4,335 matches
-
Goethe) care naște ideea. încrestarea lui se cere modelată. și-n acest sens, Vlad Zografi ne propune să „ștergem din mintea noastră contactul istorico-literar”, pentru a simți forța cuvântului propriului nostru rol, din propria noastră perspectivă. și reținând, că nu valențele stilistice ne căOăuzesc viața, ci forța cuvântului care „mijlocește între adevăr și viitor, între prezent și veșnicie” (I. D. Sîrbu). Doar prin cuvânt se creionează „legătura cu noi înșine” (Vlad Zografi) și cu cei din jurul nostru. Prin cuvântul meșteșugit, putem pătrunde
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
iar consecința pozitivă a acestui fapt va fi faptul că flexibilizarea curriculumului va produce individualizarea Învățării. VI.7. Proiectarea competențelor Termenul de competență, după cum am specificat anterior, are numeroase accepții; el a migrat ușor dinspre domeniul profesional-tehnic către educație, căpătând valențe complexe În acest domeniu. Proiectarea curriculumului pe competențe vine În Întâmpinarea achizițiilor cercetărilor din psihologia cognitivă, conform cărora prin competență se realizează În mod exemplar transferul și mobilizarea cunoștințelor și a deprinderilor În situații/contexte noi și dinamice. Modelul de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
povestirea, apoi una lingvistică prin care descrierea este identificabilă la nivelul și sub forma enunțurilor minimale, ca fenomen de punere în secvență, și în care autorul își propune să definească organizarea proprie a secvențelor descriptive, în fine, una didactică cu valențe profund novatoare grație lecturilor orientate și unor variate exerciții de redactare de texte descriptive. Astfel, prima parte focalizează doar asupra descrierilor de peisaj, atît de apreciate și, nu o dată, supralicitate de genul romanesc, cu cele patru variante, descrierea ornamentală, descrierea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
2.4.4. Excelența în școli ridicarea standardelor academice / 91 Capitolul 3. Actorii educației la nivel local și politicile de valorizare a comunității locale / 97 3.1. Redescoperirea comunității / 97 3.1.1. Perspective asupra comunității / 97 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară / 101 3.1.3. Politicile publice și emergența guvernării comunitare / 104 3.2. Schimbarea de paradigmă în politicile educaționale / 109 3.2.1. Politicile educaționale integrează comunitatea / 109 3.2.2. Descentralizarea, între politică și realitate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
două sunt, datorită potențialului de individualizare pe care-l presupun, forme contemporane. Diferențele dintre comunitățile dependente și cele participative sunt date de tipul legăturilor interumane care le caracterizează pasive sau active. Pornind de aici, apar structuri și procese distincte, cu valențe educaționale diferite, de care ne propunem să ne ocupăm în continuare. 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra comunității conduc la ideea că puterea legăturilor în rețeaua socială, adică acele interrelații care duc la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dependente și cele participative sunt date de tipul legăturilor interumane care le caracterizează pasive sau active. Pornind de aici, apar structuri și procese distincte, cu valențe educaționale diferite, de care ne propunem să ne ocupăm în continuare. 3.1.2. Valențele comunității și dezvoltarea comunitară Perspectivele punctate mai sus asupra comunității conduc la ideea că puterea legăturilor în rețeaua socială, adică acele interrelații care duc la identificarea indivizilor ca parte a comunității și permit celorlalți să-i identifice ca atare, reprezintă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și practic - aplicativ, cât și la nivelul elev-pedagog sunt necesare adaptări comportamentale si conceptuale adecvate. Lucrarea de față cuprinde date practice privind învățarea citirii și scrierii corecte la clasele I și a II-a. Astfel, studiul limbii române, cu toate valențele sale formativ-informative, capătă sensuri dinamizatoare, deoarece are misiunea de a-l învăța pe micul școlar cum să învețe în perspectiva evoluției sale viitoare. În clasele primare, elevii dobândesc primele noțiuni lingvistice și-și formează deprinderi de scriere și citire corectă
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
altfel spus, optimizarea metodologiilor de lucru asigură un flux normal în însușirea conștientă a limbii române. Școlarul trebuie să învețe de la învățătorul său că nu-i suficient să te exprimi clar și concis; vorbirea trebuie să fie nuanțată, expresivă, cu valențe care pot să sensibilizeze. De aceea, modelele de limbă oferite de operele literare trebuie să constituie, în lecțiile noastre curente, adevărate surse de lumină și culoare. Un învățător cu o concepție elastică și creativă se va feri întotdeauna de rigidități
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
decalajul dintre limba spontan vorbită și limba scrisă. Pe măsură ce deprinde citit scrisul, copilul descoperă noi aspecte ale limbii și, treptat, își adaptează exprimarea la cerințele mereu diversificate ale comunicării. Tot pe baza acumulărilor evolutive, cuvântul scris capătă pentru micul școlar valențe majore, astfel încât, spre finalul clasei a IV-a, el concepe limba numai sub aspectul ei scris, cuvintele fiindu-i reprezentate prin învelișul lor ortografic. Dar procesul însușirii limbii scrise, cu toate implicațiile lui ortografice, este un proces de durată, dinamic
