3,024 matches
-
antrenată din 1973 pentru războiul în deșert, sau folosind împotriva URSS arma nucleară ca modalitate de descurajare? Și în acest caz pînă unde s-au hotărît să meargă conducătorii de la Washington? Astfel se pune din nou pentru Europa problema eficacității "umbrelei nucleare" americane. În perioada Războiului Rece, aceasta va juca rolul de descurajare tară să dea greș, împingînd spre "periferie" turbulențele provocate de conflictul mocnit dintre Est și Vest. În acest moment și pînă la mijlocul anilor șaizeci, superioritatea netă a americanilor
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
civilizație totală. Comunicarea de masă (recunoscînd supremația televizuală) se bucură de o audiență largă, eterogenă, dispersată și anonimă. În plus, circulația (difuzarea) e rapidă, uniformizînd și simplificînd conținutul. Mai mult, suportul, tehnica ca și suma instituțiilor intră uneori simultan sub umbrela conceptului (media), conducînd chiar la autonomizarea cuvîntului, cum nota M. Coman. Iar noile media, în ofensivă, dezvoltă dimensiunea interactivă anunțînd o nouă eră a comunicării sau, în termenii lui Bernard Lamizet "o economie generală a comunicării". Ideea convergenței era lansată
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viziunea postmodernă își găsește expresia literară paradigmatică și se diseminează din nou în cultura contemporană din care și-a extras energia și claritatea. Scriitorii de literatură cyberpunk au început prin a fi numiți tehnicieni ai ilegalităților, neuromanți, membri ai grupării umbrelelor reflectate în oglindă, acestea fiind simboluri importante ale împotrivirii față de autoritate în multe dintre operele lor (Sterling, 1986: IX-XII). Folosindu-se de această imagine, Bruce Sterling a publicat o antologie de proză cyberpunk intitulată Mirrorshades, unde pe supracopertă apare următoarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multe țări. Echitatea înseamnă și a oferi candidaților mijloace adecvate de a lupta în campanii: de aici optimizarea formelor de finanțare publică a alegerilor și partidelor, larg răspândită în Vest. Există multe tehnici de relaționare a mandatelor cu voturile, sub umbrela generală a distincției între sistemele majoritare și sistemele proporționale (RP). A doua categorie traduce mai corect tiparele de vot ale alegătorilor, dar există multe diferențe în cadrul fiecăruia dintre cele două tipuri largi. O componentă esențială o constituie magnitudinea districtelor, cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și ce a realizat fizicianul Ștefan Procopiu. 2. De ce al elevilor români de pretutindeni ? În lume există peste 25 milioane de români, din care aproape 5 milioane în afara granițelor țării, mai departe sau mai aproape. Acest concurs se află sub umbrela Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” al Asociațiunii Culturale „Astra”, asociațiune care are în obiectul ei de activitate „unirea în cuget și în simțiri” (vorba poetului) a românilor de pretutindeni. Cred că elevii participanți la acest concurs, nu numai la faza finală, cunosc
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
librărie bine aprovizionată cu cărțile manga. În zona în care locuim sunt două astfel de magazine, unde se găsesc aceleași mărfuri ca și în supermarketuri, dar la prețul de numai 100 ¥. A început să plouă! Noroc că ne-am luat umbrelele. Pe o străduță am întâlnit un „călugăr cerșetor” căruia i-am oferit un mic ajutor, apoi am făcut o poză cu el. Este ora 16: 20! Am revenit la hotel. Dacă mă veți întreba ce pot face într-o zi
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
fiind din carton în interior, făceau zgomot, lovindu-se de bicicletă. Aveam strania impresie că fiind greutatea prea mare, se lăsa cauciucul, janta se lovea de asfalt și din cauza asta mergeam cu grijă, adică foarte încet. La Moldoveni am lăsat umbrela și niște pantofi, să-mi ușurez bagajul. După serpentinele care sunt mai jos de Hociungi, cam prin dreptul "sondei” de gaz metan, un câine s-a luat de mine, încât am sărit pe partea stângă a bicicletei ș-am mers
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
porumb, încurcându-ne în mărăcini și împiedicându-ne în buruienile crescute în voie, până la urmă am ajuns la șosea, în dreptul casei de cultură de la Filipești, care poartă numele lui Radu Beligan. La primul local mai spălățel am poposit sub o umbrelă și am băut câte o bere. Rece și tare bună, la cât transpirasem. Curios, după 5-6 ore de efort pe bicicletă, nu-mi era foame. Pedalam numai pe asfalt, dar înfruntând vântul care ne bătea din față. De altfel, nu știu cum
