3,476 matches
-
încărcate toate, cărora le-a transmis focul ce-l mistuia. Au rezultat pagube considerabile și bunul nostru domn Peter și-a smuls părul. La fel a făcut și... sentinela care, deși înarmată, ne-a lăsat, pe mine și pe Valentine, venite să constatăm pagubele târziu după amiază, comunicându-ne că ,mulți generali germani" fuseseră acolo de dimineață. Accidentul s-a petrecut către șapte dimineața și se crede că cele trei bombe care au explodat au fost introduse în trenul petrolier între
Martha Bibescu - Scrisori inedite by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11142_a_12467]
-
prin partea aceea a Londrei, erau, cel mai probabil, Ford Popular sau Morris Minor mici și negre, stând mărturie pentru resursele limitate și gusturile convenționale ale posesorilor lor. Iar noi am descins dintr-un Citroën DS19 alb strălucitor, ca aristocrații veniți să-și inspecteze chiriașii amărâți. Nu știu cum s-a simțit mama, n-am întrebat-o niciodată, dar tata se bucura în mod deosebit de atenția plină de invidie pe care o atrăgea noua lui mașină. Eu aș fi preferat să intru în
Lauda clasei de mijloc by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5105_a_6430]
-
cerc în jurul celor care declamau, ca să nu permitem să aibă loc provocări, în plus, publicul spectator ținea totdeauna cu noi. Și de data aceasta era la fel, numai că agenții erau foarte furioși, pentru că în mulțimea strânsă erau mulți oameni veniți întâmplător și unii erau și turmentați. A început o adevărată luptă corp la corp, celor mai mulți nefiindu-le clar cine anume cu cine se bate, iar unii săreau la bătaie numai din distracție. Cât ai clipi din ochi, piața a devenit
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
o ședință prelungită până noaptea târziu, înspre librăria orașului. Pe drum, unul dintre ei povestește o întâmplare ciudată a unui bunic, plecat de-acasă, noaptea târziu înspre un loc din marginea satului unde, stranie întâmplare, se întâlnește cu niște consăteni veniți, și ei, mânați de o aceeași bizară, inexplicabilă pornire. Cei doi profesori au surpriza să vadă reeditată întâmplarea din satul de altădată, căci și alți colegi profesori dintre cei ce participaseră la ședința de seară veniseră, fără să știe de ce
Între real și fantastic by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/13379_a_14704]
-
notă, un povestitor de excepție.“ De la el, cititorul află istorioare cu poantă, pe care doar localizarea precisă le oprește să nu fie snoave, și ascultă amintirile unei vieți mult încercate. Sînt „povești“ cu activiști de partid, cu anchetatori și experți veniți să caute arme și să examineze cărțile din podul notarului, povești din vremea foametei, cînd grîul sosit de la americani e aruncat în mare de ruși. Pe cel de-al doilea personaj îl cheamă Spirache Florea și a fost învățător - un
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
pază și apărare a B.202.Ap.N.B.C. și am intrat în incinta primăriei. Din biroul primarului, doamna Roman, edilul orașului, își luase în fugă obiectele personale, a părăsit instituția spre o destinație ascunsă, biroul fiind plin cu câțiva revoluționari adhoc veniți acolo. Unul dintre ei, nu știu cum îl cheamă, era îmbrăcat într-un cojoc de cioban sibian având și toiagul cu el. Nu l-am întrebat cum îl cheamă, însă își aroga dreptul de a conduce în primărie. Le-am spus să
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
de 1500 de lei, în condițiile în care nevasta ar fi șomeră și copilul la faculate. Prezent, joi, la un seminar pe teme energetice, democrat-liberalul nu a mai fost așa sigur că s-ar descurca, în această iarnă, cu acelaș venit.
