7,806 matches
-
este trăsătura psiho-morală a Eului care urmărește să supraevalueze valorile Supra-Eului, atribuindu-și calități prin care persoana respectivă caută să se situeze deasupra celorlalte persoane. Orgoliul are un caracter subiectiv și seducător pentru individ, putând, din aceste motive, degenera În vicii morale (mândrie, vanitate, aroganță etcă. Această supraevaluare de sine, lipsită de regulă de un fundament real (atât timp cât individul Însuși și-l atribuie și nu ceilalțiă, nefiind Întemeiată valoric, creează o falsă imagine a persoanei respective. Aceasta o va situa, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
nefas animam praefere pudori Et propter vitam vivendi perdere causas. 8 CONȘTIINȚA PERVERTITĂ Definiție și cadru Așa cum există un simț moral, o judecată morală, o conștiință morală, există În egală măsură, afirmă G. Madinier, și o conștiință violată adesea de viciu. Ambele se manifestă În diferitele circumstanțe ale vieții individului. Conștiința morală este cea care mă protejează pe mine și acțiunile mele, pe când conștiința viciată este legată de atitudinea pe care o persoană o adoptă atunci când este vorba despre a aprecia
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Am stabilit că, din punct de vedere moral, conștiința Binelui, a virtuților, este conștiința morală. Ea este semnul și garanția normalității sufletești și morale a persoanei umane. În mod egal Însă, se poate vorbi despre o conștiință a Răului, a viciilor, care este conștiința pervertită. Ea este expresia deviației de la normele morale și semnul anormalității psihice a persoanei. Se poate desprinde cu claritate faptul că atât normalitatea, cât și anormalitatea persoanei depind În egală măsură de factorii sufletești și de factorii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conservare. Acesta ar corespunde În psihanaliză cu Eros, sau pulsiunea de viață, care se opune lui Thanatos, sau pulsiunea de moarte. Prin aceasta stabilim net diferența, din punct de vedere psihologic și moral, Între semnificația perversă a egoismului, ca viciu moral exprimat sub diferite forme, directe sau mascate (avariție, gelozie, colecționarism etc.Ă și egoismul considerat ca virtute morală, care stă la baza evoluției persoanei, a dezvoltării și valorizării acesteia, dar fără să aducă un prejudiciu altora. Acest din urmă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de către H. Spencer, ca fiind expresia unei evoluții sufletești și morale a persoanei umane, dobândite În decursul vieții sale. Având În vedere cele de mai sus, trebuie, În consecință, să admitem faptul că egoismul nu este, În mod exclusiv, un viciu moral sau o atitudine egofilă. El reprezintă unul dintre mobilurile interioare care pun În acțiune Eul, contribuind prin aceasta la stabilitatea sa. Se poate remarca de altfel faptul că, de multe ori, forța Eului depinde și de egoismul persoanei respective
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
inutile, reduc omul la un simplu obiect sau corp natural, anulând În felul acesta sensibilitatea și sentimentele morale ale persoanei. Pudoarea este polarizată de jos În sus, În raport cu reprezentarea trupului. Ceea ce este „jos” este rușinos, legat de complexe de culpabilitate, vicii, violarea unor secrete individuale, dar și a unor tabuuri impuse de educația morală. Este acel noli me tengere, care pune o barieră Între persoană și lumea externă. Pudoarea este corelată corporal cu spațiul intim al persoanei. Acesta din urmă delimitează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dincolo de orice experiență anterioară sau posterioară acesteia. Prin urmare, comiterea unui act care se abate de la legea morală este străin ideii morale de bine. El nu mai este un act de virtute, ci o manifestare a pervertirii naturii umane prin viciu. Putem trage de aici o concluzie interesantă și utilă. Dacă actele mele morale au la baza lor ideea de bine, de natură apriorică, rezultă că actele mele imorale, contrazicând ideea apriorică a binelui, provin din experiență, o experiență de care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ciceroă. Binele este cel care conferă stabilitate, echilibru și constanță persoanei umane. Dar acest „echilibru”, care este deopotrivă sufletesc și moral, trebuie cultivat și Întreținut permanent, Întrucât el este mereu amenințat de tentațiile vieții, ale experienței, care sunt și sursa viciilor, a abaterilor de la valorile morale, având drept consecințe „tulburările sufletești, ce Întristează și amărăsc viața nechibzuiților” (Ciceroă. Pervertirea morală este sursa tuturor tulburărilor psiho-morale, așa cum vom arăta mai departe, dar, spre deosebire de bolile sufletului, considerate ca afecțiuni psihopatologice pure, independente de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
afecțiuni psihopatologice pure, independente de persoana respectivă, tulburările psiho-morale „nu sunt provocate de vreo forță a naturii, ci ele sunt opinii și judecăți superficiale”, afirmă Cicero, pe care Însăși persoana respectivă și le produce. Remediul acestora este lupta continuă Împotriva viciului și cultivarea virtuții, În sensul că, după afirmația lui Cicero „cinstea trebuie dorită În sine și, respectiv, josnicia trebuie evitată În sine”. A fi conform cu ideile morale presupune un efort permanent al persoanei, o aspirație către desăvârșire, iar dacă acest
