2,848 matches
-
foloase - o casă, de exemplu. Au fost judecători de penal, aparent integri, în cazul cărora, la o lună de zile după ce au ieșit la pensie la vârsta de 49 de ani, după 25 de ani de magistratură, a venit și verdictul de colaborator cu Securitatea. — Altceva vreau să vă întreb. Și anume, dacă profilul procurorului colaboraționist era mai dispus să execute ordine. Era mai tentat să meargă la partid și după 1989? — Profilul procurorului sau al judecătorului care a colaborat îl
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
vorbim. Însă constat, și în acest caz, ca și în altele, că foarte multe dintre aceste persoane, care altminteri sunt persoane importante, unele dintre ele chiar cu studii de drept, se pronunță, nici măcar cu titlu de îndoială, ci categoric, cu verdict de certitu dine asupra unui caz pe care nu-l cunosc. Nu cunosc dispozi țiile legale aplicabile și nu cunosc nici starea de fapt. — Vi se pare că o fac din neștiință, sau din rea-credință? — Poate fi vorba și de
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
Justiție. Nu mai departe de cazul Năstase. Se spune că a fost un complet comandat. N-am crezut c-o să ajungem în situația de-a fi contestați judecători și procurori deopotrivă. Și mi se pare extrem de grav, pentru că judecătorii dau verdictul final. Iar dacă ei sunt atacați și amenințați, avem o problemă cât se poate de serioasă. Procurorii s-au obișnuit. Procurorii reprezintă acuzarea. Ei trebuie să apere ordinea de drept. Nu pot fi extrem de simpatizați. Dar să ajungi să-i
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
așa cum s-a votat de noi?... Dar dările nouă puse de dl Sturdza ce urmăresc alta decât fiscalitatea!“. „Dar oare câte lefuri și tantieme nu încasează însuși dl Sturdza pentru lucruri care nu le face!“ Autorul arunca în final un verdict dur: „Ați luat pânea din gura celui mic, ați tăiat lefuri mici de copiști, și ici pe colo câte unul din cele mari, dar creditele extraordinare ce vor fi reclamate în curând vor arăta că de la vorbă la faptă v-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
încep să lucrez la datele și cifrele pentru noul proiect. Cum crezi că ar trebui să-i spunem? Mă gândeam la Fair Exchange. Stevie își stăpâni emoția de parcă ar fi închis un sertar în dezordine. Fran așteptă să-i audă verdictul. Instinctul lui Stevie în ceea ce privea alegerea titlului era mai sigur decât un studiu de piață în care s-ar fi investit sute de lire. — Nu-i rău. Exprimă limpede natura produsului. Oamenilor le place lucrul ăsta. — Fair Exchange rămâne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Fran. Nu că ea una ar fi considerat că e nevoie s-o facă. Când se întoarse în camera de zi, Laurence se întinsese din nou pe canapea cu un aer distins. N-avea rost să încerce să obțină vreun verdict din partea lui. Din senin, Camillei îi răsări în minte chipul lui Ralph Tyler, tatăl Francescăi. Era trist că se îmbolnăvise atât de brusc. Fusese întotdeauna un bărbat foarte atrăgător, chiar dacă dificil, dar, ea avea o slăbiciune pentru persoanele dedicate, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
înțeles. Anton fusese judecător. Cum auzea de o ceartă se și înființa. Punea întrebări, cerea lămuriri, vroia să-și formeze o părere. Îi plăcea să-și aducă aminte câte fleacuri îi influențaseră altădată sentințele. "Cei din sală își închipuiau că verdictul meu era precis întemeiat pe paragrafe de legi totdeauna. Aș! Uneori culoarea ochilor acuzatului era mai importantă decât legea. Pe unul l-am condamnat mai aspru numai pentru că avea urdori la ochi și eu nu suportam asta. I-am dat
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cineva la o parte. Gestul meu venea prea târziu. Și cine credeți că era cel care mă dădea la o parte? Chiar diaconul care luase apărarea papei Formosus. Acum, când totul se terminase, diaconul îi supraveghea pe cei care îndeplineau verdictul. După care s-a îndreptat spre papa Ștefan, care-l aștepta în colțul cel mai întunecat al sălii. În aceeași zi, s-au descotorosit de mine. Nu numai că nu mi-au dat nici un os de ros, dar mi-au
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
văzut, înseamnă că poți să-l și descrii. - Fără îndoială: un pătrat seamănă leit cu oul făcut de găina domnului Mardou. - Nu cred! Desenează-l! Necredinciosului nu i-a trebuit prea mult timp să studieze de- senul. A dat imediat verdictul: - Păi vezi că nu-i pătrat? - Cum nu-i pătrat? Atunci ce-i, dacă pătrat nu-i? - E cub! - Un cub? - Da, un cub. Iar cubul, după cum se știe și se vede, este com- pus din mai multe laturi pătrate