Videanu o dă la întors şi spune că s-ar descurca la ţară cu 1500 de lei () [Corola-journal/Journalistic/49865_a_51190]
-
port. Lui Takeuchi îi reveneau în minte, probabil, imagini ale elevului lui favorit încă de pe vremea când acesta era doar un băiețel. Hotărâră să urce la etajul debarcaderului și să aștepte în cantina portului. Și acolo era plin de oameni veniți să-i întâmpine pe cei de pe vapor. Prin ferestrele larg deschise, toată lumea privea spre port, iar elevele, care păreau că nu pot să stea locului, abia se atinseră de ceai și ieșiră pe coridor, lăsând buchetele de flori pe masă
Valsul florilor povestiri by Yasunari Kawabata () [Corola-journal/Journalistic/4058_a_5383]
-
plin mediu diplomatic! - , Virgil Tănase a trimis o depeșă la Externe, așa cum impun uzanțele, în care a relatat grațiosul eveniment. Dar n-a apucat bine să trimită legiuitul semnal, că pe firul (roșu!) l-a chemat blajina voce a Președintelui, venită tocmai de pe dealul Cotrocenilor, care i-a spus că... măi, dragă, știi... sunt sensibilități... adică este de înțeles după...așa că este de evitat ca Hăulică... etc. etc. etc., semn că după ce și-a pus bastonul în cui, reprezentantul de la UNESCO
Cu bîta la Centrul cultural din Paris by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15595_a_16920]
-
Consiliului Superior al Magistraturii care a cerut Inspecției Juridice să se sesizeze față de declarațiile lui la adresa ilegalităților comise de către în anchetele referitoare la referendum. Într-o postare pe blog intitulată " Despre procuratura și rolul ei", Iliescu se întreabă despre "specimenele venite parcă din grote primitive". Nu credeam că, după Revoluția din Decembrie 1989, îmi va fi dat să asist la asemenea manifestări de un primitivism feroce - procurori care dau navală peste oameni în case, în mediul rural, pentru a-i chestiona
Ion Iliescu: De unde au răsărit asemenea specimene? () [Corola-journal/Journalistic/42872_a_44197]
-
să asist la asemenea manifestări de un primitivism feroce - procurori care dau navală peste oameni în case, în mediul rural, pentru a-i chestiona dacă au fost la vot pentru Referendum. În ce lume trăim ?!!! De unde au răsărit asemenea specimene, venite parcă din grote primitive ? Dar, mai ales, cine i-a trimis într-o asemenea misiune?", scrie Iliescu pe blog. Ion Iliescu scrie că Ministerul Public trebuie să se implice în apărarea intereselor generale ale societății potrivit Constituției, iar intervenția Parlamentului
Ion Iliescu: De unde au răsărit asemenea specimene? () [Corola-journal/Journalistic/42872_a_44197]
-
n-am avut noroc să-mi lepăd deșertăciunea de-a citi în stele Sînteți cu toții personaje de-ale mele și tot ce faceți nu mă miră Sînt prea bătrîn și prea hîrșit de rele! Veniți să vă citesc în palmă Veniți să pun pe rană degetul De cînd mă știu să rîd nu preget Dar nu-ncercați să mă priviți de prea aproape Am întunericul originar sub pleoape și ochiul tot atît de greu ca însuși Unul Dumnezeu!
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
am cunosut multe fețe sociale ale bolii. Spre exemplu, am observat cum se manifestă prietenia într-un salon pe care pacienții îl împart de mai bine de un an, cum mamele cu vechime în spital le instruiesc pe cele nou venite și cum asistentele își recapătă vechiul sens de surori. În suferință, copiii devin înțelepți și ajung la o cunoaștere profundă a vieții. Ne întrebăm cum i-ar răspunde un politician unui copil care, în spital, a născocit o definiție interesantă
Sfâșietor. Fotografii emoționante cu bolnavi români by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/57176_a_58501]
-
volumul de nuvele Straniu paradis în 1942, chiar în anul în care revista își încetează apariția), Ion Frunzetti (cunoscut acum doar ca poet), filosoful în devenire Constantin Micu, rămas o simplă promisiune, așa-zisul eseist Axente Sever Popovici. Toți noii veniți sunt prezentați pe scurt, printr-un elogiu colegial, în notele revistei. Al. Husar reconstituie toată această dinamică a grupului, printr-o selecție generoasă de texte din toate sectoarele revistei, inclusiv din zonele publicistice: declarații programatice (Orizonturi), cronici literare (Viața cărților
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
Mezei (vioară și contrabas), Albert Márkos (violoncel) și Tomas Geroly (percuție). După ce în anii '60 ai secolului trecut dansul francez a cunoscut o primă deschidere către formele de dans contemporan, iar în anii '70 a asimilat o serie de influențe venite preponderent dinspre școala americană de dans - Merce Cunningham, Alwin Nicolais, Carolyn Carlson etc. - în anii '80 a căpătat propria sa identitate, în cadrul căreia, așa cum arată critica franceză de specialitate, s-a pus accentul pe dimensiunea intelectuală a dansului, pe preeminența
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]
-
se adaugă diversificarea, apărând dansul de autor, precum filmul de autor, datorită căreia se identifică astăzi atâtea direcții câți coregrafi. În această ultimă fază amintită - în al cărei creuzet s-au amestecat și influențe extrem orientale - contribuția unor coregrafi europeni, veniți însă din alte zone culturale, cu altă încărcătură spirituală, a fost semnificativă. Printre ei, și poate chiar în fruntea lor, se situează Josef Nadj. El este, în prezent, una dintre personalitățile marcante ale dansului contemporan francez, iar pentru noi a
