4,445 matches
-
rând unele sau altele. "Visele mele nu se pot povești. Nu știu să le povestesc. Unele sunt puse în paginile mele." 55 Pentru Cioran, a suferi este singura constantă a acestei lumi, numai suferință sensibilizează. Nu se lasă ademenit de utopia fericirii, luciditatea să îl pune în gardă în fața oricărei încercări de iluzionare. Nu vrea să se lase pradă speranței, pentru că îi place să sufere, de aceea nici nu face nimic ca să schimbe ceva, iar "a muri e o superioritate ce
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
condiției umane "ar fi, într-adevăr, o imagine seducătoare, dar, cred, înșelătoare: examinarea operei sale românești ne face să descoperim nu numai un Cioran înainte de Cioran, ci și un Cioran secret, chinuit de istorie, încântat într-o vreme de o utopie pe care o va abjura mai tarziu, obsedat, în sfârșit, de trecerea de la o identitate națională la alta"5. Chiar dacă consideră că marile sisteme nu sunt, în fond, decat "strălucitoare tautologii", Cioran asculta fascinat cursurile profesorului de metafizica, Nae Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
capacitatea de a suferi crește proporțional cu inteligență și, în consecință, la om atinge nivelul maxim"103. Cioran, neiubitor de om, față în față cu umanismul lui Sábato, care pledează pentru nevoia de a face loc în inimile popoarelor "unei utopii care să cuprindă valori că dragostea pentru om, dreptatea, sentimentul onoarei și al rușinii, cinstea, respectul pentru ceilalți, căutarea sensului sacru al vieții". Societatea noastră s-a văzut atât de lovită de materialism, spune Sábato, spiritul sau, atât de ros
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
București, 1996. Despre neajunsul de a te fi născut, Humanitas, București, 1998. Exerciții de admirație, Humanitas, București, 1997. Eseuri, Cartea Românească, București, 1988. Historia y utopía, prolog și traducere în spaniolă de Esther Seligson, Tusquets Editores, Barcelona, 2003. Istorie și utopie, Humanitas, București, 1997. Îndreptar pătimaș, Humanitas, București, 1991. Lágrimas y Santos, traducere în spaniolă de Rafael Panizo și note de Sanda Stolojan, Tusquets Editores, Barcelona, 2002. Mărturisiri și anateme, Humanitas, București, 1997. Mon pays, Humanitas, București, 1996, în românește de
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
minunat de bune...". * * * Se pare, deci, că există și măgari fericiți și că nu-i cine știe ce minune să fii om. Povestea asinului fericit nu-i tocmai o poveste de om nebun, ci mai degrabă un vis de om nebun. O utopie, o parabolă menită să combată ideile de-a gata. În Africa, atunci când vine vorba de măgar, prejudecata nu-și leapădă pielea cu una cu două. Scena are loc în Niger, într-un orășel din nord, aflat pe malul fluviului. Plecaserăm
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Care", în Journal of Medicine and Philosophy, 8, 1983, pp. 329-338 Norheim, Ole Frithjof, "A note on Brock: prioritarianism, egalitarianism and the distribution of life years", în Journal of Medical Ethics, 35, 2009, pp. 565-569. Nozick, Robert, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997. Nussbaum, Martha, "Aristotelian Social Democracy", în R.B. Douglas, Gerald M. Mara, Henry Richardson (ed.), Liberalism and the Good, Routledge, New York, 1990, pp. 203-252. Nussbaum, Martha, Women and Human Development, Cambridge University Press, Cambridge, 2000. Nussbaum, Martha, Frontiers
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sociale: dimensiunea echității în reprezentare (politică). A se vedea, spre exemplu, Nancy Fraser, "Identity, Exclusion, and Critique. A Response to Four Critics", în European Journal of Political Theory, 6, 3, 2007, pp. 305-338. 14 În lucrarea sa Anarchy, State, and Utopia, trad. rom. Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997, capitolul "Dreptatea distributivă", pp. 197-231. 15 Dezvoltată mai întâi în celebra sa lucrare A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge, 1971. 16 Trebuie precizat, totuși, că libertarienii permit, în afara pieței
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
A se vedea, spre exemplu, Nancy Fraser, "Identity, Exclusion, and Critique. A Response to Four Critics", în European Journal of Political Theory, 6, 3, 2007, pp. 305-338. 14 În lucrarea sa Anarchy, State, and Utopia, trad. rom. Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997, capitolul "Dreptatea distributivă", pp. 197-231. 15 Dezvoltată mai întâi în celebra sa lucrare A Theory of Justice, Harvard University Press, Cambridge, 1971. 16 Trebuie precizat, totuși, că libertarienii permit, în afara pieței, și existența unor mecanisme deliberate, dar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
