7,043 matches
-
Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi - copii și în loc de lup un țăran hain și veți avea o nuvelă din viața țărănească. Criticul remarcă faptul că unele dintre poveștile lui Creangă sunt aproape lipsite de miraculos
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cu PCUS are cîștig de cauză. Foarte repede, în cadrul biroului politic rămîne doar Roger Garaudy care continuă să condamne cu fermitate atitudinea sovietică. Acesta este începutul unui proces care va conduce la excluderea sa, în aprilie 1970. La Jeannette Thorez-Vermeersch, văduva fostului secretar general al partidului, reacția este inversă; ea nu acceptă distrugerea solidarității cu Uniunea Sovietică și demisionează din biroul politic în octombrie 1968. Condamnarea foarte fermă a PCE aflat în continuare în clandestinitate suscită numeroase agitații în interiorul partidului. Numeroși
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
aparținut familiei De Medici și ar fi fost aduși în Franța de către Maria de Medici, soția regelui Henric al IV-lea. În ziua în care a aflat despre asasinarea soțului ei îi purta. Au intrat apoi în posesia Mariei Henrietta, văduva regelui Carol Întâiul al Angliei, și au fost vânduți curții franceze pentru a putea strânge fonduri pentru armata engleză. Ludovic, într-un impuls, i-a oferit Mariei Mancini bijuteriile, iar la scurt timp a urmat sfârșitul relației lor. Îndrăgostit, Ludovic
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
în timpul exercitării obligațiilor de serviciu. Regele putea emite legi bisericești, însă ordonanțele Papei nu erau legale în Franța fără consimțământul regelui. În privința aristocrației, care îl dezamăgise atât de mult în timpul Frondei, măsurile impuse i-au diminuat tot mai mult puterea. Văduvele și orfanii nobililor nu puteau beneficia de pensii de urmaș fără aprobarea scrisă a regelui. Nobilii de rang înalt făceau parte din suita regelui și aveau obligația să fie prezenți întreaga zi la curte, astfel diminuându-se posibilitatea organizării comploturilor
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Ocupația Elevă, pensionară elevă elev Educația Clasa a VII-a Șc. Profesională Clasa a II.a Clasa I Statutul marital necăsătorită văduvă necăsătorită necăsătorit necăsătorit Informații despre părintele plecat în străinătate: Tatăl clientei a decedat în Israel în urma unui accident de muncă. Informații despre locuință: G.A. locuiește împreună cu mama si cei trei frați într-un apartament cu trei camere, îngrijit corespunzător
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria, am intrat în biserica unui martir ca să mă închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
iubit!>>, și striga atât de tare încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de ea, deoarece mult m-au mișcat cele pe care le-am auzit. Am presupus că era o văduvă nedreptățită de către cineva; devreme ce eu aveam cunoștințe printre oficialitățile ce se aflau la conducerea provinciei, am așteptat-o să își termine rugăciunea, ca să o ajut cumva. Am chemat un slujitor de-al ei căruia i-am spus: <<Cheam-o aici
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria, am intrat în biserica unui martir ca să mă închin și am văzut o femeie iubitoare de Dumnezeu ce părea văduvă după hainele pe care le purta și care era însoțită de slujitori și slujitoare. Ținându-se de grilajul de fier ce împrejmuia locul unde se afla mucenicul, îi spunea cu putere: <<Mai părăsit, Doamne, ai milă de mine, Stăpâne iubit
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
iubit!>>, și striga atât de tare încât din cauza vocii și a plânsetelor acesteia a trebuit să părăsesc rugăciunea și să am grijă de ea, deoarece mult m-au mișcat cele pe care le-am auzit. Am presupus că era o văduvă nedreptățită de către cineva; devreme ce eu aveam cunoștințe printre oficialitățile ce se aflau la conducerea provinciei, am așteptat-o să își termine rugăciunea, ca să o ajut cumva. Am chemat un slujitor de-al ei căruia i-am spus: <<Cheam-o aici
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
solicitat. Astfel, în mod obișnuit, persoane cu o pregătire rudimentară, nici măcar elementar medicală, îngrijeau bolnavii care nu erau într-o condiție critică, condiție care să reclame în mod obligatoriu prezența unui doctor. Atât aceste așa zise surori medicale, cât și văduve inițiate în îngrijirea suferinzilor eventual de către rude sau prieteni cu pregătire medicală de bază erau de cele mai multe ori singurul ajutor pe care cei din zonele izolate se puteau baza. Iar atunci când exista un cabinet medical, acesta oferea doar condiții și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