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
asta nu înseamnă că scriitorul trebuie comparat cu un inculpat... Ar fi o aberație, nu-i așa? Un inculpat care nu are dreptul decât să răspundă la întrebările tribunalului. Așezat în boxa acuzaților, așteaptă, flancat de polițiști, să se rostească verdictul. N-ar fi exclus ca tocmai din cauza acestui abuz metaforic să fie unii tentați, poate chiar inconștient, să considere că un scriitor nu poate, nu are dreptul moral să intervină în discuția critică. Mai ales dacă, direct sau indirect, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
era conșiderat județcătorul litigiilor țigănești, și ori de câte ori era o neînțelegere în comunitatea țiganilor el o rezolva. Nimic nu se făcea fără știrea lui, chiar dacă era închis în penitenciar, părțile în cauză se prezentau la vorbitor relatând cazul și le dădea verdictul în raport de gravitatea faptei, fie să ducă un porc sau un curcan la familia ,, judecătorului’’ adică a lui sau la familia lezată sau păgubită. Trebuia respectată cu strictețe decizia altfel ar fi fost de rău când se elibera din
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
unde totul te îndreptățește să crezi în existența fantomelor. Căci jocul dublurilor rămâne indisociabil de metamorfozele, de transformările produse deopotrivă în spirit și în formă; el aparține neîndoielnic domeniului magiei. În finalul piesei, ducele se declară incapabil să dea un verdict categoric, ce ar putea decide o dată pentru totdeauna natura celor două elemente ale dublului (who deciphers them). Căci cum să descifrezi, cum să clarifici identitățile, în plină incertitudine creată de însăși existența dublului? Această incertitudine a identităților se înrudește îndeaproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
birou, Împăturindu-l În jumătate și aruncându-l frumos la coș. Vei fi Încântat să afli că te credem. Logan nu putu să nu observe expresia acră de pe fața inspectorului Napier. Se pare că nu toată lumea era de acord cu verdictul. Comandantul se așeză la loc pe scaun și-l examină pe Logan. Inspectorul Insch mi-a zis că ești un ofițer bun. La fel și inspector Steel. Nu ești genul care să se ducă la presă cu soiul ăsta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
-i umplea casa. — Unde-i Duncan? Ce-ați făcut cu soțul meu, ticăloșilor? 25 Veștile veniră prin stație la ora trei, chiar În timp ce Logan se Întorcea la sediul poliției. Procesul lui Gerald Cleaver ajunsese În cele din urmă la momentul verdictului, după patru săptâmîni În atenția presei. — Nevinovat? Cum mama naibii au putut să-l găsească nevinovat? Întrebă Logan, pe când agentul cel morocănos băgă duba ruginită În parcare. — Sid, șuierătorul naibii, veni răspunsul. Sandy Moir-Farquharson dăduse din nou lovitura. Se grăbiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Scorpionii Violeți. Nu existase nici unul, dar o elevă eminentă și prietenul ei au căzut morți. Mal îi dădu tânărului cincizeci la sută șanse să obțină o condamnare: negrii care omorau alți negri îi plictiseau pe jurații albi, care deseori dădeau verdictul după cum li se năzărea. Jaful armat de la Minnie Roberts’ Casbah îi reveni unui protejat de-al lui Loew. Scrierea rapoartelor cu probele existente în cele trei cazuri îi luă lui Mal patru ore și îi provocă niște crampe la degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
au găsit pe Danny cu gâtul tăiat și apartamentul răvășit. Nort Layman, foarte afectat, i-a făcut autopsia, sperând să poată califica decesul drept un 187, dar dovezile nu i-au permis: amprentele de pe cuțit, unghiul și direcția tăieturii impuneau verdictul de „autoindus”. Caz clasat. Doctorul a calificat rana letală drept „uimitoare”. Nici o urmă de ezitare. Danny Upshaw își dorise foarte mult să scape urgent de lume. Cei de la LASD i-au săpat rapid groapa. La înmormântare au participat patru inși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
De la Moscova a fost adus la București mareșalul Antonescu pentru a fi judecat. Procesul a fost deschis pe data de 6 mai, desfășurându-se pe o durată de 11 zile și pe data de 17 mai 1946 s-a dat verdictul: condamnat la moarte. Mareșalul a rămas același militar, om demn, fără să ceară clemență, conform legilor juridice existente la acea vreme. La Paris, între 29 iulie și 15 octombrie s-au desfășurat Lucrările Conferinței de Pace. Pace! cuvânt de alint
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
