3,798 matches
-
s-a jucat mai multe cu oarecare virtuozitate. Cităm numai pe "Revizorul general", unde aproape fiecare reprezenta un tip interesant de provincial, apoi "Palma în sala teatrului", în care toate figurele se mișcau c-o nerezistibilă inspirație și c-o veselie de student în bune dispoziții. Cum am zis, în comedie nu e pericol. Ea poate să aibă viitor, și daca s-ar începe a se juca deocamdată piesele mai ușoare ale lui Moliere în bunele traduceri vechi, editate de societatea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și unii din creștini până în ziua de astăzi, adecă focuri în bălii în ziua de joi mari și se petrec peste dânsele; însă neștiind ei ce închipuiesc. 2) Alt idol era, ce-i zicea Ládco. Pre acesta îl avea Dumnezeul veseliilor și al bunei norociri. Acestui aduceau jertfe cei ce avea a face nunți și veselii, părîndu-li-se că cu agiutorul lui Lad [k ]o își vor câștiga veselie frumoasă și viață cu dragoste. Aseminea și aceasta o cântă creștinii pe la nunți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
joi mari și se petrec peste dânsele; însă neștiind ei ce închipuiesc. 2) Alt idol era, ce-i zicea Ládco. Pre acesta îl avea Dumnezeul veseliilor și al bunei norociri. Acestui aduceau jertfe cei ce avea a face nunți și veselii, părîndu-li-se că cu agiutorul lui Lad [k ]o își vor câștiga veselie frumoasă și viață cu dragoste. Aseminea și aceasta o cântă creștinii pe la nunți. 3) Mai jertfea unei dintr-acei închinători de idoli și apelor, adică bălților și izvoarelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2) Alt idol era, ce-i zicea Ládco. Pre acesta îl avea Dumnezeul veseliilor și al bunei norociri. Acestui aduceau jertfe cei ce avea a face nunți și veselii, părîndu-li-se că cu agiutorul lui Lad [k ]o își vor câștiga veselie frumoasă și viață cu dragoste. Aseminea și aceasta o cântă creștinii pe la nunți. 3) Mai jertfea unei dintr-acei închinători de idoli și apelor, adică bălților și izvoarelor. Deci unde era apa aproape ci se aduna odată într-un an
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și Erna, unul către altul. În prima clipă, Erna și Grete nu prea vor, apoi își cad una alteia în brațe) ERNA: Hai să uităm toată murdăria vieții. Cel mai bine ar fi să rămânem împreună toată viața într-o veselie. Herrmann e la cârciumă, fiică-ta în Australia și lui Mariedl îi merge și-așa, și-așa bine. Să dăm la o parte grijile și politica. GRETE: Chiar așa, că de ce, mă rog, niște hodoroage, așa cum suntem noi, să n-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
viața de zi cu zi are nevoie de câte o mică distracție. Dar mie îmi place și un film cu probleme care are un mesaj pozitiv, din cauza crucii pe care trebuie s-o duc pe viața din cauza lui Herrmann... MARIEDL: Veselia este polenul sufletului, atunci când păstrează buna-cuviință. Domnul își iubește oile atunci când ele se veselesc, așa a spus domnul preot. GRETE (ridică paharul): Noroc! (bea) Hai să bem un păhărel de vin! Hallario... ERNA (râde): Tu chiar că ești un om
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
domnul preot. GRETE (ridică paharul): Noroc! (bea) Hai să bem un păhărel de vin! Hallario... ERNA (râde): Tu chiar că ești un om nostim, Grete, ai o fire care se pricepe la buna dispoziție. Pentru așa ceva trebuie omul să cunoască veselia în viață. Dar pe tine nu te apasă copilul fugit de acasă chiar așa de tare cum îmi stă mie pe suflet, Herrmann. GRETE: Gata cu grijile herrmannale! (cântă) Maaama, doar n-o să-ți plângi acum tinerețea... (Mariedl bate din
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cale observ gaura împușcăturii sau locul în care ar trebui să fie tăiat. (Vehiculul-Ea părăsește patul, îi arată LUI cu mâna ca e nebun, aproape că-l bate tandru pe umăr și dispare) EA: Dricul tău exemplar hurducăie, plin de veselie într-un anume sens, pe un drum de țară, al meu trece în viteză pe o alee, și caroseria lui strălucește și oglindește împrejurimile vesele din jurul lui cu așa vehemență, că el, autovehiculul nu mai poate arăta ca un dric