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
Bicicleta o plasasem între mine și șosea, ca un paravan împotriva privirilor șoferilor, deși bănuiesc, nimeni n-avea grija mea. După vreo 5 - 6 kilometri, popas pentru încă o coca-cola la fostul han "Doi lei”, așezat pe un scaun, sub umbrelă. În fața era o privelișe frumoasă: șoseau, câmpurile care înconjurau locul și, departe, în dreapta și-n față, drumul spre Roman, mai jos de castelul de apă, la schimbarea județelor. Îmi amintesc, în copilărie (cred că aveam vreo 7 - 8 ani) când
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
viteză atinsă cu bicicleta actuală: 55,5 km/h. Ziceam că eram nițel panicat; păi nici nu aveam cum să nu fiu auzind tunete, privind deseori spre cerul care n-arăta bine.... Mă gândeam la pelerina de ploaie și la umbrela din geanta pliantă nelipsită la deplăsarile pe două roți, și încet- încet (la propriu, că pedalam la deal), am ajuns în comuna Ștefan cel Mare. Am telefonat la Roman: începuse să picure. Eu eram norocos, se învârtiseră norii desupra mea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
În sfârșit, am ajuns acasă. 16. RĂCEALA Mama și bapțea erau deja în alertă. Tu, Rozinka, unde stau copii ăștia pe ploaie? N-ar fi mai bine să te duci după ei? Ce spui? Da, mama, ai dreptate. Uite, iau umbrela și plec. În momentul acela, eu și Silvia am intrat în bucătărie. Plini de noroi pe picioarele desculțe, uzi și înghețați. Vai de mine și de mine, Silvia, cum e posibil să faci asemenea prostii? Iartă-mă, mama, că am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
una din zile, pe când defilam cu tăvița prin fața cuvelor cu mâncare, am auzit în spate o mișcare ceva mai neobișnuită. Când m-am întors, îndărătul meu nu era nimeni altul decât Marin Sorescu, iar măruntul zgomot îl făcuse nelipsita-i umbrelă (pe care începuse să o poarte chiar dacă pe cer nu era nici un nor). Întâmplarea ne-a readus la vechile sentimente. Așa se face că, după 1992 (an în care a fost ales membru corespondent al Academiei), mi-a luat ferm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
după trandafiri. Merge și Ion Caraion Joi. Stabilisem să îl vizitez pe poetul Emil Manu în casa lui cea veche pentru un interviu. Centrul vechi al Bucureștiului cu străduțele lui cosmopolite mă făcea să îmi imaginez cum odinioară doamne cu umbrele și mănuși de dantelă își etalau rochiile și evantaiele prin anotimpuri colorate. Încă două străduțe, fac dreapta, case înalte, frumoase, pline de iederă. Bat la ușă și urc pe o scăriță îngusta în camera de la mansarda. Poetul stătea în dreptul unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Seara poposim la Arkansas City. Trecem a doua zi prin Florence și Marion. Ne oprim la capătul unui lan de porumb pe care un fermier Îl prășește cu doi cai. E instalat pe scaunul prășitoarei. E foarte cald. A deschis umbrela mare de doc, pe care a instalat-o pe prășitoare. Caii merg În pas mare și liniștit. Fermierul, cu ochii atenți asupra rândurilor de porumb reglează cu piciorul cuțitele prășitoarei, evitând astfel vătămarea firelor. A ajuns În capătul locului. Intrăm
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Creek (2.785 metri). La stânga se ridică semeț muntele Humphreys (3.350 m) cu capul pleșuv, acoperit de zăpadă. Trecem pe lângă un fermier ce prășește un lan de cartofi. Are fixată pe tractor, ca și colegul său din Kansas, o umbrelă mare de doc. La amiază ajungem În orășelul turistic Cody (1.800 locuitori). În centrul orașului e statuia vestitului vânător de bizoni William Frederick Cody, căruia i-a rămas porecla de Buffalo Bill (Bill Bizonul). Pe când lucra la construirea liniei
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și dragoste pură în sufletele noastre, la Casa Tineretului, pe străzile din Slatina, în taxiul ce m-a dus la autogară. Mama ne-a protejat permanent: ne-a dat timp frumos (soarele de vară ni l-a filtrat printr-o umbrelă de nori), ne-a adus căutători, ne-a înveselit, iar mie mi-a oferit ultimul loc în maxi-taxi la Slatina, ultimul loc în maxitaxi la București și, astfel ocrotit, am ajuns cu bine acasă, la Brăila. În Slatina urma să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
iminent de capturare a statu‑ lui, care începuse în 2000-2004. VI. Cum s-a construit capitalismul românesc ? Cum devii Danemarca • Șansa de a fi protestant sau polo‑ nez • Când funcționează contractul social • Troc TV : inter‑ viu contra limuzină • Megaescrocherii sub umbrela statului • Societatea Academică din România V.A. : Suntem la a șasea etapă a maratonului nostru. Aș vrea să le faceți o destăinuire cititorilor : cu ce vă ocupați când nu convorbim pentru această carte ? Ce scrieți în timpul zilei, pentru că noi ne
