2,613 matches
-
scrierii istoriei armatei române 230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militară Română. Bătrînul rege a apreciat atât de mult lucrarea lui Iorga despre armata română încît l-a trimis pe fiul nepotului său, Prințul Carol, la Văleni și ulterior la Universitatea din București ca să audieze cursurile lui Iorga. Acesta a fost începutul unei relații nefericite dintre Iorga și studentul său, viitorul rege. Iorga a scris unele dintre cele mai bune lucrări ale sale între 1900 și 1914
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și intuirea motivelor care au dus la căderea imperiului fac din cartea aceasta una din cele mai mari opere ale lui Iorga. Turcii o admirau și era adesea vizitat de delegații turcești. Istoria românilor și Istoria românilor pentru poporul românesc (Vălenii de Munte, 1908) sînt versiuni populare ale istoriei României (reeditate destul de des) care erau adaptate ca manuale și strecurate pe furiș în Transilvania și Bucovina. În Der lateinische Westen und der Byzantinische Osten in ihren Wechselbeiziehungen wahrend des Mittelalters (Berlin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
seama de măsura în care politica de maghiarizare a ungurilor amenința latinitatea, menționînd în repetate rînduri observațiile făcute de italienii care călătoriseră prin România și Transilvania și utilizînd un mare număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume conținînd portretele unor oameni, lideri, personalități și contemporani în viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice și amintiri. Chestiunea Rhinului (Vălenii de Munte, 1912), scrisă în ajunul Războiului cel Mare, analiza
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
număr de documente italiene. Oameni care au fost (Vol. 1, Vălenii de Munte, 1911) a fost primul dintre cele patru volume conținînd portretele unor oameni, lideri, personalități și contemporani în viziunea lui Iorga, inclusiv necrologuri jurnalistice și amintiri. Chestiunea Rhinului (Vălenii de Munte, 1912), scrisă în ajunul Războiului cel Mare, analiza problemele din regiunile străbătute de acest fluviu. Pentru Iorga (ca și pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitică care domină Europa, coloana vertebrală a continentului ce separă două culturi, două concepții
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acest fluviu. Pentru Iorga (ca și pentru Napoleon), Rinul este linia geopolitică care domină Europa, coloana vertebrală a continentului ce separă două culturi, două concepții asupra omenirii și a națiunii. În Acțiunea militară a României în Bulgaria cu ostașii noștri (Vălenii de Munte, 1914), Iorga face apologia acțiunii militare române, explicînd în ce a constat marșul "fără vărsare de sînge" al armatelor române prin Bulgaria în timpul celui de al doilea război balcanic, ca să demonstreze falsitatea acuzațiilor privind "un marș triumfal laș
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
1914), Iorga face apologia acțiunii militare române, explicînd în ce a constat marșul "fără vărsare de sînge" al armatelor române prin Bulgaria în timpul celui de al doilea război balcanic, ca să demonstreze falsitatea acuzațiilor privind "un marș triumfal laș". Chestiunea Dunării (Vălenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice și politice existente în regiunea din jurul Dunării. Nu mai este nevoie să spunem că Iorga scoate în evidență aspectul întinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
30 fulminînd împotriva "strategiilor" oportuniste ale politicienilor și oportuniștilor de la Capșa. "Poate că realizarea unificării naționale este menită unei alte generații, una mai valoroasă?"31, întreba el mînios. Iorga a ajuns chiar și să plece de la București, petrecîndu-și timpul la Văleni. Acolo, evaluînd corect lipsa de pregătire și dezorganizarea din România, le repeta zilnic alor lui: Intrarea în război va fi un dezastru!"32 A lucrat foarte mult în acești doi ani de neutralitate. Lucrările pe care le-a scris sînt
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale universitare. Dreptul la viață al statelor mici (București, 1916) reafirmă credința lui Iorga în faptul că orice națiune, mare sau mică, este o entitate organică vie, indestructibilă, avîndu-și locul în ierarhia lumii, cu drepturi inalienabile. Lucrarea 3 Maiu 1915 (Vălenii de Munte, 1915) face apologia Adunării de la Blaj a românilor din Transilvania din 1848. La question roumaine en Autriche et Hongrie (Bucarest, 1915) tratează problema majorității românești din Transilvania și Bucovina și soarta ei sub stăpînirea maghiară și austriacă, ca