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cărei găinaț îmi lipsește de zile întregi. EA (se cutremură scârbită și râde): Este o posibilitate gata pregătită, dar pentru cealaltă parte a viețuitorilor ești în așa hal de oțelit, că pare ciudat. EL: Da, trebuie să se exagereze cu veselia până la capăt. Degetele lui arătătoare și degetele mari mângâie pielea gălbui verde a găinii putrede, care își plânge ultimile picături lichide ale suprafeței ei, pentru că ea, găina, trebuia să fie de mult în pămânul pârjolit. Pierdut în gânduri, labele supremației
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Ce-i mai bun va fi mereu pur și simplu luat sau, deci, ce-i mai rău va fi mijlocul pentru o avantajoasă înjosire de sine împotriva înstrăinării universale. Cine vrea ce-i mai bun, este o persoană plină de veselie cu o veselie morală. Cine ia spatele general, este o saltea întinsă. Ce-i bun nu e nici măcar o înjosire de sine serioasă, este doar castrarea. Tot ce produce o amețeală plăcută produce o plăcută scârbă de oameni. COMPOZITORUL: Totul
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
bun va fi mereu pur și simplu luat sau, deci, ce-i mai rău va fi mijlocul pentru o avantajoasă înjosire de sine împotriva înstrăinării universale. Cine vrea ce-i mai bun, este o persoană plină de veselie cu o veselie morală. Cine ia spatele general, este o saltea întinsă. Ce-i bun nu e nici măcar o înjosire de sine serioasă, este doar castrarea. Tot ce produce o amețeală plăcută produce o plăcută scârbă de oameni. COMPOZITORUL: Totul se satisface pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vremii, atmosfera acestora reflectându-se adeseori în operele lor. Perioada cea mai frumoasă a vieții scriitorului italian este cea petrecută, de la vârsta de paisprezece ani până la douăzeci și opt, în regatul Napolelui, un fel de locus amoenus, îmbibat de o eleganță aristocratică, veselie, exuberanță, dar și un vădit interes pentru cultură. Orașul acesta a fost primul imbold, dar și prima sursă de inspirație pentru scriitorul italian. Aici a putut cunoaște operele anticilor latini, studiind în grandioasa bibliotecă a regelui Robert de Anjou. L-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul afectat căutării, ar fi putut să se soluționeze cu un eșec, dacă tânărul nu ar fi întâlnit pe cale bătrâna hidoasă, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea a patra a zilei a treia, călugărul Don Felice (al cărui nume este sugestiv, anticipând „fericirea” pe care o va gusta alături de femeia dorită, profitând de naivitatea soțului ) nu are nimic din aspectul unui ascet: „frumos și tânăr
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răpeau pentru de-a pururi.”655 Ceea ce i se reproșează acestei femei de către cei din societate, care vădit îi invidiau calitățile, sunt, paradoxal, tot însușiri pozitive, demne de a oferi un model de conduită tuturor doamnelor din epocă: milostenia și veselia. Măsura și echilibrul îi guvernează ființa: „Cred că-n lumea toată/ N-a fost ca ea mai măsurată.”656 Idealul feminin medieval trebuia să rămână distant și intangibil, de aceea iubita cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și vrednicia.”889 Ianuarie încalcă și preceptele Bisericii și legea naturii prin dorința de a se căsători la o vârstă apropiată vizibil de bătrânețe, deși le aduce pe amândouă ca argumente în susținerea planurilor sale.890 Nunta lor debordează de veselie, mai ales din partea soțului, dar are un grotesc al ei ce nu poate fi ignorat: „Când omu-i moș, iar tânără nevasta,/ I-atâta haz cât nu se poate scrie.”891 Imaginea miresei este discretă, Mai nu se face auzită cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
prisos! Întâmplarea și curiozități profesionale m-au condus să asist cândva, la furia directorului Gheorghe Gălățanu împotriva colegilor de la școala Tarnița, scenă care mi s-a părut de un caraghioslâc năucitor. Cu acest amestec de prejudecăți, amestecate cu sentimente de veselie și contrarietate, eram pornit rău împotriva celui care reacționa violent la orice fleac. Găsisem suficiente argumente pentru a-l face „praf și pulbere”. Îmi repetam în gând primele fraze pline de indignare. În același timp, interesat înaintam în cunoașterea directă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
