3,885 matches
-
din leafă?“. Vasile B. a scăzut 2 din 11 și răspunsul corect a fost 9, răspuns pe care comisia l-a punctat maxim, măsurându-l pe candidat din cap până-n picioare cu mult interes. „Ce studii aveți?“, a întrebat cu vădită prietenie în germană președintele comisiei. „Universitare, postuniversitare, specializări și doctoratul“, a răspuns Vasile B. Membrii comisiei s-au uitat cu entuziasm unii la alții și au conchis că s-ar putea să meargă. „Vă angajăm un timp de probă -a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
așa de flămândă ca în România. În fabrica și școlile în care-am lucrat acolo, legăturile extraconjugale traversau ierarhiile în lung și-n lat. Bărbații și femeile se magnetizau, mizeria locurilor de muncă îi făcea disponibili în modul cel mai vădit. Să simți prin vreun cotlon ascuns, murdar, de fabrică dorința altuia îndreptată spre tine făcea mai suportabilă răvășeala de care erai cuprins în fața benzii rulante ori la masa de scris. Urmarea: nu cunosc altă țară în care intimitatea să fi
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
lumină, ceea ce îi silea să crească mai mult pe verticală. Astfel că erau subțirei la trunchi și înalți. Erau frumoși, foarte frumoși. Semănau cu niște copii care făcuseră peste noapte pasul hotărâtor spre adolescență, lungindu-și alarmant sistemul osos, manifestând vădite semne de stinghereală și uimire dezarmantă, recunoscându-se cu greu în noua carapace, cu fața punctată de acnee jenante și inestetice, având o voce oscilatorie cu sonorități stridente: când tenor, când bariton, când alto sau bas pedală. Etapă de modificări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
înfiorător; corpul îmi era învinețit de loviturile nemiloase ale bastonului cauciucat. Încă eram în stare de șoc. Umorile o luaseră pe arătură, iar acum eram căptușit în propriile mele reziduuri ale arderilor interne. Primarul s-a uitat la noi cu vădite sentimente de compătimire și luând toporișca l-a întrebat pe Mircea: A cui e obiectul ăsta? Al nostru, domnule primar. Ia-ți-l! Îmi pare nespus de rău că ați avut parte de un asemenea tratament. Dobitoc nenorocit! Mergeți acasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
gura căscată, mângâind cu blândețe și alinând sufletele noastre amărâte, greu încercate. Vai dhagă doamnă Hozalie, dar ce copii fhumoși ai și ce bine educați! Da, da. Urechea mea a sesizat cu surprindere că reprezentanta vulturilor din America Latină manifestă o vădită și constantă antipatie față de consoana "R", eliminând-o fără scrupule din circuitul lingvistic, trecând-o într-un șomaj sine die. Dar pentru a nu-i supune unui supliciu inutil pe eventualii mei cititori, voi corecta pronunția sus-numitei doamne, printr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
polițist. Rumoare. Cum adică pentru c-a fost polițist?? Doar atât? Măi, al dracului...! Da... Da' mamă aveți? Unde lucrează? Mama este femeie de serviciu și spălătoreasă la spitalul de aici, din Jianu. Pe fețele sătenilor se citea o îndârjire vădită și o revoltă greu disimulată. Și ăștia sunteți toți? Câți frați sunteți? Suntem șase frați: cinci băieți și o fată. Dialogul a luat sfârșit. Gata. S-a terminat. Participanții la discuție erau lămuriți. Nu era decât o porcărie și o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și iubea animalele, pe care le-ndrăgise încă din copilăria lui la Grumăzești. Așa că din când în când oprea atelajul până ce procesul respiratoriu al pirpirielor se încadra firesc în limitele normale. Trecătorii se uitau cu mirare, dar și cu o vădită plăcere la bărbatul în bustul gol, cu epiderma bronzată, degajând forță și frumusețe și care ducea de căpăstru o iapă oarbă. Era un grup în mișcare atractiv, pitoresc și interesant care nu putea lăsa pe nimeni indiferent. Se întrebau pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de mămăligă, o felie de pâine, mâncare gătită, tot ce însemna sursă pentru hrana familiei era batjocorit, murdărit, risipit. Își lăsau fecalele mărunte și negre pretutindeni: pe jos, peste pături, pe masă, peste farfurii, pe hainele noastre, cu o nerușinare vădită, gândită și planificată satanic. Cu piciorușele lor scurte, dar solide, musculoase, energice și botul ascuțit prevăzut cu incisivii tăioși ca o ghilotină în miniatură, nu le rezista nimic, fiind perfect înarmați și adaptați pentru viața subterană, specialiști în construirea galeriilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
