce în regiuni strict limitate, în contact cu suprafața celulelor tumorale, loc în care efectul enzimelor active este mai mare decât acțiunea inhibitorilor naturali ai proteazelor, prezenți în ser și/sau în matrice. În contrast cu celulele tumorale, o celulă normală, când se atașează la matrice, răspunde prin diferențiere sau intrare în G0. Enzimele cele mai eficace sunt cele din familia metaloproteinazelor matriciale: colagenazele interstițiale (acționează asupra colagenului de tip I), colagenazele de tip IV (gelatinaze) și stromelizin

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
de tip IV (gelatinaze) și stromelizin. Creșterea activității colagenazelor de tip IV este asociată mai puternic cu fenotipul metastatic și poate fi inhibată de acidul retinoic [437]. Enzimele eliberate în mediul extracelular se leagă cu receptori prezenți pe suprafața celulelor tumorale și această cuplare declanșează reacția de liză, atât direct (enzime cu substrat specific, colagenazele), dar și indirect, prin activarea altor enzime de la nivelul punctului de contact. Evaluarea calitativă sau cantitativă a unor determinanți moleculari ai reacțiilor enzimatice (de exemplu expresia

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Proteinele cu activitate inhibitorie a proteinazelor, cum sunt inhibitorii tisulari ai metaloproteinazelor (TIMP-Tissue Inhibitor Metallo Proteinases) sau inhibitorul activatorului plasminogenului (PAI - Plasminogen Activator Inhibitor) pot funcționa ca proteine cu rol supresor asupra metastazării [222,24,126,381]. 3. Locomoția celulelor tumorale prin regiunea matricei, modificată în urma proteolizei, se realizează prin aderări și detașări succesive față de celulele învecinate sau față de matrice, rezultând tracțiuni sau propulsări. În procesul de migrare intervin ca receptori integrinele, moleculele de adeziune celulară (CAM) și CD44. Factorii de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]