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
inclusiv după anul 1958, cînd trupele sovietice sînt retrase de pe teritoriul național), s-au născut primele forme ale Securității, care vor deveni, prin amplificări succesive și specializări, principalul instrument al terorismului de stat. Îndrumarea sovietică, după 1958, va transla sub umbrela colaborării frățești cu serviciile de informații din țara pretenă. Violența de stat aplicată de regimul comunist din România, de la instaurarea pînă la prăbușirea sa din decembrie '89, a fost una mai apropiată de cea aplicată de regimurile de ocupație. Scopul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
presei, a Întrunirilor, a asocierii... Dar noii conducători nu păreau dispuși să aplice democrația până la capăt. Nu, cel puțin În ce privește deținerea și exercitarea puterii. Frontul Salvării Naționale instalat În fruntea țării a fost conceput Într-o primă fază ca o umbrelă acoperitoare, care nu lăsa prea mult În afara sa. S-a lansat conceptul de democrație originală (care avea să stârnească curând zâmbete). După ce inventaseră atâtea În vremea lui Ceaușescu, românii — unii dintre ei — Își permiteau luxul să mai lanseze un concept
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
după 1989 a fost Partidul Social-Democrat (P.S.D.). El nu a reușit Însă să stea pe propriile picioare (fiind creditat de-a lungul anilor cam cu 1% din intențiile de vot). Așa se face că s-a așezat mai Întâi sub umbrela Convenției Democrate, apoi a fuzionat „pe jumătate“ cu Partidul Democrat, căruia i-a oferit un plus de respectabilitate și l-a adus astfel În Internaționala Socialistă; după care a Întreprins o operație similară, dar printr-o fuziune deplină, cu P.D.S.R.
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Midland Airport? Înainte ca ea să părăsească întunericul dormitorului, de ce rostisem cuvintele îți promit? Perna mea era udă. Plânsesem din nou în somn. Soarele bătea acum în cameră și tavanul se lumina indiferent, într-un careu tot mai larg, iar umbrelele continuau să se rotească, halouri fosforescente gravitând în jurul meu - rămășițele unui vis pe care nu mi-l puteam aminti - și în toiul unui căscat gândul meu suna: Jayne a plecat. Ceea ce scriitorul dorea să afle: de ce era Jayne atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
unul dintre scaunele de la tejghea, cu fața spre bar, ignorând spectacolul străzii; 25 de franci, dacă alegi să te așezi la o masă, având posibilitatea să tragi cu ochiul și pe fereastră; 52 de franci, dacă savurezi berea sub o umbrelă la o măsuță pe trotuar, un loc foarte jinduit aici. Acestea sunt condițiile drinkfest-ului! Stupoarea și râsul nostru nervos sunt privite cu înțelegere de către barman. Ne mai explică, rutinat și răbdător, încă o dată și ne roagă să avem amabilitatea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
vineri VASILE GÂRNEȚ: Ne trezim la 9 dimineața. Micul dejun la restaurantul hotelului - foarte gustos. Schimbăm bani peste drum (de fapt, e o mică piațetă în reconstrucție), în sediul unei bănci. 1 dolar = 4,32 zloți. Pornim pe jos, sub umbrele, spre castel. Atmosfera încărcată de astă-noapte a erupt, iată, într-o ploaie măruntă, sâcâitoare. Castelul e situat pe malul drept al râului Nogat, iar peisajul deschis din împrejurimi îi pune și mai mult în valoare măreția și frumusețea. Ziduri înalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
el a cerut spaghetti și i s-a adus varză... După ce terminaăm masa, urcăm pe un vaporaș, Malgorzata, pentru o scurtă plimbare pe râul Nogat. În ciuda vremii proaste - plouă mărunt, aproape imperceptibil -, am stat mai mult timp pe punte, sub umbrele, cu ochii ațintiți la splendoarea de castel care-și scălda zidurile în apă. O imagine în oglindă a măreței reședințe a cruciaților, trecând prin fața noastră, îndepărtându-se cu toate enigmele sale nepătrunse. Prindem ocazia pentru a face fotografii cu Felicitas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mi-ar fi surâs o ieșire în larg pe o asemenea vreme. Suntem într-un loc izolat, marea își rostogolește valurile furioasă, sub un cer de ametist, prevestitor de furtună. Vântul puternic și rece umflă balonzaidele prietenelor noastre letone și umbrelele deschise în așteptarea ploii, care poate reîncepe în orice moment. În dreapta, pe un promontoriu, zăresc un turn înalt cu far, acum stins, martorul tăcut al unor nesfârșite despărțiri, și, nu știu de ce, mă gândesc la Casablanca. Alături, o casă împrejmuită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]