5,822 matches
-
intermediară, analiza comparată pe care o propun asupra perspectivelor de definire a ideologiei conturează deja cadrul concepției relaționist-relativiste. Ceea ce este contestat, în acest context, nu mai ține doar de raportarea științelor sociale la ideologie. Se merge chiar mai departe, fiind pusă în discuție și raționalitatea, în cele din urmă, așadar, neutralitatea științelor naturii. În această viziune, ideologia nu diferă în mod esențial de știință, criteriul pe baza căruia se susține această idee nemaifiind cel specific teoriei adevărului-corespondență, ci acela al coerenței logice a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
un element al imaginarului care, în mod clasic, a fost opus ideologiei, atunci când nu a fost confundată cu aceasta din urmă (mai ales din perspectiva "criticii" realității sociale). Teoria și practica utopică, precum și modelele clasice ale mentalității utopice vor fi puse în discuție, pentru ca, în secțiunea a doua a acestui subcapitol, să identific modul în care raportarea utopiei la ideologie creează condiții pentru "pozitivarea" acesteia din urmă. 2.1.1. Ideologie, mit și utopie Considerarea ideologiei, mitului și utopiei ca figuri centrale ale
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de a prezice evoluția istorică a umanității spre un nou tip de societate, spre o "cetate a soarelui", cadru al formării noului om. Dacă monismul naiv nu deosebea între legile naturale și cele normative, ci le identifica, dualismul critic va pune în discuție această distincție fundamentală, opunând chiar condițiile sociale celor naturale. Această confuzie inițială e succedată apoi de cea creată în jurul ideii că normele instituite în societate sunt reductibile la fapte, confuzie ce se va perpetua în cadrul tuturor celor trei etape intermediare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
fi elucidată problema intereselor implicată de semnificația conceptului analizat. Ca ferment al agregării intereselor colective, ideologia își relevă rolul cu privire la construcția și cunoașterea unei realități politice aflate în concordanță cu principiile ce asigură integrarea și identitatea comunitară. Ceea ce intenționez să pun în discuție este caracterul modului de agregare a intereselor colective, pe care îl consider a fi unul ideologic, înțeles în sensul raționalității instrumentale. Premisa de la care plec este, în acest sens, aceea că, deși pot exista, "rețetele" raționale de construcție politică sunt
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
a tipului democratic de organizare socio-politică poate fi astfel clarificat, ceea ce apare ca o contribuție la explicarea (și, deci, cunoașterea) opțiunii pentru principiile regulatorii din societatea occidentală contemporană. 3.1. Analiza epistemologico-politică a ideologiei Întemeierea epistemologică a gândirii cu privire la politic, pusă în discuție cu precădere în secolul al XX-lea, reprezintă și astăzi o problemă care suscită controverse. Cele pe care gândirea politică a contemporaneității le aduce în atenție se referă mai ales la încercarea de a explica cum anume este posibil ca
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
științei politice, cea a lui Alvin Gouldner, pentru care ideologia reprezintă un fenomen istoric care-și datorează apariția Iluminismului, fiind interrelaționat astăzi cu tehnologiile comunicării, sau cea a lui Paul Hirst, care încearcă o reinterpretare a concepției lui Althusser sunt puse în discuție, preocuparea lui Thompson fiind aceea de a demonstra că termenul și-a pierdut dimensiunea critică. În viziunea sa, care se înscrie, ca și cea a lui Giddens, pe linia marxistă, astfel de teoreticieni "(...) au conceput ideologia ca pe un sistem
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care noi cunoaștem realitatea, ci, mai curând, la modul în care ne comportăm în spațiul socio-politic. În acest context, intră în scenă interesele individuale și de grup, iar poziționarea ideologică a acestora în societate nu poate întârzia să fie pusă în discuție. Punând problema alegerilor pe care le facem în spațiul social și politic, teoreticienii scot în evidență două concepte de raționalitate: cel instrumental și cel axiologic. Primul are în vedere mijloacele pe care le utilizăm, în acțiunile noastre, pentru a ne
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
au readus practic în discuție problema cunoașterii, de care chestiunea ideologiei însăși este, așa cum am văzut, legată. De aceea, voi dezbate, în prima parte a acestui capitol, modul în care a fost reliefat raportul dintre cunoaștere și ideologie în postmodernitate, punând în discuție, mai întâi, teze precum cele relative la "sfârșitul ideologiei" și la "sfârșitul cunoașterii". Ulterior, încerc să evidențiez maniera în care postmodernitatea a implicat regândirea conceptelor de cunoaștere și, respectiv, ideologie, date fiind schimbările sociale ce caracterizează societatea contemporană. În cea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