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
iconic sau învățarea prin modelare își motivează necesitatea aplicativă prin caracterul concret intuitiv și acțional al gândirii școlarului mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe formative în didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă a esenței existenței și legității fenomenului în sine. Modelul reprezintă, deci, o
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
împreună, dar se scriu cu cratimă; explicațiile care derivă din aceste situații nu sunt dependente de condiționări gramaticale, ci au un pronunțat caracter intuitiv-acțional. e) Copierea, în toate formele sale (propriu-zisă, creatoare sau ortografică), este un exercițiu ortografic cu multiple valențe formative, cu pondere deosebită în clasele primare, subscrisă scopului formării deprinderilor de scriere corectă, cât și folosirii corecte a semnelor de punctuație și așezării în pagină, după modelul oferit de textul ce se copiază. Copierea este prima formă a scrierii
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
ritm lent, cu intonații accentuate acolo unde este nevoie (în special la semnele de punctuație). Explicațiile, observațiile și desele reveniri în timpul dictării perturbă activitatea scoțându-i pe elevi din concentrarea asupra scrierii. Important este ca aceste exerciții să urmărească realizarea valențelor formativ-informative, ceea ce depinde, în mare măsură, de respectarea unor cerințe specifice : să se desfășoare într-un climat afectiv favorabil, într-o atmosferă permisivă, ferind școlarii de teamă, tensiuni și inhibiții nejustificate; să se axeze pe noțiuni, reguli, cunoștințe anterior însușite
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
unor cunoștințe de fonetică, vocabular, sintaxă și morfologie, școlarii dobândesc și principalele norme de ortografie și de punctuație, multe din acestea însușindu-se pe baza unor modele ortografice, prin rezolvări situaționale, pe cale intuitiv operațională; în clasele III-IV, motivația ortografică capătă valențe noi, în raport cu determinările gramaticale, intervenind, într-o formă accesibilă, reguli și definiții deduse din situații reprezentative. Începând cu ciclul gimnazial, deprinderile ortografice și de punctuație se accentuează, în mod conștient, prin însușirea propriuzisă a noțiunilor lingvistice, prin integrarea cunoștințelor ortografice
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
acționează cerințe și norme din partea mediului social, care devin stimuli interni cuprinși sub termenul general de “motivație”. Sursele motivației sunt multiple și complexe. Spre deosebire de celelalte viețuitoare care acționează predominant instinctiv, la om motivația este mult mai complexă, cuprinzând trebuințe, impulsuri, valență, aspirații, convingeri etc. Se pot folosi diferite strategii care pot asigura o creștere a gradului de implicare a elevului, care, aplicate în mod consecvent pot duce la atingerea celor două obiective finale: Îmbunătățirea randamentului școlar de moment al elevilor; Facilitarea
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
realitate. O greșeală frecventă pe care o fac părinții este lăsarea televizorului în funcțiune tot timpul, fapt care distrage în mod invariabil copilul de la alți stimuli/activități. Deseori acest “fundal”este plin de violență și lipsit, în cele mai multe cazuri, de valențe educative reale. Este important ca părinții să-și ajute copilul să înțeleagă diferența dintre lumea reală și cea din filme ăcare în marea lor majoritate sunt pline de scene de violență sau sex). Este esențială informarea și cunoașterea acestor mijloace
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
care își datorează puterea și limitele biologicului, înnăscutului sau este o structură dominată de emergența biologicului, psihologicului, educativului și valorilor social-culturalului? În ce proporții de complexitate se întrepătrund, ce forțe le pun în mișcare și în ce situații își evidențiază valențele? Ce repere sunt esențiale în monitorizarea biografiei culturale a învățării fiecărui ins? Pentru a surprinde valoarea explicativă și euristică a conceptului de învățare, supunem spre examinare și reflecție următoarele enunțuri: • omul este cea mai inteligentă ființă, posedând cel mai mare
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
producătoare de bariere și obstacole, de insatisfacție, de dependență. Condiționalitatea acțiunii specifică acestei legități vizează: nivelul de maturizare și dezvoltare al celui care învață; experiența lui anterioară; capacitatea de exprimare liberă a personalității sale; nivelul de aspirație; aria de interes; valențele obiectului învățării; cunoașterea rezultatelor, stabilitatea și flexibilitatea setului de obiective de atins; calitatea finalizării sarcinii propuse (vezi conceptul de tensiune din teoria lui K. Lewin sau teoria sarcinii întrerupte sau incomplete fenomenul Zeigarnik); regimul recompenselor și pedepselor; percepțiile și evaluarea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
