2,475 matches
-
să, căci rămâne demn În fața tuturor amenințărilor și pericolelor, Însă, atunci când cruzimea Întrece orice măsură, Brâncoveanu se adresează turcilor prin formule că ,,Alelei! Tâlhari păgânii/Alelei! Voi feciori de căni!", ,,Căni turbați! Turci, lifta rea!", aruncând și anatema asupra ucigașilor a caror seminție să dispară de pe pământ, să nu-și găsească loc și odihnă nici În moarte și să nu se poată bucura niciodată de afecțiunea filiala. Analiza de față a Încercat să reliefeze modul În care autorul anonim privea
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
din jur, cu excepția mamei, îl consideră mort, are simpatii legionare și este nevoit să se ascundă în permanență. Mama încearcă să amâne inevitabilul, dar când acesta se produce, ea nu ezită să echilibreze balanța unei justiții majore: îl omoară pe ucigaș, după care se sinucide. Ritmul și maniera de soluționare a conflictului, precum și puternica figură a mamei amintesc de tiparele tragediei. Următorul roman, Caloianul (1975), face figură aparte în proza lui L. prin problematică, prin formula narativă și prin arhitectură: este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
cu o neurotoxină, protejează viermii, care locuiesc în recifele din apele puțin adânci și se hrănesc cu crustacee și anemone. Hawaiienii numesc acest vierme "aha huluhulu", adică "șiretul păros". Fără îndoială, rechinii au o problemă de imagine. Privirea fixă, de ucigaș în serie, grimasa obscenă a dinților încovoiați, frenezia sângeroasă cu care se hrănesc nu este de mirare că sunt greu de iubit, și asta de când îi știm. Iar scriitorii nu le-au susținut întotdeauna cauza. "Prădătorul palid al cărnii oribile
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
și promițându-i În plus viața veșnică alături de zeii. La refuzul categoric al tânărului, foarte conștient de soarta muritoare a oamenilor, zeița decide să se răzbune și Îl omoară pe Aqhat În timpul unei Întreceri de vânătoare folosindu-se de un ucigaș plătit. În spatele redactării actuale a textului se recunoaște o temă mitică străveche ce se referă la figura arhaică a „Stăpânei animalelor”; aceasta se răzbună pe un vânător ce se făcuse vinovat de uciderea unui număr impresionant de animale sălbatice sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lucru, explicația fiind caracterul național. Întreba însă: "Ce face sistemul de educație din Spania?" Cînd Franco și-a făcut Declarația, Iorga a făcut următorul comentariu: "Este deplorabil ca armata să intervină în politică, dar dacă politica devine un sport pentru ucigași, intervenția aceasta devine obligatorie". Și cum anarhiștii deveneau violenți în Catalonia, iar bisericile Barcelonei ardeau, Iorga i-a calificat drept "cel mai supărător exemplu de degradare umană" și a întrebat cum de tac acum oamenii, după ce fuseseră cutremurați de flăcările
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Sima nu-l înșelase: i-a găsit pe cei din Echipa Morții (Sima își amintește că erau opt, sub comanda inginerului Traian Boeru). Boeru l-a informat că l-au ucis pe Iorga și pe Madgearu. Așa cum își amintea Sima, ucigașii păreau să fie într-o stare de transfigurație. Un fel de calm ca de pe celălalt tărîm se oglindea pe chipurile lor. Boeru s-a exprimat în termeni mistici în legătură cu răzbunarea Căpitanului, cu trădarea lui Iorga și a lui Madgearu și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre națiunile română și ungară), dar menționa că reconcilierea era prefigurată "numai pe baza Tratatului de Pace de la Versailles". Articolul se încheia astfel: "Poate că în anarhia bucureșteană se va găsi mai devreme sau mai tîrziu un glonte și pentru ucigașii lui Iorga"52. Ziarul "Popolo di Roma" (un important cotidian fascist italian) era mai interesat de justificarea "acțiunii directe" decît de exprimarea recunoștinței față de un prieten de o viață al Italiei. Deși asasinarea ar putea fi ilegală, ea poate fi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
