6,137 matches
-
problema abordată Studiul descris în această secțiune abordează problema controlului statistic al calității. Valorile prezentate în Anexa 1 au fost obținute în urma măsurătorilor unor piese de structură folosite în industria aeronautică. Piesele sunt obținute din tablă, prin frezarea conturului (așa-zisul procedeu de rutaj) pe mașini de prelucrare cu comandă numerică. Avantajele acestui tip de prelucrare (față de procedeul clasic de frezare) sunt: o productivitate mult mărită și eliminarea erorilor care pot fi introduse în timpul operației de frezare de (ne)calificarea sau
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
de studiu; * evaluarea realizată pe parcursul lecției; * atmosfera de lucru creată; * gradul de angajare a elevilor în demersul didactic; * ținuta și postura practicantului; * prezența de spirit în momente inedite; * caracterul creativ al demersului didactic; * realizarea obiectivelor proiectate. 8.2. Analiza propriu zisă. Rostul analizei. Analiza lecției susținute de către practicant reprezintă un demers obligatoriu în evaluarea corectitudinii exersării activității didactice. Susținerea unei lecții reprezintă un exercițiu, complex, dar un exercițiu. Ca atare, atît exersarea, cît și rezultatul acesteia trebuie supravegheate și corectate prin
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
cele mai multe ori, și care stimulează atât creativitatea cât și gândirea critică poate fi brainstorming-ul (furtuna de idei). Această metodă este considerată de Cucoș (2006, p. 298) mai degrabă o metodă de stimulare a creativității decât o metodă didactică propriu zisă: . Scopurile acestei metode constau în . Se poate determina ce știu elevii despre un anumit subiect sau ce întrebări au legate de el, ceea ce poate fi tradus ca o . Din acest motiv metoda este supranumită metoda evaluării amânate. Autorul menționat utilizează
Brainstrorming-ul, metodă didactică bazată pe creativitate. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rugină Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1176]
-
nestingherit drumul spre moarte. Roman de atmosferă, cu aspirații de parabolă, Stații în câmpiile dezordinii indică în T. un analist lucid, cu vizibile calități de introspecție. Sub același semn se află și Cuceritorul (1979), numai că de data aceasta așa-zisa acțiune se mută într-un sanatoriu de boli nervoase. Dacă în romanul anterior ideea, simbolul erau limpezite în cele din urmă, aici totul plutește într-o incertitudine deplină, care nu rareori degenerează în confuzie. Mai dispersat și, în orice caz
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
inteligența sa artistică excepțională și tot atât de rara capacitate emotivă. D-sa nu a atins echilibrul ideal dintre inteligența creatoare și sensibilitate, poate pentru că s-a încrezut exclusiv în luciditate. Cu toată această alcătuire intelectualistă, I. Vinea configurează în poezia noastră zisă „de avangardă” talentul cel mai reprezentativ și o poziție de centru, care face dintr-însul un clasic al mișcării literare. ȘERBAN CIOCULESCU Paradisul suspinelor este confesiunea unui nevropat, un ins purtând povara unei vechi obsesii erotice nedezlegate, după schemele psihanalizei
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
neîncrezător față de „inovație” (forma fără fond), dar și față de noutatea ca atare, luată drept gogomănie și moft, ca un „moralist” în sensul francez: constructor de tipuri și portrete. Observația lui Caragiale s-a aplicat unei societăți specific românești, iar așa-zisul schematism al personajelor din Momente se explică prin stadiul de nediferențiere a tipului de mahala. Z. e de părere că în schițe nu domină satira propriu-zisă, ci râsul orientat spre bufon. Opera lui Caragiale este o caricatură și a-i
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
este argumentată, rolurile interlocutorilor sunt diferite: unul propune punctul de vedere, celălalt încearcă să respingă teoria. Primul apără cu argumente punctul său de vedere, cel de al doilea încearcă, tot cu argumente, să-l demonteze. Etapa argumentativă - constituie miezul propriu zis al disputei critice. Desfășurarea jocului dintre protagoniști are în centru obiecția opozantului ce trebuie combătută sau risipită cu argumentele propunătorului. Într-o argumentare simplă, argumentele propunătorului la obiecțiile opozantului constituie tot atâtea succese în soluționarea conflictului în favoarea sa, nu însă
ARGUMENTAREA ÎN STĂRILE CONFLICTUALE. In: Arta de a fi părinte by Paula Antonescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1415]
-
Gide etc. Nu abandonează proiectul Filosofia vieții integrale (eseu despre existență) și face însemnări în această direcție sau, cum zice deseori autorul, „în marginea”. În iulie 1928 se întoarce la București împreună cu familia, mărită între timp cu fiica Elena-Maria Vulcănescu, zisă Vivi (născută la Paris în 1927). În iulie-august se află printre cei șaizeci și doi de cercetători din echipa lui D. Gusti, în anchete sociologice la Fundu Moldovei, județul Câmpulung. Participă, alături de profesorul Gusti, Ernest Bernea, C. Brăiloiu, George Breazul