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Bucarest, 1915) tratează problema majorității românești din Transilvania și Bucovina și soarta ei sub stăpînirea maghiară și austriacă, ca și Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie (două volume, Bucarest, 1915-1916). Lucrarea Carpații în luptele dintre români și unguri (Vălenii de Munte, 1915) descrie Munții Carpați și rolul jucat de aceștia în lupta dintre români și unguri. Carpații sînt prezentați aici nu atît ca o barieră geografică, cît drept o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Carpați și rolul jucat de aceștia în lupta dintre români și unguri. Carpații sînt prezentați aici nu atît ca o barieră geografică, cît drept o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului muntos. Serbia eroică și martiră (Vălenii de Munte, 1915) oferă splendide imagini de evocare istorică ale luptei pentru supraviețuire a vecinei de la apus a României. În Popoare turanice parazite (Vălenii de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o coloană vertebrală a majorității românești de pe marile versante ale lanțului muntos. Serbia eroică și martiră (Vălenii de Munte, 1915) oferă splendide imagini de evocare istorică ale luptei pentru supraviețuire a vecinei de la apus a României. În Popoare turanice parazite (Vălenii de Munte, 1915), Iorga oferă o imagine deloc măgulitoare a "popoarelor turanice parazite": ungurii, turcii și bulgarii. Campania antisemită a "Neamului românesc" scăzuse în intensitate odată cu declanșarea războiului. Citim relatări despre pretinsa lipsă de loialitate a evreilor față de România, despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
corupția societăților tradiționale. După lovitura dată de Marea Putere industrializată, incapacitatea de a face față provocărilor moderne duce la demoralizare. Iorga descrie bine aceste simptome, dar nu analizează corect rădăcinile problemei 49. Prevăzuse toate acestea în autoimpusul său exil la Văleni, între 1914 și 1916. Le repeta mereu alor săi: Intrarea în război va fi un dezastru". A fost trimisă o misiune militară din Franța sub conducerea generalului Henri Berthelot pentru a sprijini efortul de război al românilor. Prima lui remarcă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rușilor că România îi este aliată, ei răspundeau: "Noi nu sîntem aliații României; noi sîntem "protectorii" României"51. Atunci cînd Predealul, aflat la granița austro-ungară, nu a răspuns la apelul telefonic al șefului gării, Iorga și-a evacuat familia de la Vălenii de Munte la Iași52. Nu mult după aceea, Vălenii au căzut în mîinile invadatorilor. Germanii și ungurii erau mai puțin entuziaști în fața bastionului cultural de acolo al lui Iorga. L-au pustiit și au pus o placardă pe care scria
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu sîntem aliații României; noi sîntem "protectorii" României"51. Atunci cînd Predealul, aflat la granița austro-ungară, nu a răspuns la apelul telefonic al șefului gării, Iorga și-a evacuat familia de la Vălenii de Munte la Iași52. Nu mult după aceea, Vălenii au căzut în mîinile invadatorilor. Germanii și ungurii erau mai puțin entuziaști în fața bastionului cultural de acolo al lui Iorga. L-au pustiit și au pus o placardă pe care scria Schweineamt ("birou pentru porci"); ungurii au ajuns pînă acolo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii de Munte. Vara lui 1918 a fost fierbinte și lungă. Iorga primea tot timpul știri din România ocupată despre depravarea și demoralizarea generală și despre jaful la care o supuneau germanii și austro-ungarii. Începînd cu aprilie 1918, la cererea Puterilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a întors la București. Nu avea decît dispreț față de un oraș care trăise sub ocupație inamică, numindu-l "orașul rușinii". Remarca în atitudinea locuitorilor acestuia "insolența pe care o poate afișa doar un sclav biciuit"16. Întrucît locuința sa de la Văleni fusese serios avariată, a închiriat o casă modestă, iar prima lui acțiune a fost să asigure reapariția "Neamului românesc". Ca întotdeauna, ziarul întîmpina mari dificultăți financiare. În sfîrșit, la sfîrșitul anului 1919, prin subscripție publică, Iorga și-a putut permite
