15,023 matches
-
sânge pe unitatea de timp, deci a debitului cardiac, și prin mărirea coeficientului de utilizare tisulară a oxigenului. Irigarea sporită a mușchilor striați cu sânge este consecința creșterii debitului cardiac, dar și a unor mecanisme locale cum sunt scăderea rezisistenței vasculare și redistribuirea debitelor sangvine la nivel regional, precum și a diferenței dintre concentrația de O2 din sângele arterial și din cel venos. Contractilitatea cardiacă este dependentă de o relație funcțională între presiunea de evacuare a sângelui, viteza cu care se realizează
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
180 bătăi/min (frecvența cardiacă critică a debitului cardiac); corespunzător, pentru eforturi submaximale se înregistreză debite sistolice de 150-170 ml iar pentru eforturi maximale de 200 220 ml. Adaptarea periferică la efortul fizic presupune în primul rand scăderea rezistenței periferice vasculare (vasodilatația), ceea ce duce la creșterea fluxului sangvin spre fibrele musculare. Această vasodilatație periferică are drept consecință o redistribuție a debitelor sangvine locale, în efort maximal mușchii striați ajungând să beneficieze de 80-90% din debitul cardiac, față de 20% în condiții de
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
despărțit în cinci încrengături, ce constituie cele cinci prototipuri de animale: vertebrate, articulate, moluște, radiate și protozoare (ultimele patru, reunite sub numele generic de nevertebrate); Regnul vegetal - împărțit în patru încrengături, ce constituie cele patru prototipuri de plante: phanerogame, cryptogame vasculare, muscinee și thalophyte (ultimele trei reunite sub numele generic de cryptogame). Cele două mari regnuri (bio)logice au fost împărțite fiecare în câteva mari încrengături, care la rândul lor au putut fi subdivizate în grupuri din ce în ce mai restrânse denumite: ordine ; familii
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
consemnat E. Țopa, M. Răvăruț și colaboratorii. Referitor la pădurea Vorona, studii înseminate au avut Cl. Horeanu prin lucrarea “Flora și vegetația Rezervației forestiere și botanice Vorona (Județul Botoșani)”, publicată în 1986, inventariind un număr de 374 specii și subspecii vasculare și D. Mititelu și T. Chifu care au efectuat cercetări pe o zonă mai largă a județului Botoșani, inventariind în pădurea Vorona un număr de 361 specii vasculare. Cercetările acestor doi botaniști au fost publicate în lucrarea “Flora și vegetația
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Botoșani)”, publicată în 1986, inventariind un număr de 374 specii și subspecii vasculare și D. Mititelu și T. Chifu care au efectuat cercetări pe o zonă mai largă a județului Botoșani, inventariind în pădurea Vorona un număr de 361 specii vasculare. Cercetările acestor doi botaniști au fost publicate în lucrarea “Flora și vegetația județului Botoșani”, în 1994. Cercetări asupra florei și vegetației zonei Moldovei, incluzând și pădurea Vorona, au mai efectuat: A. Zawadzki (1833), D. Brândză (1903), C. Hormuzachi (1901), E.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
au mai efectuat: A. Zawadzki (1833), D. Brândză (1903), C. Hormuzachi (1901), E. Țopa (1939), M. Răvăruț (1956), C. Burduja și colab. (1982), Gh. Mihai (1979), Gh. Vițalariu (1984), V. Zanaschi (1972), Sârbu (1979), N. Ștefan (1998). CAP. II. FLORA VASCULARĂ A PĂDURII VORONA II.1 Metodele de cercetare și prezentare a florei Datele privind flora spontană din ecosistemele naturale din pădurea Vorona, reprezintă rezultatul cercetărilor efectuate începând din primăvara anului 2007 și până în luna august 2009. Studiul a debutat cu
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
botanic. Colectările s-au efectuat repetat în cursul perioadei optime de vegetație. Determinarea și prelucrarea materialului botanic s-a realizat cu ajutorul următoarelor lucrări: Flora R.P.R.-R.S.R., vol. I-XIII (1952-1976, coord. Tr. Săvulescu); Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare, de Al. Beldie, vol. I, II (1977,1979); Flora ilustrată a României, de V. Ciocârlan, vol. I, II (1988,1990); Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României, autori Sârbu I., Ștefan N., Ivănescu Lăcrămioara, Mânzu C., vol. I, II
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-R.S.R., vol. I-XIII (1952-1976, coord. Tr. Săvulescu); Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare, de Al. Beldie, vol. I, II (1977,1979); Flora ilustrată a României, de V. Ciocârlan, vol. I, II (1988,1990); Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României, autori Sârbu I., Ștefan N., Ivănescu Lăcrămioara, Mânzu C., vol. I, II (2001). Datele obținute în urma deplasărilor pe teren au fost corelate cu cele provenind din consultarea literaturii de specialitate referitoare la zona luată în studiu. Pentru