medicamentelor, plasarea bolnavilor câte doi în pat la spitale sau pe coridoare, „sistematizarea satelor și orașelor“, demolarea unor cartiere istorice, înscenările, falsificarea istoriei, violarea corespondenței, interceptarea convorbirilor telefonice, spălările de creier... Chiar așa? Întrebarea era rostită cu un aer de vădită neîncredere. Depășisem măsura. Sărisem peste cal. Un semn discret, făcut cu piciorul pe sub masă de vreunul dintre cumnații mei deja “împământeniți“, nu însă și amnezici ne reducea la tăcere, dându-ne sentimentul că am stricat buna dispoziție, ba mai rău
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de familie chiar al acelui strămoș de legendă Cârțan. E vorba de prea bine cunoscutul Badea Cârțan care în urma unei prime obositoare și aventuroase peregrinări la Roma, ajungând la baza Columnei Traiane, monument ridicat de împăratul romanilor în semn de vădită satisfacție pentru victoriile sale asupra Dacilor în războaiele purtate cu aceștia în anii 101 și 106 d. Ch., i-a făcut pe locuitorii Cetății eterne să creadă că un dac a coborât de pe impunătorul monument. Cetățenii Romei ce s-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la aceeași instituție academică de învățământ agricol pe care, nu cu mult timp în urmă, o absolvise. Atitudinea tânărului trăda satisfacția, mândria chiar, de a-și etala obârșia țărănească, alături de mama sa. În plus, admirația privitorilor față de originalul cuplu era vădită și cvasiunanimă... Traista rămâne un simbol al țăranului român din trecutul nu prea îndepărtat. Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire pentru România de azi și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
partea opusă geamurilor, intensificând senzația de orbire. În bănci, așezați după o ordine de ei știută, se află absolvenții de acum 20 de ani, mulți dintre ei alături cu soția sau cu soțul. Îmbrăcați în ținută festivă, bărbații dau semne vădite că îi stânjenesc sacoul și cravata și își adună discret cu batista picăturile de sudoare de pe față. Femeile, avantajate din acest punct de vedere, poartă bluze sau rochii subțiri, vaporoase, și discută în surdină cu colega sau colegul de bancă
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și miercuri, și joi, ținând nestrămutată ofranda făcută 1, fără nici un lucru împotriva ei. A NUMELUI LUI ISUS 13. Joi ș14 februarieț - La rugăciunea obișnuită, nevăzându-I la fel pe mijlocitori, multă evlavie și înălțare a minții, și cu o vădită liniște. Apoi, pregătindu-mă să ies din cameră, nu puține lacrimi și mișcări lăuntrice. Apoi, înainte de liturghie, în timpul ei și după, belșug de lacrimi, evlavie, sughițuri adânci, deseori neputând lua cuvântul fără a-mi pierde glasul, cu multe priceperi spirituale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
celei de-a doua săptămâni pentru cunoașterea diferitelor spirite 4. 9. A noua. Este de luat aminte ca, atunci când cel care face exercițiile din săptămâna întâi nu are experiență în celespirituale și este ispitit în mod grosolan și în chip vădit, ca și cum ar fi împiedicat în înaintarea în slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru, de pildă de osteneli, rușine și teamă pentru cinstirea lumească etc., cel care propune exercițiile să nu-i vorbească despre regulile din săptămâna a doua, privitoare la diferitele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sau mai puțin bun decât acela pe care sufletul și-l propusese să-l facă, sau îl slăbește, sau îl neliniștește, sau îl tulbură răpindu-i pacea, liniștea și tihna pe care le avea înainte, toate acestea sunt un semn vădit că provin de la spiritul cel rău, dușmanul binelui nostru și al mântuirii veșnice. 334. A șasea. Când dușmanul firii omenești a fost simțit și recunoscut după coada sa de șarpe și după țelul rău spre care duce, îi este de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Moldoveiși nu numai. 3. Nu în ultimul rînd se cuvine a sublinia faptul că instituția la care nentoarcem cu respect și nostalgie reprezintă și astăzi un semnificativ for de răspîndire a luminii adevărului, fiind slujita - în continuare - de profesori cu vădita expertiză, multi cu grade didactice și gradații de merit, iar unii cu doctorat în științe, dar și cu audiență dincolo de granițele județene, ba chiar și peste hotarele țării. Ce-și poate dori un absolvent al prestigioasei instituții, de al carei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
