2,974 matches
-
obținute din analiza datelor statistice sunt nesemnificative și practica confirmă validarea lor. Autoarea lucrării de față într-un studiu al fenomenelor dislalice găsește indici asemănători pentru fiecare fonem în două forme de despicături, factorul lor comun fiind valoarea funcțională a vălului operat și condițiile de mediu care stimulează și dirijează formarea fonetismului corect în perioada achiziției limbii și limbajului (197; p.84-113). Incidența tulburărilor funcționale este detectată la același subiect alături de tulburările de rezonanță și de articulație. Am considerat tulburări funcționale
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectuat operația, reușita sau nereușita acesteia, ca factor determinant în obținerea funcționalității velare. Intervenția chirurgicală poate realiza o închidere bună velofaringiană, după cum se poate solda cu unele „defecte” sau sechele ca: orificii de comunicare buco-nasală, dehiscențe, cicatrice vicioase la nivelul vălului și al palatului, împietând asupra bunei funcționalități. Funcționalitatea palatului operat a fost pusă în evidență în raport cu vârsta la care s-a efectuat operația și cu numărul operațiilor suferite de același subiect pentru îmbunătățirea continuă a condiției anatomice ratată la prima
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palat funcțional numai în 54,6% și nefuncțional în 45,5%, după un număr de operații cuprinse între 1 până la 5, cea ce complică activitatea de reeducare fonetică. În urma studiului efectuat se constată că mai multe intervenții chirurgicale pe același văl nu aduc un plus de funcționalitate velară, calitate ce se poate dealtfel obține ușor prin gimnastică și antrenament muscular. Practica confirmă justețea alegerii momentului operator la vârsta de 2 ani când copilul se află înainte de practicarea limbajului articulat, el începând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
velară, calitate ce se poate dealtfel obține ușor prin gimnastică și antrenament muscular. Practica confirmă justețea alegerii momentului operator la vârsta de 2 ani când copilul se află înainte de practicarea limbajului articulat, el începând vorbirea după refacerea integrității anatomice a vălului palatin. Din punct de vedere logopedic este vorba de educația vorbirii și nu de reeducarea ei, ceea ce schimbă cu totul problema. 3.4. Tipologia fono-articulatorie Diversitatea alegerii modalității de vorbire precum și necesitatea recunoașterii cauzelor secundare care agravează emisia sonoră a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fonetice specifice deficienței anatomice și pe de altă parte o serie de tulburări nespecifice determinate prin interrelația funcțională dintre elementele aparatului fonator. Elementele aparatului fonator nelezate de malformație ca: laringele, limba, maxilarul și buzele în cazul unei despicături simple de văl, răspund de o serie de greșeli pe care le fac în articularea consoanelor și sunt antrenate fiziologic de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de insuficiența velară, în complicarea tulburărilor rhinodislalice. Insuficiența velară determină prin pierderea de aer nasal modificarea presiunii intraorale și antrenează consecutiv o serie de greșeli ale celorlalte elemente ale aparatului fonator așa fel încât apare o asinergie de contracție a vălului și a limbii (o dischinezie linguo velară) care ia în unele cazuri în mod compensator o poziție posterioară ducând la emisie dislalică a consoanelor: s, ș, t, z, j, ce, ci, je, ji. Astfel, poziția vicioasă a limbii deplasează punctul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
apexul lingual nu vibrează în contact cu partea anterioară a palatului și articularea se face cu buza inferioară, limba ieșind în afară, ori stând în cavitatea orală sau ridicându-se numai în partea ei posterioară formând vibrații prin atingerea cu vălul. În unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
pronunția consoanelor labiale - p, b, linguo-dentale - t, d și linguo-velare - c, g. Iată mecanismul acestui clămpănit ce dă un aspect neplăcut vorbirii: limba este împinsă anterior atingând dinții inferior, partea ei dorsală rămânând departe de palat; gura întredeschisă, buzele inerte, vălul ușor ridicat, în timp ce laringele se strânge auzindu-se un zgomot de clapă în închidere. Este în realitate un zgomot epiglotic produs prin asinergia de contact a epiglotei cu baza limbii. Această afirmație se bazează pe faptul că obligând pe elevii
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
