181,106 matches
-
care era inclus și un capitol din studiul lui Roșe. La momentul respectiv, teoria lui Roșe, conform căreia felul în care ne percepem propria identitate în secolul XX este în mare măsură influențat de apariția și evoluția disciplinelor consacrate psihicului uman, mi s-a părut foarte interesantă. Motiv pentru care am căutat cartea și am citit-o cu intensă curiozitate odată ce am găsit-o. Nu s-a dovedit a fi la înălțimea așteptărilor, dar nici dezamăgitoare. Inventing Our Selves face parte
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
incapabilă să țină cont de teoriile antecedente. Roșe aspiră la o abordare foucauldiană a conceptului de sine, în lumina căreia noțiunea de subiectivitate să fie înțeleasă ca rezultat, proiect al unui anumit tip de cunoaștere, apt de a determina ființă umană să se perceapă într-un fel particular pe șine însăși, precum și pe cei din jur. Acest tip de cunoaștere este numit, cu un termen care în varianta românească nu sună inspirat, pentru că vocabularul foucauldian nu a pătruns încă în discursul
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
generica sub care Roșe grupează psihiatria, psihologia și psihanaliza. Iar specialistul împuternicit să aplice aceste criterii este the shrink, chiar dacă autorul nu îl numește astfel. Ambiția psihiatrului (sau a psihanalistului ori psihologului) este de a dezvălui și explică abisurile ființei umane, pe baza tehnicilor sale de investigație, socotite infailibile. Numai că, în procesul investigației, analistul inventează mai degrabă sinele celui analizat, nu îl descoperă că pe un dat preexistent, obiectiv, în așteptarea unei lumînări explicative din afară. Ne-am aștepta, într-
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
a eului în virtutea acestei distincții normal/anormal a apărut, afirmă Roșe, odată cu testul de inteligență. Un asemenea test reprezintă, crede autorul, o formă de a vizualiza, disciplina și prescrie diferența, renunțînd totodată la mai vechile criterii care apelau la corpul uman ca reper diagnostic. La originile disciplinelor psy corporalitatea a jucat un rol extrem de important, căci în ea se localizau simptomele. Pentru a se alătura celorlalte științe ale vremii (ne aflăm la sfîrșit de secol XVIII și început de secol XIX
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
și început de secol XIX), psihanaliza, de pildă, avea nevoie de un inventar de metode științifice. La vremea respectivă, scientismul era asimilat în mod fundamental statisticilor și experimentului, susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret psihicul uman, atît de inefabil și greu de delimitat, psihanalistul apelează la un corespondent mai concret, măi lesne de inventariat, clasificat și raționalizat: corpul. De aici vogă frenologiei în secolul trecut, de pildă, ca să nu mai vorbesc de sinistrele intervenții chirurgicale la
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
la care erau supuse paciențele lui Charcot, sau așa-numitele suferinde de isterie. Testul de inteligență, însă, renunță la corp că topos al interiorității; diferența se măsoară, din acest moment, altfel, ca variațiune, stabilită prin comparații, în limitele unui continuum uman universal, capabil să cuprindă toți indivizii. De la experiment, cu mecanicismul sau de rigoare, trecem la statistici, cu generalizările lor de rigoare. Una dintre opozițiile fundamentale ale disciplinelor psy, alături de cea dintre normal și anormal, este interior/exterior. Cum știm ce
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
lume alcătuiesc cel mai cuprinzător desen al acestei fixații), poezia actuala nu face decît să dea glas interesului sau, măi general, arătat Formei. Formă care e un mod inalienabil de identificare a poeziei în particularitatea să, ca și a ființei umane ce-o regizează, în afară căreia ea nu s-ar putea compune că semnificație. "Căci numai în sfera genetică a formelor omul devine recognoscibil", afirma Gottfried Benn, în celebra sa conferință, Probleme ale liricii, din 1951. Avem a face, așadar
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
Andreea Deciu Sînt o cititoare pasionată a romanelor lui Bernard Malamud. O anumita viziune asupra ființei umane, ca ins rătăcit într-un univers aparent cumsecade, în realitate nici macar ostil, ci pur și simplu cinic de indiferent, combinată cu un umor dincolo de care se întrezărește limpede tristețea, o suferință și o dezamăgire asumate fără amărăciune, doar cu o
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