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
că, spre deosebire de locuința de la Poduri, unde au fost amenajate două vetre, la Isaiia a fost descoperită o singură instalație de încălzire (deși spațiul construcșiei era destul de larg), fapt ce demonstrează o dată în plus caracterul cultual, și nu de locuire propriu zisă a amenajării respective, vatra însăși având un rol bine determinat în cadrul manifestărilor cultice. N. Ursulescu apreciază și faptul că „imaginea simbolurilor masculine se completa, în cadrul celor două ansambluri de cult (de la Isaiia și Poduri - s.n.) și prin coarnele spătarelor de la
MOTIVUL ORANTEI IN ARTA ŞI RELIGIILE PALEOLITICE ŞI NEO-ENEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Vasile Chirica, Mădălin-Cornel Văleanu, Codrin-Valentin Chirica () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_648]
-
activi au fost doar membri ai UTC, iar cei pasivi nu au ajuns nici măcar în această organizație. Pentru a înțelege impactul apartenenței organizaționale din perioada comunistă asupra disponibilității actuale pentru acțiune comunitară, este necesar să investigăm peisajul organizațional comunist. Așa-zisele organizații voluntare care au funcționat de la începutul anilor ’50 până la sfârșitul anilor ’80, incluzând mase mari de oameni - Organizația Pionierilor, UTC, PCR și sindicatele - au fost principalele canale instituționalizate folosite de administrația comunistă pentru controlul activismului social și a mobilității
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această întocmire am numit-o neoiobăgie, deoarece conservă fondul esențial al vechii iobăgii, dar cu un amestec necesar și fatal de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
luă șarpele, care i se încolăci împrejurul gâtului. Mâncarea unuia era și mâncarea celuilalt. Nimic nu făcea unul fără altul. Dar bătrânețea aduce cu ea și neputință și omul ajunse cocoșat de povara ce o purta. Într-una din zile zise șarpelui: Măi șarpe, fătul meu, fie-ți milă și dă-te jos, că nu te mai pot duce! Ba să-ți muți gândul, tată. Așa ne-a fost învoiala. Oamenii îl sfătuiră pe bătrân să se ducă la judecată. Dar
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
mai bună deschidere alveolară ce mărește suprafața de contact alveolocapilară. Dinamica respirației în efortul submaximal comportă: Faza de angrenare în efort cu o ascendență rapidă inițială și una mai lentă către sfârșit (15-20 s); Faza de stabilitate (solicitate fizică propriu zisă) în care ventilația se menține la un nivel de echilibru față de necesități; Faza de revenire, în care curba ventilației are un aspect descendent, dar ca formă de desfășurare este mai lentă (Drăgan, 1994). Amplitudinea respiratorie: Este în raport cu frecvența respiratorie; Crește
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ, iresponsabilitate); dimensiunea economică poate indica așa zisul cost al delictului, prin evidențierea consecințelor directe și indirecte ale diferitelor infracțiuni; dimensiunea prospectivă angajează viziunea dinamicii în viitor a fenomenului și propensiunea spre delincvență a anumitor indivizi sau grupuri sociale. II.1. Dinamica și evoluția fenomenului de delincvență juvenilă
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
la alte domenii, precum cel astral. Așadar armonia cosmică este o descoperire symphonică. 49. Același M. Ghyka (op. cit., vol. I, Les Rythmes, capitolul I, pp. 17-41), folosind mărturisirile pitagoreicului Filolaos și speculațiile lui Platon (vezi Timaios), a lămurit „taina” așa-zisului Tetraktys sau Quaternar. El este decada, alcătuită din suma primelor patru numere (1+2+3+4=10), reprezentând al IV-lea număr triunghiular dacă privim rânduirea unităților sub forma unei figuri plane regulate: 1 1 1 1 1 1 1
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deloc să fie luat drept „frate invizibil”. Și, într-adevăr, avea de ce. Când se întorsese, după război, la Paris, circula zvonul că Descartes a aderat la o malefică sectă din Boemia. Încă din 1632 parizienii erau terifiați de o așa-zisă „invazie a nevăzuților”. Într-o noapte apăruseră, pe mai multe clădiri din capitala Franței, afișe care anunțau prezența „celor treizeci și șase de Frați ai Crucii și ai Trandafirului”. Se răspândise și o scriere înfiorătoare: Effroyables pactions faites entre Diable
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unitară și, în orice caz, au impus o tehnologie coerentă de proiectare și transpunere în practică a demersurilor curriculare de bază. Dincolo de babilonia terminologică, se pot depista aceleași obsesii teoretice și practice care rezidă în repudierea principalelor metehne ale așa-zisei educații clasice practicate în școlile tradiționale: caracterul livresc, magistrocentrismul, accentul excesiv pus pe instruirea informativă, izolarea școlii față de viață și societate, ignorarea individualității celui care învață, eludarea obiectivelor formative și vocaționale. Începuturile acestei orientări generale a curriculumului modern aparțin curentului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