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de alterarea moravurilor și de deteriorarea caracterului cetățenilor săi. Orice criză nu este numai formală. Ea are la origine un conținut sufletesc și moral alterat. Slăbiciunea caracterului cetățenilor se manifestă În sfera psihologiei morale prin minciună și trădare. Aceste două vicii morale, care alterează ființa umană, pot constitui cauzele morale ale prăbușirii cetății. În perspectiva unei analize psihomorale, minciuna și trădarea sunt expresia unor tulburări al supraeului, ale unui supraeu slab, care nu-și mai poate exercita rolul. În plus, aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o abatere de la normele morale, așa cum apare ea În intențiile, conduitele, acțiunile persoanei. La originea acestor manifestări stau pulsiuni negative dar, În egală măsură, și o anumită participare a conștiinței pervertite, care este caracteristică acestei categorii de persoane, la care viciile predomină În raport cu virtuțiile. Starea de imoralitate Nu putem Înțelege și explica patologia psihomorală fără a analiza În prealabil condițiile sau natura stării de imoralitate caracteristică persoanei imorale, Înclinată către rău. Imoralitatea nu se reduce numai la absența moralei, a principiilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dar acest ajutor trebuie să vină din partea terapeutului, printr-o acțiune permanentă a unui alter-ego director și protector. Căile restaurării psihomorale Orice morală prescrie remedii. Ea nu este numai o teorie a virtuților, ci, În egală măsură, o critică a viciilor și o metodă de Îndreptare și restaurare valorică a persoanei umane. Privită din acest punct de vedere, morala reprezintă și o „terapeutică” a ființei umane, un mod de Îndreptare, de prevenire și de restaurare valorică a acesteia. În aceeași ordine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
proiecție a ființei Într-un alt registru al existenței. Este momentul ieșirii persoanei din starea de cădere și reintrare acesteia În viața morală. Egoismul care mă Închide În cercul narcisic al ființei mele apare, În cazul acesta, ca sursă a viciilor și a căderii mele sufletești și morale. Totul se reduce la persoana mea și la nevoile pe care urmăresc cu orice preț să le realizez, să mi le satisfac. Dar, astfel sfârșesc prin a mă izola mai mult de ceilalți
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mușchilor feței, care, din pricina nasului său lung și coroiat, ieșea În evidență Într-un mod foarte neplăcut. Eu am atribuit această boală consumului de șampanie fără măsură, care i-a afectat și creierul. Deși l-am vindecat atunci, continuându-și viciul și În țara sa, muri, pe neașteptate, În urmă cu doi ani139, după un atac de apoplexie. S-a Întors În Europa și În țara lui natală, la Napoli, pentru a se bucura de roadele muncii și de imensele sale
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
juxtapunere de date ale istoriei dinastice. S. se integrează literaturii beletristice prin volumul Fabule în versuri sau Poezii alegorice (1835). În prefață se face și o încercare de teoretizare asupra fabulei, punându-i-se în valoare scopul educativ. Fabulistul critică vicii generale (Avarul sau zgârcitul și bețivul), falsele judecăți (Mâțele și cașul) etc. Ca o localizare pitorească a motivelor universale, introduce elemente lingvistice arhaice și provinciale ori nume autohtone (cotoiul e Petrică, găina e Porumbaca). O fabulă deosebită este Asinul, care
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
ei în război; Ce ne preocupă?, Cine sunt muncitorii intelectuali?, Materialism, mașinism, psihologism, Criza parlamentarismului, Despre intervenția statului, iar în numărul în care publicația sucomba din lipsă de suport financiar, pateticul text Faceți din virtute o voluptate aprigă, ca un viciu. Fiți egoiști dar nu fiți proști, cu o teză paradoxală, care descrie maximalismul moral ca epicureism: „Societatea, statul nu pot să aibă la bază decât principiul armoniei intereselor unor egoiști inteligenți și senzuali, oameni care gustă beția de a fi
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
risipitor. Voind să slujească adevărul, el acceptă compromisul. Eșecul lui este existențial, dar nici o cauză nu îl poate explica până la capăt. Prietenul său, doctorul Sârbu, este personajul socratic al cărții, un doctor Munteanu mai puțin orgolios și mai intransigent moral. Viciul lui este viciul reflecției. Constanța, tânăra pe care o părăsește Munteanu pentru a se recăsători profitabil cu fiica unui demnitar comunist, reprezintă eșecul prin ricoșeu. Este tipul femeii buimace, femeia „cu două mâini stângi”, de o anumită profunzime psihologică. Risipitorii
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
