2,544 matches
-
pe copii și îi îmbolnăvesc. Părinții și educatorii trebuie să supravegheze ca timpul liber să fie adecvat valorificat de copii, trimițându-i să se joace în aer liber (la vârstele fragede), să se plimbe cu prietenii, să facă sport, să vizioneze un film, să facă diferite activități de deconectare organizate de școală - dansuri, cercuri tematice etc. (la vârste mai mari) - știind că tot ceea ce fac este în interesul sănătății lor. O dată cu înaintarea copilului în vârstă, părinții se vor retrage în planul
Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
afli că învățătura e rădăcina verbului "a face". Alex: A face ce? Val: Chiar și filosofie. Alex: Cum s-ar spune "lumină din lumină", cuvînt din cuvînt, filosofie din filozofie. (ia ceva de pe masă) Irina: Unde-i mama să mă vizioneze? Val: Lasă că te vizionăm noi. (o examinează) Se aprobă. Dar cu unele obiecții... Ești prea frumoasă. Alex: Asta așa e. Val: Și prea multă frumusețe, dacă nu strică, nici prea mult bine nu face... Irina: Mie-mi spui! Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
verbului "a face". Alex: A face ce? Val: Chiar și filosofie. Alex: Cum s-ar spune "lumină din lumină", cuvînt din cuvînt, filosofie din filozofie. (ia ceva de pe masă) Irina: Unde-i mama să mă vizioneze? Val: Lasă că te vizionăm noi. (o examinează) Se aprobă. Dar cu unele obiecții... Ești prea frumoasă. Alex: Asta așa e. Val: Și prea multă frumusețe, dacă nu strică, nici prea mult bine nu face... Irina: Mie-mi spui! Nu mai departe distribuirea mea în
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pasărea abandon de lângă copacii în cravată și șosete care "își vând jobenul pentru/ domnișoarele cu plete" (Pasăre, abandon) și vipera ce se strecoară, malefic, în mai multe poeme. Eroina care le dilată, uneori până la coșmaresc, dimensiunile printr-o capacitate aproape vizionară este la rândul ei întinsă "pe muchia de cuțit a infernului/ cu trecutul în brațe" (Vineri 13), cântă "liturghia agoniilor/ despărțirea, vidul, despicătura,/ vocea cu țigle roșii" (Cu cele șase porunci ale despărțirii), bea din Cupa demoniilor sau dansează, sălbatic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
considerabil la critică și la public (Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Ana Blandiana, Constanța Buzea), Dan Laurențiu cultivă o poezie retro, lipsită de candoare și de ideal (sau, și mai bine, marcată de idealuri dintre cele mai întunecate), sumbru vizionară și sacerdotală. Recuzita și gesticulația largă, de o pedanterie căutată, denotă un acut simț al grandiosului și un impuls imaginativ cu sens exclusiv ascensional, manifestat chiar și acolo unde teritoriul de meditație poetică pare a fi unul de semn opus
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de gen, menite a așeza totul sub semnul sacralității. Ostentația afișării, pe alocuri, a unei forțe sau chiar agresivități de "tigru la bătrânețe" ori de "lup însingurat" nu ascunde altceva decât voința de a se recunoaște însemnat cu această capacitate vizionară, care-l face a trăi continuu într-o singulară Zodie a nopții. De aici, poeticitatea de substanță a scriiturii lui Cassian Maria Spiridon, ce propune, în definitiv, o mistică a existentului trăit la modul total, cu o durere vie, pătimașă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este vorba decât de un dat ce a înscris-o într-o serie generică absolut binecuvântată, înnobilând-o apoi printr-un proces conceptual unic și ulterior printr-o naștere unicizantă. Dintre ele, mai ales pre-viața dramatică, văzută ca o călătorie vizionară avându-l ca punct zero pe increatul autosuficient, alături de "emirii însetați de absolut, prin nisipuri spulberate de vânt", îi constituie materia poetică într-un lung șir de texte din Fiul omului (Cartea Românească, București, 1986), alegorii ale trecerii prin spații
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
a vorbit despre droguri și de ce nu este recomandat să apelăm la ele. Ea ne-a spus că folosindu-le ajungem să fim dependenți de ele și nu ne mai putem îndepărta de efectul lor. Cu prilejul întălnirii educative am vizionat un film de scurt metraj în care un băiat de 14 ani folosea droguri fără a-i păsa de sănătatea lui. Într-o zi băiatul a rămas singur acasă pentru câteva zile. Familia lui avea ceva treburi de rezolvat și
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by SIMONCA CRISTINA, ALCEA GINA () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2018]
-