L. D’Hainaut (asupra căruia vom reveni în acest capitol). Trebuie să facem totuși precizarea că „pedagogia prin obiective” și dezvoltarea curriculară prin taxonomii preconstituite de obiective în literatura psihopedagogică au întâmpinat și numeroase critici. Acestora li se opune așa-zisa pedagogie by men („prin oameni”). Criticilor aduse de reprezentanții „pedagogiei prin oameni” le-a răspuns J.W. Popham (1968). Întrucât, în pedagogia modernă, problema este abordată ca tematică distinctă a designului instrucțional, a proiectării pedagogice, nu o aprofundăm aici. 12
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
formulate mai multe aserțiuni cu valoare de „legi naturale”. Visul dintotdeauna al didacticienilor - fundamentarea psihologică a instruirii - era așadar împlinit. Herbart încercase acest lucru la vremea sa, dar absența unor cercetări psihologice consistente îl obligase să umple vidul cu așa-zisa psihologie realistă; dar aceasta, departe de a fi „realistă”, era o simplă fantezie de tip asociaționist. La jumătatea secolului XX, B.F. Skinner încercase să fundamenteze teoria instruirii programate pe o singură teorie a învățării: condiționarea operantă - teorie elaborată de el
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fost nevoit să lucreze, este, în același timp, extrem de critic: „S-a urmărit, în primul rând, un proces de subordonare și de egalitarism. De fapt, nu era, ci ne băteam cu pumnul în piept că suntem toți egali. Așa-zișii reprezentanți ai poporului imprimau viața socială. Ei erau bine mersi, în timp ce poporul tot prost. Numai că erau toți mulțumiți că aveau o casă, un salariu asigurat și că se mai dădea ceva la alimentară”. Diagnosticul este deosebit de lucid: „Nu poți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
materializeze consecvent, în ceea ce a fost și cortegiul de legi, de fapte, de comportamente, pe care le trăiește o societate în care se aplică logic ideologia comunistă, implicit ajutată de o dictatură, spre a se impune («a proletariatului», fie și zisă «cu față umană»). Din această cauză - între altele - mi s-a părut mai nimerit ca, pentru prezentarea de față, să recurg nu la metodele pe care le folosesc de obicei în cercetarea psihologică - de pildă anchete, chestionare individuale, îngrădite de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
agentul de influență, și, în general, este mult mai disponibilă și mai activă decât informatorul obișnuit. Dirijarea unei surse din mediul intelectualilor impunea prezența unui „cadru” cu calități pe măsură, un adevărat partener de dialog. Ofițerii de legătură din așa-zisele „medii protejate”- învățământ, sănătate, culte, presă, artă și cultură - le sunt, evident, superiori (nu doar în grad și funcție) colegilor din mediile mai puțin sensibile ideologic. În cazul lor, complicitatea de lungă durată cu informatorul reprezintă, ca să spun așa, începutul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
descrisă amănunțit de un schingiuit, scenă care pledează pentru faptul că torționarii comuniști români din 1987 nu schingiuiau hazardat, ci după metode bine studiate și că brutalitatea metodelor poliției secrete din România se modificase prea puțin sau deloc față de așa-zisul stil stalinist care fusese criticat în anii de liberalizare (1965-1970). Dimpotrivă, torționarii din 1987 erau frații - dacă nu cumva gemenii - celor care practicaseră schingiuiri și agresiuni pe deținuți politici în timpul obsedantului deceniu: „Pe vremea aceea, la miliție, în orice birou
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
vizând o presupusă inițiativă subversivă a intelectualilor români de a răsturna regimul și întregul lagăr comunist; practic, s-a trimis tuturor instituțiilor centrale - ministere, comandamente militare, organe de presă, inspectorate școlare - un material defăimător cu detalii aberante despre o așa-zisă „sectă deosebit de periculoasă”; Institutul de cercetări amintit a fost desființat, salariații repartizați sub strict control la locuri de muncă necalificate și amenințați cu urmărire penală; au fost identificați peste 300 de intelectuali care se edificaseră asupra tehnicii de relaxare amintite
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin ordinul MI nr. 2738 semnat de Aneta Spornic; • nu s-a operat privarea noastră de libertate, deoarece nu a existat o bază juridică legală, ci a fost numai o pedeapsă politică; dosarul de la Tribunal nu conținea decât o așa-zisă „adeziune” (în fapt, anamneza completată de noi) și caracterizarea profesională pe 1981/1982 cu calificativul F. bine; de asemenea, nu s-a permis audierea nici unui martor, ca la orice proces; • după 1.01.1990, prin Hotărâre de Guvern (nr. 209
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]