se Îndreaptă și Împotriva celor care chiar „și În numele lui Dumnezeu [și al sfinților] ridică paharul plin”. „Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava Diavolului. Câți te vor Îndemna să bei, să te Îmbeți, sunt dușmanii tăi vădiți” <endnote id="(822, p. 466)"/>. Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune unui țăran bețiv preotul Belciug, din romanul Ion (1920) de Liviu Rebreanu - nu se ține toată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Beția este râpa care duce la Iad. Beția este otrava Diavolului. Câți te vor Îndemna să bei, să te Îmbeți, sunt dușmanii tăi vădiți” <endnote id="(822, p. 466)"/>. Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune unui țăran bețiv preotul Belciug, din romanul Ion (1920) de Liviu Rebreanu - nu se ține toată ziulica numai să Îmbogățească pe [cârciumarii] jidovi și să-și otrăvească trupul cu hâlbăriile lor drăcești” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au păstrat șabatul”, scria pe la 1900 filozoful odessan Așer Ginzberg, alias Ahad Ha-Am (1856-1927). În spațiul românesc, de exemplu, unii evrei „Își petreceau sâmbetele Întinzând hora mare la sunetul unei cobze”, ceea ce, evident, Îi nemulțumea pe rabini, „fiind o vădită călcare a prescripțiilor religioase” <endnote id="(109, p. 42)"/>. Alții Își Închideau de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu era o practică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
când a publicat cartea sa Din psichologia poporului român. El a diagnosticat că românii suferă de un complex de superioritate față de unele „popoare mai puțin fine, cu o inteligență mai leneșă și mai puțin vioaie, și prin urmare Într-o vădită inferioritate mintală față de români”. „Dovadă că este așa - continuă D. Drăghicescu -, avem faptul că ironia și humorul românilor privește cu deosebire popoarele vecine. Românii au râs totdeauna cu deosebire pe socoteala sârbilor și bulgarilor, a ungurilor și a turcilor. Ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au fost atacate cu împușcături de necunoscuți, care au dispărut și în acel moment transferații, profitând că transportul se făcea în automobile Brek tip jandarmi, deschise și pe timp de noapte și ceață deasă, au sărit din mașină, îndreptânduse cu vădită intenție de a dispărea în pădure. Jandarmii după somațiile legale, au făcut uz de arme. În anii 1938 și 1939, situația internațională a cunoscut o deteriorare tot mai gravă. După ocuparea Austriei și Cehoslovaciei, România devenea tot mai vulnerabilă. Sistemul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și imobiliare evreiești, necontabilizarea veniturilor încasate, scutirea nejustificată de unele taxe a persoanelor protejate, reducerea nejustificată a chiriilor pentru unele persoane favorizate, neținerea de licitații și înlăturarea concurenței între ofertanți pentru arendările de întreprinderi și cumpărări de mărfuri, inventarieri necorecte, vădite subevaluări făcute cu rea credință. Inspectorul special I.Stan a propus sancționarea funcționarii compromiși și recuperarea veniturilor irosite, chiar suspendarea din serviciu și trimiterea în judecată. Și împotriva prof. Pavelescu, șeful Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, mareșalul Antonescu a aprobat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
certitudine nu vedea cu ochi buni lipsa de loialitate a acestuia. La rubrica „Măsuri de luat” din cadrul „secțiunii organizatorice”, Gutman cerea Înlocuirea acestuia cu astfel de formulă: „Înlocuirea Președintelui CDE cu altă persoană din cauză că la toate ședințele cu o tendință vădită caută să dezbine ulița evreească pe o chestiune a nedemnității electorale”. Până la acea dată nu fusese creată nici secțiunea dedicată tineretului, lucru absolut necesar În vâltoarea ce avea să vină cu ocazia alegerilor generale. Lipsa fusese semnalată tot În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mai mult un articol „...dedicat Împlinirii centenarului lui Avram Iancu” numit „<<Craiul munților>> În creația și imaginația populară”. Făcând portretul acestui adevărat erou național, a citat câteva versuri din creația oamenilor simpli (găsite prin cine știe ce culegere), „...din care cîteva cu vădită tentă naționalistă”, după cum explicase Necula: „Pe măsura lui sînt și armele, căci,/ Iancu pleacă din Abrud/ Unde-i aurul cel mult,/ Cu sabie de trei coți/ Să taie ungurii toți (subl.În orig.)”. Cenzorul sugerase redacției eliminarea ultimului vers dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cuza Vodă> Huși); <<Axa>> (revista Liceului din Negrești); <<Debuturi și tradiții>> (Liceul <<Gheorghe Roșca Codreanu>> BÎrlad), cu articolul <<Raid de studii:: de C. Perju; <<Primii pași>> (Școala nr-1 BÎrlad)”. Atingânduși, cu conștiința durerii, măseaua dureroasă a politicii, cenzorul remarcase cu vădită indignare dar și cu profundă mâhnire proletcultistă și un alt „neajuns”: „Unele reviste școlare nu cuprindeau nici un material referitor la evenimentele deosebit de importante din viața politică a țării: Conferința Națională a PCR; semicentenarul UTC; aniversarea unui sfert de veac de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]