victoria clasei muncitoare, datorată planificării și proprietății colective"444. Plasând această ideologie la finalul "coloanei" în care se mai află liberalismul, socialismul și conservatorismul, considerate a întregi moștenirea gândirii europene moderne o gândire care percepea conștient pluralismul civilizațional, dar nu punea în discuție calitatea mesajului său de a fi universal teoreticianul politic francez ajungea la concluzia că, la nivelul anilor '50, "lumea liberă ar comite o eroare fatală, dacă ar crede că posedă o ideologie unică și că aceasta este comparabilă cu marxism-leninismul
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
History of the Human Sciences, Vol. 16, No. 1, 2003, p. 29). 245 Karl Mannhiem, Louis Wirth, op. cit., p. 236. 246 Idem, p. 186. 247 O astfel de poziție susține, bunăoară, Charles Turner, în op. cit., poziție ale cărei idei le punem în discuție în cele ce urmează. 248 Idem, p. 34. 249 Astfel de aprecieri pot fi regăsite atât la Karl Popper (Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996), cât și la Paul Ricoeur (Lectures on Ideology and Utopia, Columbia University Press, New York, 1986
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
neam; o au folosit dovezi arheologice, lingvistice, etnografice, istorice, etc. -Caracterul latin al limbii vorbite pe ambele maluri ale Dunării și în interiorul arcului carpatic a fost recunoscut timpuriu de popoarele vecine. -Romanitatea orientală este o realitate ce nu poate fi pusă în discuție: o populația din Nordul Dunării apare documentar la sfârșitul mileniului I, sub numele de vlahi (volohi, blachi, valahi), termen ce arată un popor de origine romanică; o vlahii își spuneau probabil români, adică romani după numele cetății mame Roma. -Din
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
diferitelor moduri de a fi ale formelor care îmi va facilita identificarea modurilor cognitive de a fi ale unei forme și, implicit, aflarea criteriului cognitiv. În plus, parte din aceste informatii îmi vor folosi și în capitolele următoare, atunci când voi pune în discuție probleme legate de cunoașterea senzorială și intelectiva. Din aceste motive propun următorul tabel, care cuprinde în coloanele de la A la D modurile de a fi ale unei forme, iar în rândurile de la 1 la 6 exemple de situatii în care
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
dacă Fiul lui Dumnezeu nu este Dumnezeu adevărat, de-oființă (oJmoouvsio") cu Tatăl, și dacă nu S-a făcut om adevărat, pen-tru mântuirea lumii. Învățătura ariană, lovind în aceste două elemente fundamen-tale ale doctrinei creștine - deplinătatea divinității Mântuitorului șideplinătatea omenității Sale -, punea în discuție însăși ființa creștinismului ca religie a mântuirii.Sfântul Atanasie cel Mare a văzut cu desăvârșită claritate toateacestea și a fost tot timpul vieții sale luptător neabătut împotriva arianismului în întregimea lui, nu numai împotriva vreuneia dintre în-vățăturile acestuia. Dar cum
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
yeux pour la connaître."51 (Cântul III) Genurile sunt mai puțin separate în epoca clasică decât s-ar părea la început, în ciuda forței esteticii purității. Dacă teoreticienii nu concep nicio contaminare posibilă între tragedie și comedie, în schimb autorii dramatici pun în discuție definițiile tradiționale ale comediei și tragediei. Corneille introduce personaje din societatea bună în comedie și chiar regi în "comedia eroică", refuzând statutul de tragedie pieselor care, deși populate de personaje cu rang înalt, nu prezintă mari pericole politice. Cât despre
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
brodând pe schema stereotip nesfârșite cascade de înflorituri cu scopul de a scoate în evidență procedeul și de a-l anula, așa cum alcătuiește, de pildă, pseudosonetele simboliste, sau basmele Smărăndița, Dă mult, mai dădămult, Urmuz merge mai departe, la a pune în discuție schema însăși, prin umplerea formei cu un conținut aleatoriu, chiar inadecvat. Exemplul cel mai sugestiv este pseudofabula Cronicari, în care un trup sonor ce mimează ritmul, rima și structura speciei, ascunde un vid de substanță semantică, pentru că semnificațiile cuvintelor refuză
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
rând în teritoriul guvernat de comic, întrucât acesta este marca cea mai pregnantă a operei lui Caragiale. Am decupat așadar secțiunile corespunzătoare modurilor, pentru a observa densitatea de ipostaze literare ale satirei, parodiei, ironiei, grotescului și umorului și pentru a pune în discuție, în cadrul fiecărei secțiuni, măsura în care opera caragialiană constituie un moment de referință. În acest scop a fost nevoie să ancorăm argumentația în zona conceptualizărilor, sistematizând informația teoretică pentru a conferi demersului analitic siguranță și pentru a evita deriva sau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mulți specialiști cel mai mare desenator al secolului, inadaptatul prin natură, dezamăgit de lumea care "pare un teatru de păpuși, o farsă tragică", a fost cel care a reinventat banda desenată (așa cum alți artiști au reinventat muzica în aceeași perioadă), punând în discuție toate tabu-urile societății occidentale în serii ca Fritz the Cat sau Mr. Natural, care au generat adevărate isterii în rândul admiratorilor 668. Gilbert Shelton a parodiat modelul super-eroului în hilara sa creație The Wonder Warthog, the Hog of Steel