de timpuriu. Nu ni s-au păstrat amănunte cu privire la elementele și felul acestei educații din primii ani ai copilului și adolescentului Ioan, dar religiozitatea și caracterul ferm al mamei s-au imprimat profund în sufletul lui. Mama sa, Antusa, rămasă văduvă la 20 de ani, nu s-a mai recăsătorit niciodată. Ea s-a dedicat cu râvnă și perseverență educației fiului ei, care îi va purta o veșnică recunoștință, fapt evidențiat și în scrierile sale: Mi-amintesc, scrie Sfântul Ioan, că
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
că într-o zi, pe când eram tânăr, dascălul meu a lăudat-o pe mama mea înaintea unei asistențe numeroase. A întrebat - după cum îi era obiceiul - pe cei de lângă el, cine eram eu. I s-a răspuns că eram fiul unei văduve. M-a întrebat apoi pe mine, câți ani are mama mea și de câți ani era văduvă. I-am răspuns că de patruzeci de ani și că a pierdut pe tatăl meu la douăzeci de ani. Atunci Libaniu, surprins, a
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
uitându-se la asistență: <<Ah, ce femei au creștinii!>>. Atâta admirație și un elogiu ca acesta provoacă o astfel de purtare, adică refuzul unei a doua căsătorii, nu numai la noi creștinii, ci și la păgâni !<footnote Cuvânt către o văduvă tânără, cit., în P.S.B., vol. 21, Introducere, pp. 5-6. footnote> În ciuda vicisitudinilor vieții, Antusa s-a dovedit o adevărată mamă creștină. Despre greutățile prin care a trecut, ea însăși spune fiului: Graiul nu-i în stare să zugrăvească furtuna și
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
locuințele lor călugărițe, împotriva clericilor care se îmbogățeau de pe urma preoției, împotriva clericilor care duceau o viață nevrednică de preoți, care erau robi pântecelui, desfătării și desfrânării, care trăiau ca niște paraziți și lingușitori (...) a poruncit să fie ajutați săracii și văduvele (...) A zidit spitale pentru bolnavi, case de adăpost pentru bătrâni și săraci ...<footnote Introducere, în P.S.B..., vol. 21, p. 13. footnote> Nectarie, patriarhul anterior, fusese un mare senior, și fastul clerului înalt ajunsese la concurență cu cel al aristocrației civile
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
care locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În timpul acesta a continuat să-și scrie și predicile și comentariile sale. La Constantinopol a îmbrățișat patronajul aristocraților înstăriți, în special al văduvelor și a reușit, inițial, să convingă și familia imperială, mai cu seamă pe împărăteasă, să ofere sprijin material și personal eforturilor sale de a consolida creștinismul nicenian. A reorganizat și promovat spitalele și ospiciile orașului și a pus pe picioare
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
căderea lui Eutropiu, ajunsese suverană absolută în imperiu. Eudoxia s-a dovedit a fi cel mai înverșunat dușman pe care l-a avut Sfântul Ioan. Conflictul s-a declanșat, se pare, în momentul în care înaltul ierarh intervenise în favoarea unei văduve, căreia, la moartea soțului, împărăteasa îi confiscase toată averea. Eudoxia a considerat gestul Sfântului Ioan drept o insultă și nu-l va uita niciodată. Ea folosește toate ocaziile și mijloacele pentru a-l pedepsi, iar cel mai nimerit prilej a
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
caz când avatarii săi sunt suspectați de la Centru pentru "dărâmarea orânduirii". Victima este revendicată și chiar concurată de realiști, ce-o venerează confundând-o cu divinitatea secretă a Templierilor. Înregistrată de opinia publică sub diverse pseudonime, cum ar fi Fiul Văduvei, Copilul, Puișorul, Studentul, Învățătorul, Clientul, Vizitatorul, ea se sustrage legilor naturale, fizice, dar și lumii vătămătoare. Pare să aibă un organ special de percepție a timpului, pe undele căruia se deplasează înainte și înapoi,așa cum muritorii o fac doar în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nu se află și el În aceeași condiție, gravitînd numai În jurul Cătălinei, fiind legat de ea Într-o relație psihanalitică de medic-pacient ? n.n.) Profetul Muhamed este alyatin, Orfanul, pentru că și-a pierdut părinții În copilărie. Orfanul este simbolic complementar cu Văduva și aceste două auguste prototipuri se găsesc, fără excepție, În toate tradițiile, provenind probabil din Tradiția Primordială. Făt-Frumos e deseori Fiul Văduvei. CÎnd orfanul prototipic, Golanul Primordial, binevoiește să se fixeze În lume, de cele mai multe ori cu o anumită misiune