oameni buni, Bărbatul făr’ de femeie, e ca lacătul fără cheie”. Începe nunta cu vorbele vornicului: "Cinstiți meseni! De când mâna, socrii mici cu socrii mari au dat, Foarte mult s-au bucurat. Au hotărât împreună o mare petrecere Cu multă veselie, Vițelul cel gras au tăiat, Porcul l- au înjunghiat, Vin și țuică au cumpărat Și-n grabă s-au apucat De-au făcut cum veți vedea Ca la ei la nimenea, Borș, sarmale, friptură, Cât mai multă udătură, Iar ca să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
chiar „mesaj al cerului”. Dragobetele este și un zeu al bunei dispoziții, de ziua lui organizându-se petreceri (fără indecențele evenimentelor similare din zilele noastre), prilej cu care porneau de multe ori viitoarele căsnicii. În această zi satele răsunau de veselia tinerilor și de zicala „Dragobetele/ sărută fetele!”. Credința populară românească spune că cei ce participă la Dragobete vor fi feriți de boli tot anul. Așadar, dimineața, îmbrăcați în cele mai bune haine, tinerii se întâlneau în centrul satului sau în fața
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vremii, atmosfera acestora reflectându-se adeseori în operele lor. Perioada cea mai frumoasă a vieții scriitorului italian este cea petrecută, de la vârsta de paisprezece ani până la douăzeci și opt, în regatul Napolelui, un fel de locus amoenus, îmbibat de o eleganță aristocratică, veselie, exuberanță, dar și un vădit interes pentru cultură. Orașul acesta a fost primul imbold, dar și prima sursă de inspirație pentru scriitorul italian. Aici a putut cunoaște operele anticilor latini, studiind în grandioasa bibliotecă a regelui Robert de Anjou. L-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
timp al căutării, însă sarcina nu este una ușoară, deoarece vizează esența feminității, deci a inefabilului. Diversitatea părerilor celor chestionați devine o mărturie a complexității ființei umane și a relativismului cunoașterii: femeile se pare că și-ar dori bogăția, rangul, veselia, veșmântul scump, iubitu-n așternut, măgulirea, libertatea de acțiune, dovada de încredere etc.416 Întoarcerea spre palat, după timpul afectat căutării, ar fi putut să se soluționeze cu un eșec, dacă tânărul nu ar fi întâlnit pe cale bătrâna hidoasă, dar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
celor din cinul monahal se îndreaptă spre femeile căsătorite, atentând, în acest caz, și la unitatea și sacralitatea instituției familiei, pe care acceptă să o mineze în vederea propriilor interese. Exemplele sunt numeroase și stârnesc de fiecare dată o undă de veselie. În povestirea a patra a zilei a treia, călugărul Don Felice (al cărui nume este sugestiv, anticipând „fericirea” pe care o va gusta alături de femeia dorită, profitând de naivitatea soțului ) nu are nimic din aspectul unui ascet: „frumos și tânăr
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
public porunci augustiniene precum interdicția de a sta prea mult în mijlocul mirenilor. Nimic din înfățișarea lui nu trădează abstinență, post, rugăciune, smerenie („Era acel călugăr om frumos/ și nu pierit la chip ca o stafie”555), ci, dimpotrivă, plăcerea, îndestularea, veselia („Era plinuț la trup, ca un clondir/ Ochi înfocați și jucăuși, măi-măi”556), are ceva din statura și comportamentul unui nobil, proprietar al unui domeniu, emancipat, ridiculizând preceptele și convingerile învechite: „și se ținea în pas cu vremea nouă/ Nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
răpeau pentru de-a pururi.”655 Ceea ce i se reproșează acestei femei de către cei din societate, care vădit îi invidiau calitățile, sunt, paradoxal, tot însușiri pozitive, demne de a oferi un model de conduită tuturor doamnelor din epocă: milostenia și veselia. Măsura și echilibrul îi guvernează ființa: „Cred că-n lumea toată/ N-a fost ca ea mai măsurată.”656 Idealul feminin medieval trebuia să rămână distant și intangibil, de aceea iubita cavalerului nu răspunde niciunor avansuri, pare surdă la orice
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]