de la alți copii. Tipul de emisiune a fost așezat în paralel cu cantitatea comportamentelor violente ale copiilor, precum și cu frecvența actelor violente ale acestora la împlinirea vârstei de 19 ani. Astfel, s-a arătat că, cu cât un copil a vizionat emisiuni violente, cu atât acesta se manifestă violent în viața reală, până la trecerea la vârsta adultă. Aceiași autori au demonstrat că băieții care au fost expuși la un număr mare de emisiuni violente au, în general, un cazier judiciar mai
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
expuși la un număr mare de emisiuni violente au, în general, un cazier judiciar mai încărcat, în jurul vârstei de 30 de ani. Gravitatea faptelor acestora este, în medie, de două ori mai mare decât cea a copiilor care nu au vizionat prea multe emisiuni violente. Aceste experimente oferă un răspuns controverselor asupra rolului televiziunii în violența tinerilor. A spune că „un copil știe să facă diferența între violența fictivă și cea reală” nu e compatibil cu observațiile făcute și se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ajute un copil care se juca într-o cameră alăturată. Butonul „rănește” avea efectul de a arunca o flacără spre copil, arzându-i jucăriile, în timp ce prin apăsarea butonului celuilalt, îl ajuta. Rezultatele experimentului au arătat că acei copii care au vizionat pasajele violente au apăsat de 3 ori mai mult pe butonul „rănește” decât cei care s-au uitat la programul sportiv. Expunerea la scene de violență înaintea experimentului a dus la o banalizare a actelor violente, care provoacă mai puține
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
însă, la televizor, distanța față de victimă poate fi una rasială: culoarea pielii poate determina o distanță emoțională, după cum arată următorul experiment: Shanto Iyengar și Kyn Hahn, de la Universitatea Stanford și de la Universitatea din California (2007), au cerut unor voluntari să vizioneze reportaje consacrate dezastrelor provocate de uraganul Katrina în New Orleans, în 2005. O parte a acestora a vizionat un reportaj consacrat unui american alb care încerca să-și reconstruiască casa în mijlocul unui câmp de ruine, iar cealaltă parte priveau același
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
arată următorul experiment: Shanto Iyengar și Kyn Hahn, de la Universitatea Stanford și de la Universitatea din California (2007), au cerut unor voluntari să vizioneze reportaje consacrate dezastrelor provocate de uraganul Katrina în New Orleans, în 2005. O parte a acestora a vizionat un reportaj consacrat unui american alb care încerca să-și reconstruiască casa în mijlocul unui câmp de ruine, iar cealaltă parte priveau același reportaj, unde, de această dată, era filmată o persoană de culoare care încerca să-și construiască casa. La
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Katrina și în ce măsură considerau că guvernul s-a ridicat la înălțimea situației pentru a veni în ajutorul sinistraților. Voluntarii care au văzut reportajul despre victima albă au arătat o mai mare dorință de a ajuta decât cei care l-au vizionat pe cel despre victima de culoare. De asemenea, s-au arătat mai critici în cazul victimei albe decât în cel al victimei de culoare, în privința autorităților federale care, după opinia lor, nu au făcut nimic pentru a veni în ajutorul
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
scaun, își schimba poziția sau își mângâia barba. E. Babad le-a dat tuturor participanților chestionare de completat pentru a le evalua părerea despre responsabilul intervievat și într-un caz și-n celălalt. Ea a constatat că voluntarii care au vizionat primele fragmente (în care jurnalistul zâmbea) aveau o opinie în general pozitivă despre persoana intervievată. Dimpotrivă, voluntarii care au văzut al doilea fragment video (în care jurnalistul se încrunta și-și crispa buzele) erau de părere că personajul politic era
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
și ne apropiem mai mult de o persoană care folosește mai degrabă argumente negative decât pozitive. Psihologii George Bizer și Richard Petty au adunat voluntari pentru un experiment și i-au împărțit în două grupuri. Cei din primul grup au vizionat un mesaj de campanie electorală care îndemna la vot în favoarea unui candidat fictiv pe nume Smith lăudându-i calitățile umane și calitățile programului său. Cei din al doilea grup au vizionat un mesaj de același fel care prezenta, bineînțeles, liniile
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