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
expunerea de "material" care să vină în sprijinul educației politico-ideologice, revoluționare, a tineretului și a întregului popor.812 Obiectivul fundamental al presei era de a "vinde", de a "explica în mod eficace și favorabil politica partidului, care nu este niciodată pusă în discuție sau criticată".813 A încerca întreprinderea unei analize asupra benzii desenate ignorând situația politică, mai ales în perioada comunistă, este o naivitate, căci, așa cum afirma și criticul Marin Nițescu, "a vorbi și a scrie despre literatura din anii proletcultismului înseamnă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
bastonașe, cadavrul simbolic al timpului, care era îngropat în acest monument macabru. Macabru, da, căci nu poți să treci indiferent pe lângă sutele de cranii din el. Unul, cel al lui Yorick, e destul pentru întrebarea lui Hamlet. Mai multe, iată pus în discuție chiar răspunsul firesc. Florile galbene care se leagănă ușor în interstiții și șopârlele care dorm pe pietre îmi stârnesc un regret. Am vorbit prea puțin sau aproape deloc despre Mexicul viu, despre Mexicul de azi. Cine îmi va citi jurnalul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
ceva, poate cireașa de pe tort: dacă două nunți cu aceeași persoană erau destul de bune pentru Burton și pentru Taylor, atunci erau și pentru ea. Incapabilă să-și oprească mintea fugară și veselă, deja planifica o nuntă extravagantă. Nu se mai punea în discuție o fugă pe ascuns la Vegas - nu, o vor face ca la carte. Mama ei va fi încântată. Și vor aduce revista Hello! să se ocupe de fotografiiă Ca și cum i-ar fi auzit gândurile, Oliver exclamă agitat: —Ușurel, bestie! Epilogtc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
discuție cu mine, îmi recunoașteți implicit existența independentă de dumneavoastră. — Nu, asta nu! Asta nu! - i-am spus eu energic -. Am nevoie să discut, fără discuție și contrazicere nu trăiesc, și când nu există în afara mea cineva care să mă pună în discuție și să mă contrazică, inventez în interiorul meu pe cineva care s-o facă. Monologurile mele sunt dialoguri. Și s-ar putea ca dialogurile pe care le plăsmuiți să nu fie decât monologuri... S-ar putea. Îți spun însă și repet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în ultimele luni de redactorul nostru șef până la deznodământul cunoscut. Destituirea sa din funcția deținută, sancțiunile pe care le-a primit pe linie de partid constituie cel de-al doilea element pe care cred că trebuie să-l anunț. Nu pun în discuție lipsurile fostului nostru redactor-șef. Dar mă întreb și vă întreb: unde ați fost, tovarășe Dascălu și tovarășe Diaconu, unde ați fost, tovarășe Sergiu și tovarășe Rădulescu, unde ați fost, tovarășe Roman și ceilalți membri ai biroului, unde ai fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
modificări în mediul extern în care își desfășoară activitatea întreprinderile cooperatiste italiene, în anii '80 mișcarea cooperatistă din această țară a intrat într-o criză profundă care a dat naștere la ample dezbateri privind evoluția viitoare a mișcării. S-a pus în discuție modelul istoric al cooperației italiene caracterizat prin întreprinderi de dimensiuni mici, autonomie slabă, caracter local (operau pe piețe locale) și prin cooperative fondate, în principal, pe constrângeri de solidaritate. Se impunea depășirea acestui model și orientarea mai accentuată a întreprinderilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
diverselor teme se face apel la unele concepte, precum: tratat, conferință, acord, organizație etc., ni s-a părut utilă includerea unui studiu distinct destinat dreptului tratatelor. Ne aflăm în anul 2006, iar perspectiva din care au fost abordate toate temele puse în discuție este, după cum spuneam la început, cea a anilor ’90. S-ar părea că, acum, după atâta timp, și-au pierdut din actualitate. Lucrurile trebuie privite, însă, altfel: percepția s-a schimbat, configurația sistemului relațiilor internaționale este alta, dar conținutul, fondul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
viabilității acestui concept au început odată cu amplificarea progresului în domeniile științei și tehnicii. Apariția submarinelor, a avioanelor superrapide, a rachetelor teleghidate și a armamentului nuclear, care datorită puterii sale de distrugere practic a anulat noțiunea de frontiere între state, a pus în discuție statutul de neutralitate al unei țări. Dacă în secolul al XIX-lea era nevoie de multe săptămâni la rând pentru ca o armată să poată ajunge dintr-o țară în alta, în secolul al XX-lea această dificultate a fost rezolvată
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]