De la Moscova a fost adus la București mareșalul Antonescu pentru a fi judecat. Procesul a fost deschis pe data de 6 mai, desfășurându-se pe o durată de 11 zile și pe data de 17 mai 1946 s-a dat verdictul: condamnat la moarte. Mareșalul a rămas același militar, om demn, fără să ceară clemență, conform legilor juridice existente la acea vreme. La Paris, între 29 iulie și 15 octombrie s-au desfășurat Lucrările Conferinței de Pace. Pace! cuvânt de alint
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să crezi, să fii convins deci că adevărul este tocmai ceea ce spune Platon. Înveți ce este adevărul, ce este valoarea, din ceea ce se întâmplă în jurul tău, din experiențele avute, din cărțile citite. S-ar putea ca uneori o eroare de verdict critic, de exemplu, să fie consecința situării într-un astfel de orizont limitat ori deturnat. Dar să revenim: prietenia este posibilă, dar de câte ori nu rămâne ea la stadiul epidermei excitate, a agitației intereselor, a spectacolului histrion!? un carnaval care ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
poeme clasice care ți-a probat epigonismul. Mie mi-ai povestit despre aceste poeme "infamante" la Botoșani și, cu primul prilej, chiar în casă la Lucian Vasiliu l-am pus să ne recite câteva ... După ce ne-a recitat două-trei poeme, verdictul a sunat ca o ghilotină: "Încetezi cu treaba asta!". Nu-mi încurajez epigonii, numai că epigonii în general nu au nevoie de încurajări... Vă rog frumos, în încheiere, să dați un răspuns la o întrebare pe care nu v-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astfel compromisă. Știi, fiindcă eu nu cred că se mai poate schimba această situație, am anunțat că mă retrag din lumea literară. Nu vreau să fiu greșit înțeles, nu generalizez, avem și critici literari onești, care citesc dezinteresați și pun verdictul estetic după gustul lor nativ. Te rog sa formulezi patru, cinci mijloace prin care se poate rata scriitorul român. Ce înseamnă ratare pentru literatura română? Ce înseamnă ratare pentru tine? Ai ratat ceva în domeniul scriiturii? Nu-mi plac etichetările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
sau mai puțin șablonard. Nu ezit în a crede că a-și face "autocritica", mai ales literară, este un gest de ipocrizie din partea oricărui autor. Cititorul "specializat", am numit criticul literar, cred că este singurul în măsură să dea un "verdict" asupra "producției scriitoricești". Apropo Laurențiu Ulici a publicat un volum de poezie despre care a și scris la rubrica "Prima verba" a "României literare". Știe cineva pseudonimul și titlul volumului? Eu am pierdut o sticlă de spirt occidental pe această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
decât i-a dat. În rest, rămânem iremediabil poeți... Cred că publicitatea literară a devenit enervant de agresivă, ajungând să pună probleme reale criticii autentice. De asemenea, remarc ușurința cu care indivizi destul de precari intelectualicește formulează, în deplină impunitate critică, verdicte cu privire la probleme care le depășesc nivelul de pregătire Mai are literatura română cititori? Cât de pregătit este cititorul de azi ca să intre în dialog cu literatura momentului? Cât rău/ bine face școala de azi literaturii române actuale? Cât de deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
climatul literar românesc? Care ar fi căile de vindecare? Cred că publicitatea literară a devenit enervant de agresivă, ajungând să pună probleme reale criticii autentice. De asemenea, remarc ușurința cu care indivizi destul de precari intelectualicește formulează, în deplină impunitate critică, verdicte cu privire la probleme care le depășesc nivelul de pregătire. Ușurința cu care sunt călcate în picioare eforturi oneste sau, dimpotrivă, sunt umflate reputații nemeritate mă lasă uneori perplex. Dau un exemplu personal, iertată fie-va lipsa de modestie: am scris, după cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
eveniment deosebit: a fost acuzat pe nedrept de abuz în serviciu și facilitarea evaziunii aeriene trimis la Tribunalul Militar București și la Tribunalul Suprem Militar, procese ce au durat peste 2 ani și până la urmă a fost declarat nevinovat. Înainte de verdictul instanței a fost obligat să părăsească unitatea lucrând la o unitate de Îmbunătățiri funciare că mecanic. A revenit la Tuzla, iar acum lucrează în cadrul Aeroportului Internațional « Mihail Kogălniceanu » Constantă și ocupă funcția de adjunct al comandantului. Fiica mea, Lăcrămioara Dana
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93320]