aibă, convențional, ceva în comun cu Fidelman? Răspunsul pe care il cred plauzibil este următorul: concepînd o relație de opoziție între indivizi pe care în mod normal îi vezi mai degrabă i-am vedea împreună, solidari, Malamud afirmă condiția ființei umane, că una de iminentă singurătate. Și în Cîrpaciul cei care îi fac cel mai mult rău lui Iakov sînt alți evrei, nu călăii lui direcți. Răul produs de trădarea lor e cu atît mai mare cu cît e neașteptat și
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]
-
și implicațiile lor logice, psihologice, biotehnologice și narative, dar și ca explicație tehno-culturală a unui clișeu critic pe cît de autoritar, pe atît de ineficient, aplicat literaturii lui Rebreanu: acela de "naturalism". Principalul argument al demersului ține de conceperea corpului uman că mașina. De la pionieratul filosofic aristotelian al ideii (oricum nuanțata prin afirmația că sufletul e principiul mișcării) și pînă la demonstrațiile logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
logice din ultimele două decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective, rămîne de discutat cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și creat: cunoașterea preceda aplicația, iar construcția mașinii (fie ea și cea vie a corpului uman) depinde de preexistenta constructorului. Pe de altă parte, dezvoltarea în zilele noastre a unor experimente mentale (Dennett, Pinker) sau ficționale (Rucker) vizînd subminarea sau chiar inversarea relației creator / creat, ca și apariția mini-robotilor semi-autonomi destinați spionajului tehnologic (care, pe lîngă
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
libertate a mișcării ... În fiecare mașină, deci, mișcarea este o funcție, mai întîi a modului în care părțile componente interacționează și apoi a operațiilor mecanice ale ansamblului." (Canguilhem, 1992, 46). Poziția complementară, care susține primatul factorului dinamic în funcționarea corpului uman, face și ea obiectul unor examinări filosofice recente; printre ele, cea "psiho-organologică" a lui Didier Deleule. Luînd în discuție subiectivitatea fenomenologiei husserliene, Deleule insistă asupra autonomiei și libertății dinamice care ar caracteriza orice corp biologic, chiar atunci cînd îl concepem
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
deteriorată, dar omniprezentă - a mega-corpului războiului. În paranteză fie spus, deconstrucția relației organic / protetic în fluxul corporal productiv sugerat de nuvelă lui Rebreanu poate fi înțeleasă mai bine prin raportarea la echivalentul ei contemporan: deconstrucția cyborgică. În cazul cyborgilor (ființe umane biocibernetice), simbioza biologic-masinic nu functioneaza numai în filme că Blade Runner și în literatura cyberpunk, ci și în realitatea curentă, sub forma protezelor și implanturilor medicale sau estetice. Folosirea protezelor "cosmetice" ale chirurgiei estetice (a se vedea nu numai cazurile
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
Michael și Janet Jackson), ca și a protezelor "ornamentale" ale piercing-ului (inele și cercei, înfipte în diferite zone anatomice) și pocketing-ului ("mînere" și tije metalice mobile, cu extremitățile ancorate carnal) ridică mai multe probleme de ordonare spatio-corporală și identitara: biologia umană o precede pe cea cyborgică sau invers? sau, reformulînd în linia ideologică a Donnei Haraway, sîntem noi înșine cyborgi și am fost tot timpul, fără să știm acest lucru? Ce servește astăzi drept proteză pentru ce: corpul carnal pentru implantul
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
regăsească oricând, recitind capitolul respectiv din Toate pânzele sus! Așa cum cititoarea i-a dat, cu privirea ei intensă, viața lui Pierre Vaillant, și el a contribuit la formarea ei, transmitându-i respectul pentru anumite valori, că dorința de aventură și solidaritatea umană. Românul exploatează ingenios, cu un fin umor de idei, jocul de planuri realitate-fictiune. La un moment dat, Pierre Vaillant se simte... gelos, din cauza pasiunii cititoarei lui privilegiate pentru alt personaj de român: Edward Barnes, din Omul de pe râul Kwai. Niadi
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
Jbankov, scriitorul creează alternativă personagială față de toți parveniții politici, înmulțiți pilduitor când ciuma roșie era chemată insistent sub faldurile comuniste. Poate că peste sute de nume prezente în cele 12 tăblițe narative, Serghei Dovlatov să fi accentuat nu numai diversitatea umană, ci haosul organizat, instalat în viața oamenilor de toate categoriile profesionale - de la femeia de servici sau mulgătoarea de vaci, până la savanții din învățământ și din cultură, ziariști, bețivi, chilipirgii portuari, la pierde-vară, aflați pe străzi, în nopți întunecoase, fără putința