M. Veatch, Roy Branson (ed.), Ethics and Health Policy, Ballinger, Cambridge, p. 127. 6 Norman Daniels, "Justice and Access to Health Care", în Stanford Encyclopedia of Philosophy, 2008, http://plato.stanford.edu/entries/ justice-healthcareaccess/. 7 Robert Nozick, Anarhie, stat și utopie, Humanitas, București, 1997, p. 287. 8 Ibidem (sublinierea lui Nozick). 9 Peter Singer, "Freedoms and Utilities in the Distribution of Health Care", în Robert M. Veatch, Roy Branson (ed.), op. cit., p. 177. 10 Ibidem. 11 Așa se face că, spre deosebire de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau cel puțin atunci cînd acesta s-a rupt realmente de cel precedent, știm astăzi că, împotriva tuturor așteptărilor, el nu va supraviețui dincolo de anul 2000. Să fie oare sfîrșitul unui imperiu fie el chiar unul moral sau moartea unei utopii? Asistăm oare, în sfîrșit, la eliberarea de spiritul răului sau la năruirea oricărei speranțe de a vedea într-o zi întemeiată o societate a abundenței, a dreptății și a fraternității? Această lucrare nu pretinde să răspundă la aceste întrebări legitime
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
oamenii înșiși hotărăsc construirea lumii lor și nu acceptă ca evoluția cursului istoriei să impună cursul vieții. Omul pare să aibă în sfîrșit posibilitatea de a-și asuma și de a construi viitorul său după propria sa voință. Ea reprezintă utopia realizată, de atîtea ori anunțată. Dacă partidele comuniste provin din această convergență de situații, ele nu reprezintă totuși doar pentru aceasta un produs, un rezultat determinat, mecanic și uniform. Crearea lor reprezintă de asemenea rodul unei evoluții istorice prealabile războiului
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
reprezintă partidele care marchează atașamentul lor pentru revoluția rusă. Linia de demarcație dintre adversarii și partizanii noii puteri sovietice este hotărîtoare pentru scindarea comunistă a organizațiilor social-democrate. Partidele comuniste vor întrupa repede anumite valori, o concepție despre viitor și o utopie. Aceasta acoperă construirea unei societăți ideale, ale cărei fundamente sînt o reacție la mizeria socială și intelectuală, la exploatare și la colonialism. Această utopie se bazează pe o serie de valori pozitive: demnitate, egalitate, fraternitate, justiție socială, pacifism, ca și
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
a organizațiilor social-democrate. Partidele comuniste vor întrupa repede anumite valori, o concepție despre viitor și o utopie. Aceasta acoperă construirea unei societăți ideale, ale cărei fundamente sînt o reacție la mizeria socială și intelectuală, la exploatare și la colonialism. Această utopie se bazează pe o serie de valori pozitive: demnitate, egalitate, fraternitate, justiție socială, pacifism, ca și pe raționalism. Ea se construiește astfel în jurul unei analize a lumii ce se vrea științifică și care generează optimism. Istoria trebuie să depășească această
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
jos, arătând ca vor duce la îndeplinire condițiile acordului. Semnătura elevului Data Semnătura elevului Data Martori: Semnătura elevului mediator Data Semnătura elevului mediator Data A paria pe „competența de cetățean” Așadar, a instrui toți elevii: o acțiune realistă sau o utopie fecundă? Probabil, viitorul ne va răspunde. Realizarea unei asemenea experiențe cere, cu certitudine,mijloace materiale si financiare (formarea învățătorilor, înlocuirea învățătorilor încadrați în acțiuni de formare inițială sau participanți la modulele de formare a elevilor mediatori etc.), însă aceste costuri
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
va putea rezista hipnozei "științelor dure" reputate ca singurele capabile de obiectivitate. Renunțînd să facă din știința economică ceea ce ea nu poate fi, el va surmonta astfel un autentic complex, ale cărui simptome transpăreau pînă în aserțiunile incoerente pe care utopia științifică i le impunea uneori, de genul: "economia aleargă clătinîndu-se, cu un picior în ipoteze neverificate și cu altul în sloganuri ne-verificabile"... Trebuie deci păstrată "speranța că ea va putea progresa spre statutul de știință" (!) (Robertson). 4. ECONOMIE NORMATIVĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Taylor reproșîndu-i lui Rawls egotismul, Sandel consi-derînd că binele este anterior dreptului). Cît și din partea liberalilor și libertarienilor. Dintre aceștia din urmă, criticul cel mai acerb este Robert Nozick. După apariția lucrării lui Rawls, cea a lui Nozick, Anarhie, stat, utopie (1974), a antrenat o intensă dezbatere. Opunîndu-i-se lui Rawls, Nozick consideră că o procedură pură de justiție trebuie să se bazeze pe principiile justei achiziții și al justului transfer. "O repartiție este justă dacă ea provine dintr-o altă repartiție
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
elaborată. Ea reprezintă un construct intelectual, bazat pe sinteze sau sisteme coerente ale unor elemente empirice aflate în interconexiune, ce ne oferă o imagine ideală, în condiții de liberă concurență și comportament riguros rațional. Altminteri, ea e de fapt o utopie obținută prin potențarea mentală a unor fragmente de realitate, un construct ideal unitar. 5.4. LIBERALISM VERSUS COMUNITARIANISM 5.4.1. Capitalul virtute Capitalul economic, ca și cel politic al unei societăți, este constituit în primul rînd din virtuțile civice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