3) dezvoltarea limbajului, înainte și după operație, înainte și după reeducare. Comportamentul verbal a fost observat în condiții de clinică, cu ocazia spitalizării copiilor pentru intervenția chirurgicală de suturare a buzei la vârsta de 6 luni și pentru refacerea bolții vălului palatin la vârsta de 23 de luni. În afara observațiilor directe cu înregistrări pe bandă de magnetofon și analize spectrografice, subiecții au fost confruntați cu indicii de dezvoltare psiho-motorie și socio-afectivă, fișele logopedice fiind completate cu date anamnezice și examinări ulterioare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
este un element extrem de important în dezvoltarea lingvistică. La copilul rhinolalic se apropie de emisia sonoră „model” prin eliminarea progresivă a erorilor și selectarea mișcărilor care dau rezultatele cele mai apropiate de cuvântul real. Și la copilul cu despicătură de văl palatin ca și la cel normal vocalizările sunt folosite ca mod de comunicare înainte ca unitățile verbale propriu-zise să fie constituite și înțelegerea apare înaintea folosirii cuvintelor, dar la copilul malformat, această perioadă este mult prelungită față de normal, toate etapele
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ, dar cu o întârziere de 3-4 luni - întârziere care crește la 8 luni în cazul apariției primelor cuvinte, a primelor propoziții și a primelor legături sintactice, dezvoltarea limbajului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dar prin crearea premiselor pentru o dezvoltare fono-articulatorie corespunzătoare etapelor, contribuie prin intermediul indicațiilor terapeutice la grăbirea procesului de normalizare. Este de fapt argumentul care ne face să opiniem că cea mai bună indicație chirurgicală de suturare a bolții și a vălului palatin este la vârsta de 23-24 de luni, indicație pe care Școala românească de stomatologie și-a însușit-o în urma verificării rezultatelor ei în practică. Despre acest factor important ca adjuvant în terapia logopedică se va vorbi de altfel pe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o perioadă de stagnare în creșterea vocabularului, odată cu inaccesibilitatea consoanelor oclusivo-explosive, în comunicare făcându-și loc mai mult starea de inhibiție și refuzul de a vorbi. Achiziția de noi cuvinte se reia numai după sutura chirurgicală a bolții și a vălului palatin și numai în activitatea de îndrumare și reeducare fonetică. Vocabularul înțeles crește mult mai repede decât cel folosit, mijloacele de comunicare verbală fiind înlocuite cu gesturile, mimica sau cu un anumit cod lingvistic care nu poate fi decodat decât
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posibilă, deși postoperator vălul este nefuncțional. Subiectul C. E. în vârstă de 5 ani și 6 luni, cu același diagnostic clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
terapia ei, studii și cercetări 158 progres” (213; p.20-30), al sistemului fonemic în condițiile patologiei velare de origine congenitală. 5.2.a) Deși în majoritatea dislaliilor sunt afectate numai consoanele și foarte rar vocalele, despicăturile congenitale de buză și văl palatin modifică totuși și biomecanica vocalelor prin tulburarea mecanismelor elementare de respirație - suflu bucal, „coup de glotte”. Astfel, la 150 subiecți cu despicături totale, vocala „i” este alterată în 36%, vocala „o” și „u” în 24%, vocala „a” în 22
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
un interval de 4 mm modificări patologice în vorbire, iar Luchsinger spune că la un interval de 1 mm apare timbrul nazal care se poate plasa totuși în limitele normalului (106), Biebendt (1909) a măsurat experimental presiunile de închidere ale vălului pentru vocale și consoane, găsind de exemplu pentru a - 38,2 mm Hg, pentru I - 41,2 mm Hg, pentru e și u - 41,5 mm Hg, pentru o - 42,2 mm Hg, pentru v - 51,3 mm Hg și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
factori. Pentru a surprinde mecanismul de funcționare a istmului velo-faringian noi am folosit examenul radiologic în teleradiografii de profil cu substanță de contrast la cazuri normale și patologice. Cu ajutorul filmelor se poate vedea spațiul dintre peretele posterior al faringelui și vălul palatin, punând în evidență astfel închiderea velofaringiană atât în vocale cât și în consoane. 5.2. b) În ceea ce privește emisia consonantică s-a extras din datele intabelate frecvența dificultăților de pronunție pe forme de despicături pentru fiecare sunet afectat, conform tabelului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cehă și rusă ar putea scoate în evidență aceeași remarcă prin ocuparea acelorași locuri în această ordine de către consoanele „l”, „t” și cu aproximație de către consoanele „g” și „z”. Similititudinile cu privire la ordinea defectării consoanelor în cazul despicăturilor de boltă și văl palatin, demonstrează anumite caracteristici larg răspândite ale limbajului universal și sugerează că toate limbile naturale existente au o origine comună (Chomsky 1967, 1968). Foneticienii gestului gurii (Gordon W. H. et.al., 1973) și-au sprijinit tezele pentru strângerea „originilor” din mai