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
n.n.) Profetul Muhamed este alyatin, Orfanul, pentru că și-a pierdut părinții În copilărie. Orfanul este simbolic complementar cu Văduva și aceste două auguste prototipuri se găsesc, fără excepție, În toate tradițiile, provenind probabil din Tradiția Primordială. Făt-Frumos e deseori Fiul Văduvei. CÎnd orfanul prototipic, Golanul Primordial, binevoiește să se fixeze În lume, de cele mai multe ori cu o anumită misiune, ascunzîndu-și În multiplicitate Unitatea, e vorba de o Învăluire cu scopul precis de a veni măcar cu periferia lui aparentă În contact
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
prin moarte?) de soț: "Cuburi de gheață de la ultima întâlnire/ parfum și fotografia soțului defunct/ (pe care, fie vorba între noi,/ tare mult l-am mai iubit/ dar care foarte de tânăr s-a prăpădit/ nemernicul/ de m-a lăsat văduvă cu doi prunci/ de care azi nu mai știu nimic)/ pila de unghii și creionul de buze/ penele albastre cu care clipește/ atunci când e să fie adorabilă/ portjartierul de mireasă/ cameea și fardul deopotrivă/ cuțitul de conserve/ (pentru vremuri mai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scenariul românesc Femeia se definește prin locul său în familie. Familia conturează diagramă forțelor dintre femeie și bărbat, adaptarea sau refuzul anumitor roluri: soții fidele sau nestatornice, mame bune sau rele, amante sau soții, fete seduse sau seducătoare, celibatare sau văduve etc. În tradiția occidentală se constată o fractură a cuplului și o confruntare între cele două poluri, masculin și feminin. Pe parcurs, structura duală se transformă într-o structură triangulara (amant, copii), ale cărei tensiuni și transformări formează substanță românului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dont je ferais volontiers le portrait" [Maupassant, Fort comme la mort, p.44]. Scenă descrisă amintește foarte mult sonetul A une passante de Baudelaire adus anterior în discuție, mai ales că femeia este îmbrăcată în negru. La Paris a fi văduva nu înseamnă a uita de sine. 307 "mais îl gardă une sorte de sensation de la présence irréelle et persistante de cette femme. Îl lui semblait avoir pris quelque chose d'elle, l'image de son corps resté dans șes yeux
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
prezența "răului" în Anglia cutumă a perioadei elizabetane -, "exilîndu-l", treptat, către alte spații geografice, cum ar fi Italia și, ulterior, Balcanii), în familia Ducilor de Calabria (Ferdinand și fratele lui, Cardinalul). Aceștia sînt preocupați de păstrarea intactă a statutului de văduvă de către (altfel) tînăra lor soră, Ducesa de Amalfi, nu neaparat din rațiuni morale (deși amîndoi le proclamă insistent, în discursuri pompoase, pline de sugestii analitice pentru criticii feminiști de astăzi), ci pecuniare (nu doresc ca averea semnificativă a ducesei să
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
forțeze ieșirea din inhibiție. Scrie, într-un efort de voință, Guy Domville, o melodramă alegorizantă, cu acțiunea plasată la sfîrșitul secolului al optsprezecelea, într-o comunitate nobiliară catolică. Protagonistul (Domville) devine, prin forța împrejurărilor, tutorele fiului unei tinere și atrăgătoare văduve, doamna Peverel îndrăgostită, în secret, de Guy. Domville visează însă la preoție și viață monastică și, în consecință, comportamentul său vizavi de doamna Peverel rămîne în zona unei castități absolute. Frank, prieten al lui Guy, o curtează pe doamna Peverel
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
fost textul cel mai aclamat. Volumul respectiv (ecranizat cu succes) urmărește episodul celei de-a doua căsătorii a lui Henric al VIII-lea, nepotul lui Margaret Beaufort. Tînăr încă, monarhul e prizonier într-un mariaj politic cu Katerina de Aragon (văduva fratelui său). și devine, ca atare, interesat de surorile Boleyn, Mary și Anne, ca posibile amante purtătoare de moștenitori masculini. Întreaga poveste e narată, subiectiv, din perspectiva lui Mary care ajunge, deși căsătorită, iubita monarhului. Astfel, îi naște lui Henric
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]