plan, program, decizie de start, semnificații, sensuri personale și sociale)? • Ce se învață (conținuturi exprimate în cunoștințe, abilități, valori)? • În ce scop se învață (are prezente finalități, scopuri, obiective, sarcini, formare de atitudini, de competențe)? • De ce învață (motivații, dorințe, interese, valențe, așteptări, aspirații, proiecte de viață personale)? • Cum se învață (strategii, tactici, metode, procedee; independent, de grup sau colectiv)? • Cu ce resurse se învață (resurse materiale, energetice, umane, individuale și colective) ? • În cât timp și pentru cât timp (timp necesar, planificat
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Se poate contura și o tipologie a formelor de învățare corespunzătoare conținuturilor caracterizate prin structuri conceptual-metodologice transversale, transfrontaliere, interpluri-, multiși transdisciplinare, holistice. Două exemple sunt relevante prin modernitatea lor. Primul îl reprezintă învățarea structural-sinergetică (Haken, 1980 ; Mânzat, 1990), dominată de valențe combinatorice de extensiv și intensiv, de selectiv și constructiv, de structural organizat și autoorganizator, de cooperativ și sincronicitate și evolutiv transformatoare. Al doilea exemplu îl reprezintă „învățarea globală", specifică societății cunoașterii, corespunzătoare întâlnirii între dimensiunile orizontale ale vieții (life wide
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
probleme, jocul didactic, exercițiul; • metode prin care elevii sunt învățaȚi să lucreze productiv cu alții și să-și dezvolte abilități de colaborare și ajutor reciproc: mozaicul, cafeneaua, proiectul în grupuri mici. În cele ce urmează vom prezenta câteva metode cu valențe activizatoare. A. Brainstormingul („Furtună în creier”; „asaltul de idei”). Este un mod simplu și eficient de a genera idei noi. La ora actuală este cea mai răspândită metodă de stimulare a creativității, în condițiile activității în grup. Ședințele de brainstorming
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
minții” care vrea să exploreze mereu mai mult, dar și al copilului însetat mereu după nou. Jocul este ,,inima” unui program de succes, intervenind în viața copilului într-o varietate de feluri. Foarte des utilizat în școală și având reale valențe formative, este JOCUL de ROL, metodă de predareînvățare bazată pe simularea unei funcții, relații, fenomen, pornind de la crearea în joc a unor interacțiuni în cadrul unei relații, situații sociale, de grup, prin interpretarea unui tip de ,,personaj” al vieții reale sau
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
psihice a individului, în mod diferențiat, în cadrul perioadei de formare a personalității sale.” (Elena Firea) “Metodica este o teorie a practicii” (Paul Fielder-Metodica educației fizice și sportive) Educația fizică are un caracter biologic, dar acesta nu este unicul, ea are valențe sociale și cultural educative, dezvoltă simțul estetic. Importanța orei de educație fizică crește iar atenție acordată de factorii sociali sau familiali trebuie să crească într-o egală masură. Practicarea exercițiilor fizice, a jocurilor în aer liber, a celor de cunoaștere
Hai să ne jucăm! by Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Science/1298_a_1943]
-
utilizate mai puțin ca metode de sine stătătoare și mai degrabă, ca procedee în cadrul altor metode: demonstrația, conversația. Demontrația este larg utilizată și recomandă în procesul instruciv - educativ al elevilor cu pierderi de auz. Metoda demonstrației își atinge la maximum valențele educative dacă sunt implicați în efectuarea ei toți elevii. Însoțită de imitare și modelare, demonstrația poate deveni o metodă specifică ortofoniei. În această situație, se demonstrează prin exemple concrete mecanismul articulării și coarticulării fonetice specifice limbii. Prin imitare elevul reproduce
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
relația părinte-adolescent oferă premise serioase pentru constituirea unui astfel de alfabet nonverbal, care să contribuie la o mai bună înțelegere între oameni. Acad. Alexandru SURDU Introducere Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent își pro-pune întreprinderea unui demers care să sondeze valențele relației dintre părinți și adolescenți, dintr-o dublă perspectiva: componentă nonverbală a comunicării, respectiv expresiile faciale, si trăsăturile de personalitate. Intenția ne este justificată de dorința de a afla dacă și în ce măsură anumiți factori (tipul mediul familial mono/biparental vârstă
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
în general și celei nonverbale în particular, faptul că omenirea a ajuns că, într-un stadiu atât de avansat al evoluției sale ontogenetice, să conștientizeze însemnătatea pe care o are comunicarea pentru desfășurarea adecvată a vieții umane în ansamblu de-monstrează valențele de neînlocuit ale comunicării. Ființă socială prin definiție, omul se află în interacțiune permanentă; cum orice formă de interactiune umană implică un mod sau altul de comunicare, urmează că nu există practic domeniu al vieții noastre care să rămână în afara
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]