slujească adevărul, el acceptă compromisul. Eșecul lui este existențial, dar nici o cauză nu îl poate explica până la capăt. Prietenul său, doctorul Sârbu, este personajul socratic al cărții, un doctor Munteanu mai puțin orgolios și mai intransigent moral. Viciul lui este viciul reflecției. Constanța, tânăra pe care o părăsește Munteanu pentru a se recăsători profitabil cu fiica unui demnitar comunist, reprezintă eșecul prin ricoșeu. Este tipul femeii buimace, femeia „cu două mâini stângi”, de o anumită profunzime psihologică. Risipitorii nu e un
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Colaborează îndeosebi la „Tomis”, „Steaua”, „Vatra”. Proza lui Ș. evoluează tematic pe două coordonate. Mai întâi o radiografiere a mediilor marginale ale societății, populate cu indivizi mediocri, eșuați moral și material, scriitorul reușind performanța de a studia numeroase cazuri ale viciului, slăbiciunilor și ratării în multiplele lor ipostaze, în variantă comico-satirică sau/și picarescă. Povestirile din Dezacorduri (1973), Povestiri senine (1975), Satirice (1982) sau La iarbă verde (1985) conturează cu o tușă sigură, dusă până la mecanica stereotipă, inși aflați la marginea
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
oarecare interes ar fi elementele exotice și mai ales cele de pastel. Nu doar în sensul observației caracterologice, ci și în plan etic S. e un critic lipsit de seninătate, un înverșunat. El are oroare de luxul, corupția, abuzurile și viciile care minează societatea română a vremii. Un reportaj în versuri este Brussa la 1850, descriere minuțioasă a cetății, zugrăvită în ce ar fi având mai rău și depravat. În calitate de martor ocular, el descrie Catastrofa Brussei la 1855 și povestirea lui
SERRURIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289646_a_290975]
-
București, 1942; ed. pref. George Banu, București, 1972; Sfârșit de veac în București, București, 1944; ed. îngr. I. Oprișan, București, 1975; Romain Rolland, București, 1955; Între trecut și prezent (Pe marginea alegerilor de azi), București, 1957; Ion Sântu, București, 1957; Viciu și virtute, București, 1957; Sistemul celor 24 de sori, București, 1959; Taurul mării, București, 1962; Akho și Tao (o poveste din vremea ghețarilor înalți), București, 1963; Scrieri, I-VIII, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1969-1985; Istoria universală a dramei
SADOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
clasică), imaginea socială a omului era asociată integrității corporale, armoniei estetice și morale și aptitudinilor acestuia. Frumusețea corporală, armonia formelor, erau în raport direct cu armonia sufletului, cu echilibrul psihic. Orice abatere de la ordinea naturală a formelor era considerată un viciu, iar individul, marginalizat. În Sparta, statul lacedemonian elimina printr-un proces de selecție de eugenie socială toți indivizii care prezentau tare fizice sau mintale; și aceasta era o imagine estetică a omului din care decurgea valoarea sa etică. În societatea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a forma la elevi trăsături pozitive de caracter. Concomitent cu acest deziderat, se cere imperios să le depistăm pe cele negative, să le dispersăm și dacă se poate, să le ștergem definitiv din comportamentul copilului. Trăsăturile negative de comportament constituie vicii pentru propria persoană, dar și pentru cei din jur. E dificil să-i mobilizezi pe elevi în sens favorabil pentru acțiune, să-i implici afectiv, să le asiguri identificarea prin grup, așadar să-i canalizezi pe mai multe direcții deodată
CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL GHID EDUCATIONAL. In: CADRUL DIDACTIC CREATIV IMPLICAT ÎN ACTUL EDUCAŢIONAL:GHID EDUCATIONAL by MARIA GEANGU () [Corola-publishinghouse/Science/480_a_848]
-
de protecție a ecosistemelor și de purificare a mediului înconjurător. Solul este supus unor acțiuni care prezintă avantaje și dezavantaje. O sa punctam în acest material doar câteva dintre atrocitățile la care este supus solul și anume „boală” acestuia: poluarea un viciu inevitabil, dificil de măsurat și de controlat. De ce? Trebuie să recunoaștem faptul că, aproape toate deșeurile solide sunt depozitate prin înghesuire sau aruncate întâmplător pe sol. De la mucul de țigară până la mașină abandonată din spatele blocului, de la picătură de ulei scursa
O PLANETĂ SANĂTOASĂ … O VIAŢĂ MAI FRUMOASĂ !. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Bidaşcă Alina Ionela, Amihăesii Monica Cecilia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_924]
-
nicolae, „Timpul”, 2001, 9; Geo Vasile, dona juana și imaginificul său cavaler, CNT, 2001, 41; Nora Iuga, La început a fost poetul, RL, 2001, 41; Gheorghe Grigurcu, Un postavangardist, RL, 2001, 48, 49; Grigore Chiper, Respirația ca supliciu, poezia ca viciu, „Contrafort”, 2001, 12; Ruxandra Cesereanu, Magnificul și nordicul, ST, 2001, 12; Traian T. Coșovei, Pagini argintii, CNT, 2002, 5; Ion Chichere, Jurnalul stărilor de grație, PSS, 2002, 1-2; Mircea A. Diaconu, Nicolae Țone - Un tratat despre știința morții și-a
ŢONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290223_a_291552]