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mai importantă a exprimării verbale - fonetismul. PARTEA A III-A ASPECTE PSIHO-PEDAGOGICE ALE TERAPIEI COMPLEXE CONTRIBUȚII TEORETICE ȘI PRACTICE. CAPITOLUL VI STUDIUL EXPERIMENTAL AL SISTEMULUI PSIHOPEDAGOGIC DE EDUCARE ȘI REEDUCARE FONETICĂ A VORBIRII SPECIFICE DESPICĂTURILOR CONGENITALE DE BUZĂ, BOLTĂ ȘI VĂL PALATIN „Nu este suficient să constați că într-o sistemă de terapie sunt necesari „n” factori cu potențiale diferite reeducaționale ci foarte important sub raport științific este necesitatea de a pune în evidență gradul de organizare al acestor factori în raport cu
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbire care se instalează după aceea pentru tot restul vieții dacă nu se intervine la timp, din afară, prin crearea unor condiții de reabilitare complexă. Reabilitarea complexă începe prin intervențiile chirurgicale - de suturare a dehiscențelor de buză, de boltă și văl palatin, continuate de îndrumări preliminarii cu privire la supravegherea apariției și dezvoltării fonetismului în procesul de verbalizare - terapia logopedică fiind posibilă prin lecții organizate după vârsta de 3 ani și 6 luni - 4 ani. Subiecții care formează obiectul studiului nostru se deosebesc
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
normală cu trasee slabe de rhinolalie Grupa III - vorbire satisfăcătoare cu trasee accentuate de rhinolalie Grupa IV - vorbire neintiligibilă care păstrează tulburările inițiale rhinodislaliceSubiecții din prima grupă au beneficiat de următoarele condiții: - Efectuarea intervenției chirurgicale între 23-53 luni. - Realizarea unui văl suplu și funcțional. - Primirea unor indicații logopedice preliminarii - preoperator.Efectuarea terapiei logopedice imediat după operație, pe timp îndelungat. - Colaborarea strânsă cu familia. - Pentru grupa II-a condițiile terapiei complexe au următoarele caracteristici: - Efectuarea intervenției chirurgicale între 23-276 luni.Realizarea unui
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suplu și funcțional. - Primirea unor indicații logopedice preliminarii - preoperator.Efectuarea terapiei logopedice imediat după operație, pe timp îndelungat. - Colaborarea strânsă cu familia. - Pentru grupa II-a condițiile terapiei complexe au următoarele caracteristici: - Efectuarea intervenției chirurgicale între 23-276 luni.Realizarea unui văl funcțional. - Efectuarea terapiei logopedice imediat după operație pentru cazurile operate între 4-5 ani. - Terapia logopedică a durat între 2 luni și 20 luni. - Colaborarea familiei.Pentru grupa III-a caracteristicile sunt:Efectuarea intervenției chirurgicale ori prea timpuriu (până la 12 luni
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
după operație pentru cazurile operate între 4-5 ani. - Terapia logopedică a durat între 2 luni și 20 luni. - Colaborarea familiei.Pentru grupa III-a caracteristicile sunt:Efectuarea intervenției chirurgicale ori prea timpuriu (până la 12 luni), ori tardiv (peste 10 ani). - Văl nefuncțional, fără antrenament preoperator. - Terapia logopedică efectuată tardiv - 53-336 luni cu o durată scurtă de 1 lună până la 5 luni. - Lipsește colaborarea familiei și sprijinul ei afectiv. - Pentru grupa IV, caracteristicile sunt: - Intervenții chirurgicale efectuate ori la 5-6 zile de la
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
logopedică efectuată tardiv - 53-336 luni cu o durată scurtă de 1 lună până la 5 luni. - Lipsește colaborarea familiei și sprijinul ei afectiv. - Pentru grupa IV, caracteristicile sunt: - Intervenții chirurgicale efectuate ori la 5-6 zile de la naștere ori între 108-336 luni. - Văl nefuncțional, cu cicatrici și dehiscențe cu una până la 5 intervenții chirurgicale. - Fără colaborarea familiei. Caracteristic primei etape este efectuarea intervenției chirurgicale ori prea devreme, ori prea târziu, determinând situații anatomice inapte vorbirii cu tulburări fonetice dificile. Obținerea unui palat funcțional
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]