un cuvînt îninte la o lucrare despre pamfletiștii români. Iorga a fost de acord, dar și-a retras cuvîntul atunci cînd a descoperit că era menționat și C. Sion: "De ce nu mi-a spus Șeicaru că acest porc de Sion, ucigașul familiei sale, figurează în carte?" Degeaba i-a explicat Șeicaru că Sion a fost primul pamfletist român și că rolul unui pafletist era acela de a exagera. Iorga a rămas ferm pe poziție în refuzul său dacă Șeicaru nu-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Željko Ražnatoviæ), a cărui Gardă a Voluntarilor Sârbi („Tigrii”) a măcelărit sute de oameni În regiunile estice din Bosnia și Croația, fie de foști ofițeri din armata iugoslavă precum colonelul Ratko Mladiæ (descris de diplomatul american Richard Holbrooke drept un „ucigaș charismatic”), care s-a declarat din 1992 șeful sârbilor bosniaci și a organizat primele atacuri asupra țăranilor croați din comunitățile majoritar sârbe din Krajina. Obiectivul lor strategic era nu atât să Înfrângă forțele inamice, cât să-i facă pe cetățenii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
urmele pașilor noștri rămân cărări cu flori care nu se vor stinge niciodată. Legionarii, cât au viețuit pe meleagurile străbunilor, au luptat și nu au îngenunchiat crezul lor, au luptat mai întâi cu răul din ei înșiși, apoi cu prigonitorii, ucigașii de suflete și dărâmătorii de altare. Nu uitați, adâncurile fierb, orizonturile omenirii sunt întunecate, dar legionarii luptă și nu și-au pierdut nădejdea... Ei doresc neamului românesc un viitor necuprins încă în mintea noastră, a celor de azi. Valuri, valuri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
rânjetul temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mărturie dramaticei însângerări din noaptea Sfântului Andrei, 30 noiembrie 1938, adâncuri nemuritoare, groaza zilelor de atunci și trezire sfântă pentru vremi viitoare, când sub povara altor vitregii se vor ridica noi mucenici și se vor deschide noi gropnițe tăinuite de ucigași care vor însângera iarăși pământul românesc, invadat de hoarde mânioase - infern pustiitor. Ochii mei priveau nestăpâniți și picuri de lacrimi, lumini din depărtate amurguri, îmi umezeau pleoapele cu fulgerări line. Un soare cald din adâncuri de mări urca lin itinerariul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
noi legi de prigonire a legionarilor, din adâncul sufletului meu mult chinuit, cu trupul istovit de înverșunate și crude torturi ce am îndurat ani și ani, strig: opriți defăimarea și crima, opriți decimarea legionarilor români și creștini. Torționarilor de ieri, ucigași și băutori de sânge, împreună cu urmașii voștri nebotezați -, potoliți-vă bestia din voi și pricepeți că, libertatea și viața omului sunt daruri și drepturi mai presus de legile pământești. Respectați Porunca Cerului! Suferințele și limba legionarului vor grăi veșnic și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și să drapene cu gheara, nouă nu ne este teamă atunci când țara ne cheamă.” „Legionarii sunt arhangheli cu spadă de foc și stau Bisericii pază și Neamului nostru noroc”, motiv de fobie pentru comuniștii dărâmători de altare și pentru cei ucigași de Dumnezeu. Înverșunarea luptei noastre și dăruirea noastră pentru Hristos și Neam nu are limite. Legionarii mor și ei dar până atunci făptuiesc. Ei nu vor să dispară fără a lăsa o urmă de mângâiere urmașilor, credința, lumină de neclintit
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
literară”, „Luceafărul”, „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Viața militară”, „Dobrogea nouă” ș.a. Prima lui carte e, în spiritul epocii, o scriere între reportaj și monografie, realizată în colaborare, Constanța și împrejurimile ei (1960). Încă de la volumul de povestiri și nuvele Ucigașul de papagali (1968), de altfel și cel mai reușit din punct de vedere estetic, P. se relevă ca un scriitor greu de anexat unui curent sau unei generații: scopul său pare a fi singularitatea de dragul singularității. Într-o oarecare măsură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