împărțit în două grupuri. Cei din primul grup au vizionat un mesaj de campanie electorală care îndemna la vot în favoarea unui candidat fictiv pe nume Smith lăudându-i calitățile umane și calitățile programului său. Cei din al doilea grup au vizionat un mesaj de același fel care prezenta, bineînțeles, liniile principale ale programului lui Smith, dar care se preocupa mai ales de criticarea adversarului său, un așa-numit Bredesen. La încheierea primei faze majoritatea participanților din cele două grupuri aveau intenția
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
greu conținutul unor astfel de reclame (de exemplu, pentru desuuri provocatoare...) când sunt inserate într-un program televizat care conțin scene de sex, după cum a arătat un alt experiment. Voluntari cu vârste cuprinse între 18 și 31 de ani au vizionat programe televizuale (serialele folosite erau „Sex and the City” și „Malcom” - aventurile comice ale unui băiețel supradotat). În fiecare program era intercalat un calup publicitar cu conotație sexuală (de exemplu, un clip publicitar pentru un gel de duș, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
aflarea a ceea ce mintea lor codificase dintre diferitele elemente vizuale ale reclamei, adică elementele care au fost luate în considerare pentru o eventuală memorare. Psihologii au constatat că participanții desemnau corect un număr maxim de elemente ale reclamei atunci când au vizionat spoturi care aveau între 4 și 6 tăieturi la 30 de secunde. Codificarea era mai puțin bună pentru frecvențele foarte joase sau foarte ridicate. Totuși memorarea în sine, adică capacitatea de a-și aminti spontan, în absența oricărui chestionar, elementele
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
a mașinilor de cursă , în mijlocul unui desen animat de aventuri. Într-o primă versiune, reclama era prezentată de un celebru pilot de automobile, iar în a doua versiune era prezentată de o persoană „anonimă”. Un total de 415 copii au vizionat cele arătate, psihologii evaluându-le apoi dorința de a-și cumpăra un model redus. Au constata că dorința este mai mare dacă în reclamă apărea pilotul celebru. Autorii studiului au dat copiilor să completeze chestionare și au constatat că aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
negru și bolnav, inima care bate etc. Voluntarii trebuiau să indice cât de doritori erau să renunțe la fumat într-un viitor apropiat. Colectând datele arătate în aceste chestionare, H. Leventhal și P. Niles au constatat că voluntarii care au vizionat un film mai înspăimântător erau mai puțin doritori să renunțe la fumat decât cei care au văzut versiunile mai blânde. Prin urmare, nu este suficient să înspăimânți pentru a modifica comportamentele. Teama nu este un motor suficient în sine pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-bună, o adevărată eroină, care a depășit limitele epocii sale, sau o țărăncuță pe care francezii au preamărit-o nejustificat, transformând-o în simbol patriotic 150? Asemenea fecioarelor-martir, Ioana d'Arc își legitimează comportamentul susținând că urmează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
că viața este prea scurtă, deci trebuie trăită la maxim. Portrete din situațiile de viață observate în practica mea. Dacă un pacient este incapabil să călătoreasca fizic, el va fi un fan al călătoriei; va citi National Geographic sau va viziona filme cu scenariu de călătorie cu scene în aer liber, sau va citi broșuri de călătorie, sau va vedea programe TV despre călătorii și deseori, le place să muncească pentru companiile aviatice, de tip marină comercială, companii aeriene, agenții de
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
persoană se va simți probabil mai bine, dacă ne gândim nu numai la ceea ce ne-ar plăcea nouă să facem, ci și la preferințele celuilalt. Faptul că nouă ne place să jucăm cărți, să privim la luptele greco-romane sau să vizionăm filme romantice din anii '40, nu înseamnă că și celălalt va împărtăși preferințele noastre. Perspectiva dublă e ușor de realizat. Să-l întrebăm pe celălalt ce activități îi plac. Apoi să o alegem pe aceea care ne distrează si pe
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
un muzeu direct, pe pagina de Internet, mai ales dacă este situat la o distanță mai mare față de casa mea [...] ne putem informa în scurt timp, sigur, fără a ne mai deplasa"; Nu! Nu consider că este bine să îl vizionez pe pagina de Internet, deoarece cred că muzeele trebuiesc vizitate live... pentru a trăi momentul"; Consider că unele pagini ale Internetului sînt utile... "; "[...] pe Internet nu poți vedea toate detaliile și nu ai aceeași senzație ca atunci cînd te afli
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]