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Sârbu I., Ștefan N., Ivănescu Lăcrămioara, Mânzu C., vol. I, II (2001). Datele obținute în urma deplasărilor pe teren au fost corelate cu cele provenind din consultarea literaturii de specialitate referitoare la zona luată în studiu. Pentru toate speciile de plante vasculare, atât cele citate în lucrările consultate, cât și cele găsite suplimentar, am alcătuit fișe de lucru, pe baza cărora s-a întocmit apoi conspectul taxonomic. Determinarea plantelor Principiul care stă la baza determinării plantelor este acela de a pleca de la
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
pentru determinarea genurilor. Fiecare gen este însoțit de un număr, la care vom afla cheia dicotomică de determinare a speciilor, iar speciile pot avea uneori și chei dicotomice pentru determinarea subspeciilor și a varietăților. II.2. Conspectul floristic Conspectul florei vasculare respectă încadrarea sistematică a familiilor botanice, iar în cadrul fiecărei familii, genurile și speciile sunt prezentate alfabetic. Pentru fiecare specie din lista floristică s-au avut în vedere următoarele elemente: denumirea științifică și autorul, eventual sinonimiile denumirea populară bioforma elementul floristic
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
speciilor categoria economică din care face parte Denumirile populare, bioformele, elementele floristice au fost notate pe baza lucrărilor mai sus menționate (Al. Beldie, V. Ciocârlan). Indicii ecologici au fost notați ținând cont de lucrările lui Ellenberg H. (Indicator values of vascular plants in Central Europe, 1974). Nomenclatura utilizată este cea adoptată de către Ciocârlan V. în lucrarea Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta (2000) și Sârbu I., Ștefan N., Ivănesc Lăcrămioara, Mânzu C. - Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Indicator values of vascular plants in Central Europe, 1974). Nomenclatura utilizată este cea adoptată de către Ciocârlan V. în lucrarea Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta (2000) și Sârbu I., Ștefan N., Ivănesc Lăcrămioara, Mânzu C. - Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României (2001). În cadrul conspectului floristic, genurile și speciile sunt aranjate alfabetic, în timp ce familiile sunt prezentate în ordine sistematică. Dintre taxonii intraspecifici am utilizat subspecia și varietatea. Pădurea din împrejurimile localității Vorona este alcătuită din arborete derivate degradate de
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
z.step.-se.fa.; L8T6C5U10RXN8, Phragmiti - Magnocaricetea, Phragmition, In. SUBCLASA ARECIDAE ORD. ARALES FAM. ARACEAE *Arum maculatum L. (Rodul pământului) - G., Eur. centr. medit., Frecv., z.st.-se.fa.; L3T6C2U7R7N8; Fagetalia, Lathyro - Carpinion, Tilio - Acerion, Tx. II. 3. Analiza florei vasculare II. 3. 1. Analiza taxonomică Conspectul florei vasculare din ecosistemul natural pădurea Vorona cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
In. SUBCLASA ARECIDAE ORD. ARALES FAM. ARACEAE *Arum maculatum L. (Rodul pământului) - G., Eur. centr. medit., Frecv., z.st.-se.fa.; L3T6C2U7R7N8; Fagetalia, Lathyro - Carpinion, Tilio - Acerion, Tx. II. 3. Analiza florei vasculare II. 3. 1. Analiza taxonomică Conspectul florei vasculare din ecosistemul natural pădurea Vorona cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de plante vasculare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vasculare din ecosistemul natural pădurea Vorona cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de plante vasculare, aparținând la 507 genuri și 105 familii (D. Mititelu și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii (Fig. 2). Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
subspecii cosmopolite (Cosm.) și 3 adeventive (Adv.). (Tabel nr. 3, Fig. 6 ) II. 3. 4. Analiza indicilor ecologici Pentru analiza caracteristicilor ecologice ale plantelor din pădurea Vorona am utilizat scala introdusă de Ellenberg H. În anul 1974 (Indicator values of vascular plants în Central Europe), scală adoptată și de unii autori români ( Kocacs J. A., 1979 ). Rezultatele acestei analize sunt prezentate în tabelul următor. Din acestă analiză se pot desprinde următoarele observații: în ceea ce privește indicele L (lumina), procentajul cel mai mare îl