Un teatru al imaginilor by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9062_a_10387]
-
din care nu au lipsit ghirlandele de baloane galbene evidențiate prin jocul de lumini albastre (culorile „Agendei“) concepția aparținând cunoscutului scenograf Geta Medinschi. Spectacolul a fost deschis de prezentatori, prieteni dragi ai săptămânalului timișorean - frumoasa și talentata actriță Alexandra Velniciuc, venită special de la București, și Adrian Cireap de la TVR Timișoara, care a fost și realizatorul emisiunii. Pe scenă s-au aflat câteva tinere de la Agenția de Manechine „Scala” din Timișoara care au purtat vestimentație în culorile îndrăgitului săptămânal - tricouri galbene și
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
dorință de afirmare cu orice preț, poate firească în condițiile exilului, în care ai pierdut totul (interviu cu C. Nistea). D. }epeneag a fost reticent totodată față de extremismul primilor exilați, preponderent de dreapta, și față de nestatornicia sau chiar lichelismul noilor veniți, mai labili din punct de vedere moral (U, 383). El observa de la început pericolele diferite care amenințau cele două generații, uzura celor dintâi, respectiv dorința de agonisire a celor din urmă (așa cum recunoaște și Monica, emigrația generației lor a obosit
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
accelerat ulterior. Mai grav, în ce-l privește, este deschiderea acelei cutii a Pandorei de la CNSAS, cu documente care-l incriminează și care au precipitat fisurarea retroactivă a civismului său. Sub ambele aspecte, această a doua ediție e deci bine venită. Ea face un act de dreptate - chiar dacă nu și de reparație - imaginii esențiale a unui scriitor pe care, la rândul meu, îl consider de maximă importanță artistică și culturală în literatura română postbelică. Virgil Nemoianu explică foarte bine, încă din
Poezia sintezelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9099_a_10424]
-
mai evită Cioran fugind de acasă, refugiindu-se la Dieppe, o soluție la care tot mai des recurge („numai așa pot să scap de vizite”). Primul impuls al lui Cioran a fost mereu acela de a amâna contactele cu noii veniți, chiar și cu aceia pe care voia totuși să-i vadă, cum era Noica. Dar și perspectiva venirii celor mai apropiate ființe, cum era bătrâna mamă a fraților Cioran, îi creează lui Miluț temeri și rețineri.O problemă, între altele
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
le consumă ca atare sau sub formă de supă de tăiței de casă; 2. Trebuie să o facem urgent, că altfel vor începe să fure și să se dea la coruperi; 3. Nu vom organiza alegeri anticipate, fiindcă și noii veniți vor proceda la fel ai notat? Adică, cum? am întrebat. Așa, cum îi vezi pe la televiziuni... Între timp, a apărut binefăcătoarea, salvatoarea întru toate, și divina Ordonanță de urgență care, pre Legea anticorupție călcând, liniștește totul. Pe mine, nu.
Vreau la eșafod by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13725_a_15050]
-
nopții, au început focurile de artificii, iar primarul Brașovului, George Scripcaru, a urcat pe scenă pentru a transmite mesajul de Anul Nou. Din atmosfera de sărbătoare nu au lipsit sticlele de șampanie și paharele sparte, confetti-urile și îmbrățișările celor veniți să serbeze trecerea dintre ani în centrul orașului alături de cei dragi. Peste 5. 000 de clujeni s-au adunat în Piața Avram Iancu în jurul orei 23.30 pentru a asista la focurile de artificii organizate de Primăria Cluj-Napoca, ultimele zece
Vezi cum au petrecut românii în stradă Revelionul () [Corola-journal/Journalistic/24042_a_25367]
-
am spus birjarului: "La gară!" Știam că întoarcerea la hotel era încă exclusă. Keyserling închise ochii, respira tare cu gura larg deschisă, murmurând când și când "grand huit", dar birjarul pricepuse și ajunserăm astfel la restaurantul gării. Keyserling îl pofti: "Veniți încoace, mai avem mult de mers." Calului îi fu legat de gât un sac cu hrană. Restaurantul de clasa a treia era, datorită orei înaintate, aproape gol, numai la o masă lungă ședeau o duzină de marinari cu pompoane pe
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
de vedere sonor, a primat intuiția actului de cultură, conștiința faptului că ,acolo se petrece ceva foarte important". Se poate vorbi chiar de un anume snobism benefic care aureolează în social dar și la nivel individual actul de cultură. Cei veniți prima oară spre muzică - poate din considerente extra-artistice - vor reveni și cu alt prilej; de vreme ce au revenit la concertele Festivalului. Pe de altă parte, indiferent de culoarea politică a administrației de stat, în fiecare dintre edițiile ultimilor 15 ani am
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
de marca Kent" (p. 237). Problema statului-național și a suveranității sale este de fapt în centrul dezbaterii despre Uniunea Europeană. Potrivit lui John Laughland, statul național nu aduce o restrângere a libertăților liberale, ci reprezintă garanția lor. Având în vedere toate măsurile venite "de sus", specifice sistemului Uniunii Europene, s-ar putea ca subtitlul cărții să nu fie o metaforă, ci să corespundă chiar realității, căci este vorba chiar de "distrugerea de către Europa" a "fundamentelor societății politice". Democrația este sufocată cu invocarea ei
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]