lui Joachim de Flore, influențează și gîndirea economică, în special în ce privește percepția, anticiparea crizelor, a ciclurilor economice. În paralel, mișcările milenariste, în aș-teptarea venirii lui Antihrist și a zilei din urmă, manevrează numere și ritmuri pentru a pregăti expresia primelor utopii moderne, construite pe Zeița Rațiune. Visul acesta al societății per-fecte rămîne fermentul mai tuturor revoltelor și secesiunilor. În plan economico-financiar, fenomene ca bogăția recoltelor și variația prețurilor primesc o dublă explicație: naturală și providențială. Avîntul comerțului antrenează o reînnoire a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
cu elemente de astronomie, astrologie, cu alte forme de alchimie a spiritului, transformă profund civilizația europeană și legitimează această expresie celebră de Renaștere. Ciclurile astrale, căutarea cvadraturii cercului, întoarcerea vîrstei de aur, resurecția Atlantidei și descoperirea unei noi insule, a Utopiei, sunt coordonatele esențiale ale reflecției umane vreme de aproape două secole. Machiavelli, preluînd tezele maestrului său Polybiu, reproduce modelul lui Platon și prefigurează transformarea societăților politice după simbolul cercului, sau ciclului, simbol în care își găsesc justificarea atît tehnicile de
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
economic și corpul uman, dintre viața economică și cea medicală. De asemenea, în căutarea unor moduri diferite de a gîndi timpul și istoria, vom părăsi cărările ortodoxiei pentru a repera cîteva figuri interesante de gînditori eretici, situați undeva între mistică, utopie și ocultism, ce vor marca profund secolele următoare. Este vorba despre Jacob Boehme și Tommasso Campanella. Deși aflați amîndoi destul de departe de gîndirea economică propriu-zisă, ei vor servi totuși drept referințe pentru numeroși savanți. Jacob Boehme, teozof și mistic protestant
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
la Lumină, Lumină dulce și îmbucurătoare". Astfel de cuvinte lucrează haric și pot aduce înțelepciune celui ce se învrednicește aplecîndu-se asupra lor. Alți autori (Eric Voegelin, Th. Molnar, Tilo Schabert, Steven McKnight ș.a.) consideră că gnosticii sunt răspunzători de toate utopiile și ideologiile totalitare moderne, ca și de atașamentul excesiv față de știință și de tehnologie. Concepția științifică despre lume ar fi, de fapt, una gnostică, responsabilă de robotizarea oamenilor și de întreaga concepție mecanicistă asupra societății moderne. Dar dacă gînditori precum
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ca fiind mult mai gravă decît criza economică din 1929. Ar fi vorba deci despre un New Deal social, care nu este însă o ideologie, deci o teorie falsă, nu sugerează rețete politice, ci se situează mai presus, nu reabilitează utopia. Totuși, se pledează pentru o comunitate religioasă ne-eclesiastică și pentru un Stat conventual, independent politic, asemănător celui de pe Munte-le Athos, sau celui vechi tibetan. În același timp, noua gnoză nu se lasă prinsă în pînza de păianjen a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Heinemann, London, 1966; Noica C., Devenirea întru Ființă. Scrisori despre logica lui Hermes, Editura Humanitas, București. 1998; Nooman P., What I Saw at the Revolution: A Political Life in the Reagan Era, Randon House, New York; Nozick R., Anarchy, State and Utopia, New Zork,, 1974; Oakeshott M., Raționalismul în politică, All, București, 1995; Papandreou A., Economics as a Science, Lippincott, Chicago, 1958; Pareto V., Manuel d'économie politique, Droz, 1966; Traité de sociologie générale, Droz, 1968; Passet R., L 'Economique et le
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
precumpănească în viață. Pentru Gelu Ruscanu, un asemenea spațiu al spiritului se transformă într-un panaceu sui-generis menit să-l consoleze după ce a aflat motivele reale care l-au împins pe tatăl său la sinucidere și realizând în plus și utopia ideilor sale legate de justiția absolută; "Gelu (privește lung biblioteca, parcurge cu privirea rafturile): Aici dormitează tot adevărul... și dreptatea... Tot adevărul... tot binele pe care vrem să-l turnăm în arterele vieții...60 În plină criză nevrotică, incompletudinea personajului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Pentru autorul însuși, femeia din realitate, care se apropie până la a se confunda cu personajul, este Cecilia Constantinescu. Bizar lucru însă, pe aceasta o va cunoaște abia după doi ani de la apariția romanului. Nu este aici un argument pentru o utopie a cărții? Cartea, ficțiunea, marile pasiuni dezlănțuite în operă sunt superioare vieții, devansând-o. Unde este locul Emiliei Răchitaru într-o rețea atât de vastă? S-a văzut că, în contextul Animei, imaginea mamei concordă cu vârsta de aur pierdută
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]