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu numărul mare de evrei. El nu a fost niciodată un antisemit intransigent. Dacă sîntem de acord cu acest aspect, gradul său de toleranță devine semnificativ. Iorga și-a dorit întotdeauna să aibă evrei la cursurile lui de vară de la Văleni; trata "doctrina" lui Cuza (antisemitismul intransigent al acestuia) cu ironie și dispreț. Totul este relativ, chiar și antisemitismul. Chiar și în timpul perioadei sale antisemite, lătratul lui Iorga părea să fie mult mai rău decît mușcătura sa. Prin 1918, antisemitismul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Partidul care profanează sinagogile, seduce minorii și biciuiește femeile în public este eroul grădinilor publice". După care, Iorga a afirmat încă o dată că evreii vor fi bineveniți, în ciuda protestelor lui Cuza, în Partidul Naționalist Democrat, ca și la cursurile de la Văleni 143. Ulterior, Iorga a ținut cont mai mult de sentimentele lui personale în cazul Cuza în defavoarea considerentelor politice. Îl aprecia pe fostul lui tovarăș de arme, voia să restabilească un fel de relații acceptabile cu A. C. Cuza, iar ca prim-
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
culturală românească în cele două mari capitale latine"146. Școala de Roma nu avea să fie o astfel de "expoziție personală" a lui Iorga, așa cum erau celelalte. Universitatea de vară a lui Iorga și-a deschis din nou porțile la Vălenii de Munte în 1921 sub genericul "Universitatea de vară a profesorului Nicolae Iorga" și și-a continuat activitatea pînă în vara anului 1940. România avea acum numeroase minorități. Iorga îi accepta bucuros la Văleni pe studenții unguri și germani din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a deschis din nou porțile la Vălenii de Munte în 1921 sub genericul "Universitatea de vară a profesorului Nicolae Iorga" și și-a continuat activitatea pînă în vara anului 1940. România avea acum numeroase minorități. Iorga îi accepta bucuros la Văleni pe studenții unguri și germani din Transilvania, ca și pe cei evrei. Numai că studenții evrei nu veneau niciodată acolo; nu se simțeau la largul lor în atmosfera aceasta tot mai otrăvită a mediului studențesc românesc. Doar savanții și profesorii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a organizat un tur al României pentru participanți. Al doilea Congres Internațional de Studii Bizantine a avut loc la Belgrad, în primăvara anului 1927. După congres, Iorga i-a invitat pe mulți dintre participanții străini în România și, firește, la Văleni. Congresele Internaționale de Istorie și-au reluat activitatea în aprilie 1929, la Bruxelles, cu amenințarea războiului planînd încă în aer. Au participat numai istoricii țărilor învingătoare (Congresul s-a desfășurat, remarca Iorga, "fără participarea inamicilor noștri")152. Iorga a ținut
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
faptul că Daudet părea să fi dat un nou sens vulgarității. În 1928, un preot francez din ordinul Adormirii Maicii Domnului (ordin cunoscut pentru orientarea sa reacționară antirepublicană extremistă) și totodată istoric i-a sugerat lui Iorga să conferențieze la Văleni despre Constantinopole și despre turcii din Balcani 156. Dar semnificația acestor contacte nu trebuia exagerată. Iorga era în legătură permanentă cu istoricii și politicienii întregului spectru politic. Avea legături și cu Henri Bergson, care i-a trimis un prospect referitor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
considerent emoțional făcea ca totul să treacă prin acest filtru. Iorga a continuat să aibă relații foarte bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a fost exilat din țară, a rămas alături de fiul ei. Regina Elena vizita adesea școala de la Vălenii de Munte a lui Iorga și îl invita pe acesta la reședința ei. Iorga a fost invitat la Consiliul de Coroană care l-a trimis pe prințul Carol în exil. La sosirea lui Brătianu, Iorga s-a simțit copleșit de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rezolva problemele României. Deși își va păstra pînă la urmă respectul față de democrație, Iorga a început să înțeleagă că democrația de tip occidental putea acționa în Occident, dar nu putea răspunde problemelor României, fapt ilustrat de Originea și sensul democrației (Vălenii de Munte, 1927) și de Evoluția ideii de libertate (București, 1928). Viața personală a lui Iorga din iulie 1919 pînă în februarie 1920 a înregistrat trei mari pierderi. În iulie 1919 a murit cumnatul său, Ion Bogdan. A fost urmat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
greșea. Lovitura distrugătoare a venit din exterior. Întrucît asocierea cu Regele Carol II se va dovedi fatală pentru Iorga, să aruncăm o privire mai îndeaproape asupra lui Carol. Student al lui Iorga atît la Universitatea din București, cît și la Vălenii de Munte, am văzut care erau relațiile lui Iorga cu el în timpul războiului și că, la cererea Reginei Maria, Iorga chiar a scris o carte ca să-l disculpe pe Carol de nelegiuirile sale. Dar mai important (pentru o ființă umană
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]