personajelor și dialogul dintre ele sau între planul real și cel fantastic, precum într-o secvență ce surprinde (sau imaginează) invazia scorpionilor. SCRIERI: Constanța și împrejurimile ei (în colaborare cu Tiberiu Petrilă și Demetru Popescu), București, 1960; Constanța-Litoral, București, 1962; Ucigașul de papagali, București, 1968; Gușterii și patru pipe (literatură de scurt metraj), București, 1970; Păsări subterane, București, 1972; Ceasul viu, București, 1973. Culegeri: Mult mi-e dragă Dobrogea, Constanța, 1963; Dobroge, mândră grădină, București, 1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
1963. Antologii: Trepte, Constanța, 1960; Miniaturi dobrogene, Constanța, 1962; Epistole de pe malul mării, pref. Aurel Martin, București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
București, 1963; Dialoguri de pe malul mării, București, 1964; Secvențe marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
marine, pref. Cornel Regman, București, 1966 (în colaborare cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
cu Nicolae Motoc). Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Ucigașul de papagali”, RL, 1969, 17; Ermil Rădulescu, Interpretări de proză, AST, 1969, 5; Sergiu Teodorovici, „Ucigașul de papagali”, IL, 1969, 6; Dan Radu Stănescu, „Ucigașul de papagali”, VR, 1969, 11; Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
Eugen Lumezianu, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1970, 1; Mircea Iorgulescu, „Gușterii și patru pipe”, RL, 1971, 4; Mirela Roznoveanu, „Ceasul viu”, TMS, 1971, 7; Nicolae Balotă, „Ceasul viu”, RL, 1971, 34; Ovidiu Dunăreanu, Marin Porumbescu, TMS, 1986, 2; Sorin Roșca, „Ucigașul de papagali”, TMS, 1992, 5; Datcu, Dicț. etnolog., II, 173; Dicț. scriit. rom., III, 869-870. O.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288981_a_290310]
-
sprintenă și mlădioasă", Îl iubea pe bărbatul ei, „Înalt și spătos", se Înțelegeau bine și erau fericiți. Ghița este mulțumit când Își numără seara caștigul. Însă porcarii, cu apucături primitive, fioroși la Înfățișare, bandiții, stăpânii de turme, sau hoții și ucigașii plătiți alcătuiesc lumea ce se perindă pe la Moara cu noroc. Intriga Începe odată cu sosirea lui Lică Sămădăul la Moara cu noroc, socotit un real pericol. Ghiță aflase că era și el porcar, dar om cu stare, să poată plăti porcii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lume dată de Întâmplare. Poartă cu această lume un dialog continuu. Dialogul Înseamnă comunicare și de o parte și de alta. Vitoria este Înzestrată cu calitatea de a descoperi dincolo de replici adevărurile cautate. Numai așa dialogul ei cu Calistrat Bogza, ucigașul soțului, poate atinge punctul culminant. Dar să nu uităm că aici intervine arta prozatorului. Aparenta naivitate cu care abordează subiectul, Îi dă ucigașului impresia că femeia plutește În ape tulburi. Până la urmă Însă argumentele ei devin zdrobitoare, iar el Își
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Înzestrată cu calitatea de a descoperi dincolo de replici adevărurile cautate. Numai așa dialogul ei cu Calistrat Bogza, ucigașul soțului, poate atinge punctul culminant. Dar să nu uităm că aici intervine arta prozatorului. Aparenta naivitate cu care abordează subiectul, Îi dă ucigașului impresia că femeia plutește În ape tulburi. Până la urmă Însă argumentele ei devin zdrobitoare, iar el Își iese din fire. Dibăcia cu care a abordat subiectul, ca un detectiv, l-a prins pe Bogza În propria lui capcană, iar dreptatea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lansă un atac împotriva Anei Pauker și a lui Luca, la radio. Îi denunță ca fiind niște "hiene oribile" și "străini fără de Dumnezeu și fără de țară", referindu-se, evident, la originile lor evreiască și maghiară. FND îl numi pe Rădescu ucigaș 208 și în acea seară, la ora 22:00, generalul Vinogradov, șeful sovietic al Comisiei Aliate de Control, îi ceru socoteală lui Rădescu 209. În aceeași zi, Harriman avertiză guvernul sovietic că Statele Unite doresc ca în România să se instaureze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]