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
prin viață, reușind să iși contemple chiar și năruirile cu plăcere de esteți: "și-n vreme ce-s izbit, zdrențuit, sfîrtecat/ pot zări liniștit/ cum moartea mea/ hrănește/ viața mea" (Moartea mea-viata mea). Sau care ajung la un ton extrem de uman tocmai grație contactului sensibil cu durerea pretutindeni observată: "căderile tale îmi arată/ perfecțiunea care ești în veci" (Privirea ta profundă risipita). Chiar și în spatele enunțurilor cu aer de postulate amare străbătîndu-i ritmic poemele se întrevede nu concizia ușor sterilă, rezultată
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
după cîte o zi de treburi, cînd nici atunci nu-și lepăda șapca lui veche de piele împlinind vîrstă unui vizionar... Alexandru cel Mare... Isus Cristos, și alții, - 33 de ani, cifra fatidica pe care biologia o înregistrează în trupul uman sau în cerebelul uman cu cîte un cerc, nu negru, insă vizibil, înscris pe restul materiei. În schimb... în schimbul părului,... dacă nu l-ar fi avut și ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
de treburi, cînd nici atunci nu-și lepăda șapca lui veche de piele împlinind vîrstă unui vizionar... Alexandru cel Mare... Isus Cristos, și alții, - 33 de ani, cifra fatidica pe care biologia o înregistrează în trupul uman sau în cerebelul uman cu cîte un cerc, nu negru, insă vizibil, înscris pe restul materiei. În schimb... în schimbul părului,... dacă nu l-ar fi avut și ar fi fost chel sub șapca de piele, avea o pereche de mustăți foarte ascuțite și foarte
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]
-
și o dorește în egală măsură. Revelator, în această privință, este Tomas, eroul principal. Tomas e chirurg, el scormonește cu scalpelul în măruntaiele oamenilor, tot așa cum, cu o curiozitate de amant neobosit, răscolește "eternul feminin", căutînd neîncetat să cunoască natura umana prin aventuri cu cît mai multe femei. El trăiește în lumea în care reîntoarcerea e posibilă, în care totul poate fi oricînd reluat de la capăt, în care o femeie poate fi urmată de altă pentru că eroticul, precum orice altceva în
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
sînt comise de indivizi care trăiesc într-o lume, încolțiți însă permanent de umbrele celeilalte. Nu știu cît din această stare de a fi, contorsionat dublă și ezitanta, este ingredientul esențial al unei viziuni post-post-post... asupra iubirii, sau asupra identității umane, sau asupra destinului, sau asupra tuturor laolaltă. Și, ca să mă exprim și eu în termenii lui Kundera, care la un moment dat în român izbucnește pe neașteptate, identificîndu-se pe sine în toate personajele, nu știu nici în ce măsură, unii dintre noi
Între by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17720_a_19045]
-
arta (1908, cu reeditări, prevăzute cu adăugiri, în 1915 și 1927). Pe linia lui H. St. Chamberlain, profesorul universitar ieșean susținea că: "Artă nu poate să existe decît că arta națională" și că naționalitatea ar fi "puterea creatoare a culturii umane", trăgînd concluzia că marile genii ale omenirii n-au fost decît niște... naționaliști: Homer, Shakespeare, Goethe, Dante... Firește, Aderca se ridică împotriva unei atari procustianizări. Sensibilitatea să iudaica tinde a depăși limitele grupului, măcar principial generatoare de intoleranță, subliniind importanța
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Nedelciu, ca înainte mergător al optzeciștilor, si Ion Dumitriu, un saptezecist convertit la respirația estetică, la spiritul și la morală generației 80, au reconstruit ideea de prietenie intelectuală și au dat un sens înalt, în zilele noastre, ideii de solidaritate umană. Prin atelierul lui Ion Dumitriu de lîngă biserică Amzei au trecut în ultimile două decenii aproape toți poeții, prozatorii, teoreticienii și criticii literări optzeciști, aici s-au lansat proiecte culturale, aici s-a întîlnit limbajul ingenuu și taciturn al picturii
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
s-ar fi îndoit de credință lui Beethoven, el ar înțelege cât de adâncă îi era pioșenia ascultând impulsul inițial al Misei, cum răsare "Kyrie" - purtat pe rând de glasurile soliștilor și ale corului. Dar sigur, tema Misei este Destinul uman, beethoven impunând textului sacru expresii care îl reprezintă pe el, Omul Creator care știe că are dreptul și puterea de a provoca - înainte de a contemplă - Divinul. Mandeal tentează să atingă această energie colosală din care s-a ivit lucrarea. Orchestră
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]