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Festucetum rupicolae Csürös-Kaptalan 1964, în Podișul Sucevei, iar în Câmpia Moldovei, asociația Taraxaco serrotinae - Festucetum valesiacae (Burduja et al. 1956, Răvăruț et al. 1956) Sârbu, Coldea et Chifu 1999. (după Chifu T. et al., 2006) Cap. IV CONCLUZII Conspectul florei vasculare din pădurea Vorona, județul Botoșani cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de plante vasculare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
vasculare din pădurea Vorona, județul Botoșani cuprinde un număr de 380 specii și subspecii, aparținând la 50 de ordine, 77 de familii botanice și 240 genuri. Comparativ cu flora județului Botoșani, care cuprinde 1555 de specii și subspecii de plante vasculare, aparținând la 507 genuri și 105 familii (D. Mititelu și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
și T. Chifu, 1993), flora corespunzătoare pădurii Vorona reprezintă un procentaj de 24,37 %. Dacă ne raportăm la flora României cu 3795 de specii și subspecii (Ciocârlan V., 2000), constatăm că, în teritoriul studiat se regăsesc 14,38 % din plantele vasculare. În ceea ce privește participarea la realizarea compoziției floristice, reprezentanții încrengăturii Magnoliophyta sunt net dominanți cu 374 specii și subspecii, în timp ce din încrengătura Polypodiophyta sunt prezente 6 specii. Din cadrul încrengăturii Magnoliophyta, subîncrengătura Magnoliophytina, domină clasa Magnoliatae, prin cele 306 specii și subspecii, în timp ce
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
Alergarea Alergarea este un mijloc de deplasare naturală a corpului, mai rapid decât mersul bazat pe mișcări ciclice, la trecerea de pe un picior pe celălalt intervenind o mică fază de zbor cu efecte deosebite asupra aparatului locomotor și sistemului cardio vascular și respirator. Această deprindere constituie mijlocul cel mai important pentru dezvoltarea vitezei și rezistenței, fiind folosită pentru angrenarea treptată a organismului în efort, în combinație cu exercițiile de mers. Exemple de variante de alergare: alegare pe loc în tempo lent
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
adecvat este foarte important pentru inserarea implanturilor. Pentru a asigura acest aspect, incizia va fi mai lungă în sens mezio-distal decât lungimea osului receptor. Acest lucru permite ca decolarea muco-periostului să se facă mai ușor, fără traumatism excesiv. Deoarece sursele vasculare sunt dispuse în sens mezio-distal, de-a lungul liniei de incizie, relativ puține vase vor fi secționate în timpul realizarii inciziei, iar sângerarea în plagă va fi ușor de controlat. Este recomandabil ca decolarea muco-periostului să se realizeze cu blândețe, fără
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
anumit stadiu de evoluție, stadiu în care vasele de neoformație de tip imatur, sinusoide și/sau rectilinii, fără structuri elastice sau musculare dar cu terminații nervoase (amielinice ?), capilare sau precapilare, formează o rețea anarhică care, dezvoltată în paralel cu rețeaua vasculară normală din țesuturile vecine sănătoase nu rezistă presiunii sângelui din vasele pedicului arterial normal (care este captat de meningiomul malign și la care se constată leziuni de endarterită proliferativă și tromboze) și se dezintegrează parțial. Credem că la aceste fapte
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
în peretele cărora și pătrund. Se consideră că prin intermediul lor se realizează filtrarea LCR înainte de vărsarea lui în sângele venos din sinusurile durale. La persoanele în vârstă, granulațiile lui PACHIONI sunt aparent mai numeroase și adesea calcificate. Piamater sau meningele vascular are o structură complexă, ea reprezentând o membrană conjunctivo-vasculară și glială. Este formată dintr-un țesut conjunctiv lax, tapetat cu celule turtite, dintre care unele pot conține grăsimi, colesterol sau granule de pigmenți. În grosimea pieimater se găsesc numeroase vase
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu o leptomeningită !) - Se constată prezența unei tumori care pătrunde în creier (uneori) MICROSCOPIC (Fig. 14) - Celule mici, asemanatoare limfocitelor - Celule alungite - Celule poligonale Nucleii celulelor amintite mai sus sunt bogați în-cromatină și suferă mitoze frecvente ! 4.2.2. Sarcomatoza vasculară difuză (sarcomul adventiceal) Tumoare s-a diagnosticat mai ales la adulți. Se caracterizează prin: MACROSCOPIC Îngroșări ale adventicei vaselor meningeale. MICROSCOPIC Infiltrate tumorale perivasculare bogate, fiind considerată înrudită cu reticulosarcoamele encefalului și cu microgliomatoza (13). 4.2.3. Sarcomul circumscris
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]